Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) a realizat, împreună cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I.C. Brătianu (ISPRI) și prin sprijinul financiar al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, un nou barometru de securitate. Datele utilizate în acest sondaj de opinie au fost culese în perioada 01-10 octombrie.
Volumul eșantionului utilizat a fost de 1.002 de persoane, reprezentativ pentru populația României neinstituționalizată, cu vârsta de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3.1 %, la un grad încredere de 95%.
Tipul eșantionului este multistratificat, probabilistic. Datele au fost culese prin sondajul de opinie, pe baza unui chestionar aplicat telefonic (CATI). Chestionarele au fost realizate în toate județele României și în sectoarele municipiului București, iar eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.
Conform barometrului, Armata se bucură, ca întotdeauna, de cea mai mare încredere din partea populației, cu un procent de 86,6%, în creștere față de scorul pozitiv de 72,6% din aprilie 2021.
Aceasta este urmată de Biserică (70,2%), Serviciul Român de Informații (67,3%), Ministerul Afacerilor Externe (67,3%), Academia Română (67,3%), Școli și universități (57,8%).
Se observă că pandemia a accentuat decalajul dintre instituțiile care în mod obișnuit se bucură de foarte mare încredere din partea publicului și instituțiile politice.
În ceea ce privește Uniunea Europeană și NATO, românii au încredere în proporție de 67,3% în Alianța Nord-Atlantică și de 59,2% în UE, procente peste media europeană.
La întrebarea România ar trebui să fie mai apropiată de Uniunea Europeană sau de Statele Unite ale Americii? 24,5% din respondenți au optat pentru UE, 10,9% pentru SUA, iar 36,6% au ales opțiunea la fel de apropiată de ambele. Restul consideră că România ar trebui să-și vadă de problemele și interesele sale.
Cei care au ales UE au făcut-o pentru că fără Uniunea Europeană românii nu ar fi avut libertatea de mișcare pe care o au astăzi (64,5%), pentru că UE oferă locuri de muncă (53,9%), UE oferă bani și investește în economia românească (50,6%).
Pe de altă parte, cei care au optat pentru SUA, în detrimentul UE, au făcut-o pentru că Statele Unite fac investiții serioase în România (61,5%), pentru că SUA sunt cea mai puternică țară de pe planetă (59,6%) sau pentru că SUA ne oferă securitate militară (52,3%).
Sociologii nu și-au putut explica răspunsul predominant, spunând că există o discrepanță între percepția publicului și realitate. La aceste întrebări respondenții au putut opta pentru trei răspunsuri.
Pentru prima dată, un subiect de interes pentru cercetători a reprezentat-o China.
49,1% din cei chestionați au spus despre China că este o țară importantă, cu care am avut mereu relații bune și nu trebuie să intrăm în conflict cu ea. Doar 28,2% au fost de acord că este o țară nedemocratică și periculoasă, iar 21,5% au spus că este prea departe ca să ne intereseze.
Aproape jumătate dintre români (48,1%) au răspuns cu Da la întrebarea Credeți că este posibil să se ajungă la război, în viitorul apropiat, între SUA și China?
În eventualitatea în care acest lucru se va întâmpla, 12,4% și-ar dori ca România să sprijine SUA și 3,7% să sprijine China. Cei mai mulți (42,6%) au zis că România ar trebui să facă ce vor face și alți aliați NATO, iar 40,5% consideră că țara noastră nu ar trebui să se implice sub nicio formă într-un astfel de conflict.
Aproape 53% din respondenți văd viitorul sistemului internațional ca pe unul multipolar, în care vor fi mai multe superputeri care vor concura între ele.
15,9% cred că vor exista doar două superputeri, SUA și China, în timp ce 14,8% consideră că acestea vor fi SUA și Rusia. 13,4% sunt de părere că viitorul va fi dominat de o singură superputere – SUA.
O altă întrebare a sondajului a fost: Credeți că este posibil ca Statele Unite să-și piardă, în viitorul apropiat, interesul față de Europa de Est și să se retragă de aici? Cu Da au răspuns 30% din români, cu Nu – 38,4%, iar restul au considerat că este posibil ca SUA să păstreze mai puțini militari, dar că nu va pleca.
