….Politica naţională a acaparat şi această organizaţie, deoarece „fiecare element ar putea fi util”, însă este nevoie de menţinerea relaţiilor, astfel că nu dau cu piciorul în această colaborare profesională nici cei care nu privesc cu ochi buni infiltrarea politicii în această organizaţie. KMÚEK a fost organizată pe o bază profesională, a existat și înaintea Sistemului de Cooperare Naţională, NER, şi „sperăm că şi după NER va rămâne un forum profesional”, a spus unul dintre participanţii ziarului „Népszava”.

Influenţarea la cel mai înalt nivel: rețeaua media din România și Slovacia

În 2022, în Ungaria vor avea loc alegeri. Pot vota toţi cetăţenii maghiari care s-a înregistrat pentru a participa la scrutin. „Înregistrează-te și votează”, această reclamă rulează de ceva timp în mass-media transilvăneană susținută de Guvernul ungar. Ceva pentru ceva, am putea sune, deoarece, pe lângă sprijinul acordat bisericilor şi sportului, mass-media de dincolo de graniţele Ungariei este o țintă cheie pentru un sprijin deosebit de important.

Desigur, nu întâmplător, deoarece aceasta este unul din mijloacele cele mai eficiente ale influenţării. Acest fapt a fost demonstrat și de o investigaţie efectuată de un grup internațional de ziarişti din Slovacia, România, Serbia, Slovenia și Croația, al cărei rezumat a fost publicat în martie anul acesta. Ziariştii care colaborează la nivel internaţional au investigat sistemul de sprijin transfrontalier al Guvernului Orbán, respectiv pe ce anume au cheltuit beneficiarii banii.

Şi de aici a rezultat fără echivoc: NER a sprijinit la început, în mod deosebit, anumite mass-media, după care în jurul anilor 2016 şi 2017 şi-a schimbat strategia şi a înfiinţat, prin investiţii imense, propria reţea de media în Slovacia şi România.

În Slovacia a apărut în 2017 „emblematicul” Fundația Pro Media, care a creat familia media Ma7 care a primit peste 5 milioane de euro (aproximativ 2 miliarde de forinți) în doi ani prin Fondul Bethlen Gábor. Prin ce se deosebea acest ajutor de subvențiile anterioare? În primul rând, din punctul de vedere al dimensiunii sprijinului, deoarece această sumă este mult mai mare decât subvențiile totale alocate presei maghiare din Slovacia din ultimii zece ani. Scopul investiţiei a fost același ca şi în cazul luptei culturale lansate în Ungaria la acea vreme, respectiv echilibrarea „unilateralităţii” hărții mass-mediei maghiare din Slovacia și accentuarea vocii conservatoare prin asigurarea unei forme adecvate pentru transmiterea mesajelor politice naționale.

În România au avut loc procese similare, cu o anumită specificitate locală

Nici aici nu mass-media „de teren” a fost cea care a primit, în primul rând, o susţinere fără precedent, ci a fost construit un nou imperiu media cu sprijinul Guvernului ungar.

Principalul jucător din Transilvania este Asociația pentru Spațiul Media Transilvănean care, potrivit portalului transilvănean Átlátszó (Transparență), a primit un sprijin de 7,45 miliarde de forinţi (aproximativ 20 milioane de euro) de la Guvernul ungar în trei ani și jumătate, până la sfârșitul lunii iunie 2021.

Potrivit unui articol difuzat de portalul atlatszo.ro, „asociația care era necunoscută anterior a devenit cel mai mare trust media al presei maghiare din Transilvania: azi este mai ușor să enumerăm mijloacele de informare în masă care nu aparțin portofoliului asociației”.

Pentru a ilustra amploarea sprijinului, portalul de anchetă transilvănean precizează: „Sprijinul alocat de Guvernul român pentru întreaga minoritate maghiară din Transilvania – care este în esență bugetul anual al UDMR – este de aproximativ 5-6 milioane de euro pe an. Veniturile anuale ale Asociația pentru Spațiul Media Transilvănean rivalizează cu cele ale celor mai mari concerne naționale mass-media din România. Anul trecut, a fost echivalent cu 3,6 milioane de euro, devenind pe locul 8 în clasamentul național. Doar 10% din veniturile sale provin din reclame, însă anul trecut au fost mai mari decât de obicei datorită reclamelor guvernamentale făcute pentru protecţia împotriva epidemiei cu noul coronavirus.

Deși întreaga mass-media din Ținutul Secuiesc – presa scrisă, televiziunile, radiouri – a fost cumpărată, întrebarea este la ce anume au fost cheltuiţi aşa de mulți bani. Ziariştii care aparţin concernului nu au salarii deosebite, ba mai mult, salariile lor au fost diminuate temporar cu 25% din cauza epidemiei. Practic, niciuna din investiţiile promise, cu conținut foarte vag, nu a fost realizată.

Asemenea investiţii ar fi reprezentat înfiinţarea „web-ul maghiar transilvănean din secolul XXI, Transilvania 3.0”, din acest considerent rețeaua de distribuție a grupului și mai multe ziare locale fiind desfiinţate. Marea dezvoltare digitală anunțată s-a restrâns doar la lansarea unui canal YouTube și a unei aplicații pentru telefonul mobil.

Nu este o exagerare să spunem că Guvernul Orbán nu a susținut de fapt mass-media maghiară de dincolo de graniţele Ungariei, ci a cumpărat cea mai mare parte a acesteia și a transferat-o în proprietatea fundațiilor pe care le-a creat. Organele de presă rămase în afara acestui cerc fie nu primesc deloc sprijin, fie primesc sume minime, aşa cum au alocat şi guvernele ungare anterioare, când cadrul de sprijin transfrontalier era încă o fracțiune al actualului cadru.

În Serbia, subvențiile ungare nu au reorganizat atât de mult piața presei. Pur și simplu pentru că nu era nevoie. Asociația Maghiară din Voivodina (VMSZ), condusă de István Pásztor, a fost un aliat loial transfrontalier al FIDESZ încă de la început și, datorită autonomiei sale culturale de aici, a fost și „stăpânul” culturii maghiare din Voivodina. Subvenţiile acordate din bugetul de stat al Serbiei pentru susţinerea culturii, a învăţământului şi mass-mediei minorității maghiare, sunt gestionate de VMSZ, care domină întreaga presă.

În Slovacia, influența presei partenerului FIDESZ, Partidul Comunităţii Maghiare (MKP), nu a putut concura cu mass-media maghiară independentă de aici, motiv pentru care Guvernul Orbán a intervenit – menţionăm că deocamdată nu cu succesul aşteptat.