Din totalul populației, 56,9% consideră că dacă nu ar fi sprijinită de SUA, UE ar ajunge dominată de Rusia sau de China.
55,7% cred că România nu va mai fi părăsită niciodată de puterile occidentale, iar, la o altă întrebare, 47,3% din respondenți au spus că, în viitor, occidentalii vor lăsa estul Europei Rusiei.
Sociologii au apreciat, astfel, că unii români nu se percep a fi parte a Europei de Est.
De asemenea, 47,6% din participanții la sondaj au spus că Uniunea Europeană este importantă doar atât timp cât americanii sunt interesați de Europa.
În ceea ce privește retragerea americană din Afganistan, o mare parte din respondenți (38,5%) consideră că nu a fost un gest corect față de cei care au sprijinit America timp de 20 de ani, sperând că Afganistanul se poate moderniza, iar 29,2% au spus că nu mai avea rost ca armata americană să rămână acolo. Foarte mulți români (31%) nu au urmărit știrile despre acest subiect.
În privința principalelor amenințări la adresa României, cei chestionați au putut alege trei răspunsuri.
Astfel, în topul amenințărilor percepute se află criza economică (51,5%), corupția (46,3%), pandemia de Covid-19 (43,3%), incompetența clasei politice (41,2%). Cu procente mai mici se mai regăsesc scăderea populației (29,6%), clanurile interlope (17,4%), riscul apariției partidelor extremiste (14,8), schimbările climatice (13,7%).
Un subiect de interes pentru sociologi a fost percepția populației asupra vaccinării.
Aceștia au descoperit că, spre deosebire de anul 2019, pre-pandemic, când aproape 80% din populație susținea vaccinarea în general, acum, doar 42% consideră că este bine să ne vaccinăm împotriva Covid-19 sau că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie.
Totuși, 23,3% sunt încă indeciși, iar 21,8%, deși nu au o problemă cu vaccinarea, nu au încredere în vaccinarea împotriva Covid-19. În această privință, specialiștii au apreciat că o campanie de informare mai bună ar putea îmbunătăți rata vaccinării.
Spre surprinderea publicului prezent la evenimentul de prezentare a barometrului, 54,5% dintre români își iau informațiile despre pandemie și vaccinare în primul rând de la televizor și 20,5% de pe Facebook sau alte pagini de internet. Doar 18,8% din respondenți au declarat că se informează de pe site-urile oficiale ale autorităților.
Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a fost prezent la evenimentul de lansare a barometrului de securitate, ediția octombrie 2021, și a declarat că acest sondaj arată că poporul român este echilibrat și nu-și dorește nici un fel de conflict.
Practic ne îndeamnă, pe toți cei care avem responsabilitatea deciziilor, să căutam soluții astfel încât să putem să fim în măsură să zădărnicim orice amenințare, fie să avem acele capabilități prin care să ne putem aduce aportul de țară relevantă în regiunea Mării Negre, atât în interiorul Alianței Nord-Atlantice, cât și în interiorul Uniunii Europene.
Dan Dungaciu, directorul ISPRI, a spus că barometrul prezintă două provocări importante, una externă și alta internă.
Provocarea externă ține de reconfigurarea spațiului strategic, pe care o vedem și o simțim. Cea internă ține de anumite evoluții în societatea românească.
Sondajul nu descrie ceea ce vrem să se întâmple, ci ceea ce se întâmplă cu adevărat, chiar dacă veștile nu sunt întotdeauna fericite.
În legătură cu percepția românilor asupra securității, profesorul Dungaciu a punctat că față de anii ’90 se observă o schimbare.
Atunci, SUA și NATO erau repere incontestabile de securitate. Astăzi, securitatea, tocmai pentru că o avem, nu ne mai interesează atât de mult și foarte multă lume se gândește la alte lucruri.
Rezultatele complete ale barometrului de securitate pot fi găsite pe pagina de internet larics.ro.
