Anchete
Sorin Prioteasa, fost ofițer SRI, acuză foști colegi că au pactizat cu grupările interesate să pună mâna pe resursele minerale ale țări
Una dintre cele mai grave acuzații îl vizează direct pe Ionel Arsene, cel care, în perioada guvernării PSD, a avut influență la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), unde infractorul Dorinel Ursărescu, om cu două condamnări la active pentru fapte de corupție, îl consilia pe directorul Dragomir, considerat de mulți drept un om de paie.
Fostul ofițer SRI s-a aflat în conflict cu fosta conducere a ANRM din perioda guvernării PSD, când director era Gigi Dragomir, consiliat de infractorul Dorinel Ursărescu, omul inculpatului Ionel Arsene de la Neamț.
Prioteasa afirmă că Arsene, care ar fi protejatul șefului SRI pe regiunea Moldova, Gabriel Constantinescu, ar controla majoritatea balastierelor din zonă.
„Arsene Ionel, protejat de argatul lui, Gabriel Constantinescu, șeful SRI pe regiunea Moldova, controlează majoritatea balastierelor din zonă. Din cauza asta, toți cei care nu sunt agreați sau nu cotizează, nu-și pot onora contractele (construcții de drumuri) aflate în derulare. Dacă cineva, din afara grupului lor de interese, câștigă o licitație este obligat să plătească un preț de trei ori mai mare pentru agregatele minerale sau să renunțe la contract”, arată Prioteasa.
Ofițerul mai vorbește și despre modul în care Aurel Gheorghe, fost director al ANRM înainte de Dragomir, a fost mazilit cu ajutorul celor doi ofițeri SRI din instituție (doi ofițeri monitorizează permanent activitatea ANRM, fiind agenție strategică de interes național), care ar fi fabricat informații false despre el. La acest plan ar fi participat și angajați din ANRM, dornici de promovări în funcții.
Prioteasa vorbește și despre o reeditare a găinăriei numită Roșia Montană, la care ar urma să ia parte un fost director din ANRM.
Nu este iertat nici actualul director al agenției, despre care Prioteasa afirmă, în stilul propriu, că are preocupări care s-ar încadra perfect în categoria infracțiunilor de corupție.
Declarația integrală a lui Sorin Prioteasa, în care sunt relatate mai multe episoade și informații despre oameni din SRI ce au făcut și fac jocurile celor care vor să pună mâna pe resursele minerale ale țării:
„Intrau generalii în bază… șase tipi, îmbrăcați în uniforme de camuflaj apretate… mâncau semințe și râdeau zgomotos, arătându-și dinții aurii. Îmi aduceau aminte de valutiștii de pe Lipscani, din anii 90. În jurul lor se învârteau doi soldați, înarmați regulamentar cu măturică și făraș, culegând cojile de semințe scuipate de ”valoroși”. Doi dintre generali își țineau armele pe burtă, că așa văzuseră ei în filmele de acțiune…
Stăteam pe o unitate de aer condiționat, împreună cu fiul unui ștab din Guvern, care îmi povestea cum era să se împuște singur, din greșeală, în sediul Ministerului Apărării, unul dintre cei doi proști … nefiind familiarizat cu Glock-ul, uitase unde era piedica și, când a dorit să se ”împodobească” pentru a-și face plimbarea de dimineață pe holurile instituției, a apăsat pe tragaci, facând întreaga audiență să șteargă podeaua cu uniformele de paradă.
Tatăl tipului de lângă mine era unul dintre cei care se ocupa de spălarea banilor murdari ai președintelui țării, făcând multe drumuri prin Europa, majoritatea în România …
Toată lumea era ocupată! Vânzătorii de drone lustruiau niște aripi, tehnicienii camerelor de termoviziune întindeau niște cabluri, rusul împărțea amortizoarele către băieții care urmau să pună în scenă ambuscada! Totul era un spectacol… dronele erau vândute la preț triplu și nu erau protejate de jammer-ele ”adversarului”, camerele de termoviziune costau de 10 ori mai mult (oricum, la jumătate față de cât fuseseră vândute în România!), iar amortizoarelor le fuseseră înlocuite niște piese din titan cu piese de oțel , reducându-li-se semnificativ durata de viață și eficiența, dar nu și prețul…
Mă simțeam ca acasă!”.
***
„Săptămâna trecută, documentul prin care un procuror a dispus neînceperea urmăririi penale, încă o dată, a ajuns pe la noi! De data asta, era vorba despre un denunț elaborat de către conducerea ANRM, referitor la divulgarea de informații secret de serviciu/nepublice de către fostul președinte Aurel Gheorghe.
Denunțul a fost elaborat de către persoane din cadrul ANRM, aflate în legătură cu ofițeri ai serviciului român de irigații…
Mai pe scurt, ofițerii serviciului român de irigații au primit ca sarcină de serviciu, mătrășirea din ANRM a lui Aurel Gheorghe. Revocarea din funcție au rezolvat-o simplu, punând sub nasul lui Mihai Tudose, posesor de doctorat achiziționat la taraba ANI, un document, structurat pe trei capitolașe, conținând INFORMAȚII FALSE!
Documentul a fost promovat agresiv de către Ivan Valeriu, un individ care, de 15 ani, cu sprijinul serviciului român de irigații, căpușează companiile de stat, pretinzând că i rupe sufletul de ”țărișoara” lui!
Sursa informațiilor false era un grup de angajați din cadrul ANRM, analfabeți funcțional, interesați de conservarea unor avantaje personale, precum și de ocuparea unor funcții de conducere.
Prin intermediul unor ofițeri din cadrul serviciului român de irigații, informațiile false au fost transformate în indicii și au stat la baza retragerii avizului de securitate al lui Aurel Gheorghe, generând concedierea acestuia.
În timp ce funcționarii serviciului român de irigații, împreună cu ceilalți proști din ANRM, oficializau minciuni, grupurile infracționale, care conțineu și ofițeri SRI, dădeau tunuri:
– Arsene Ionel, protejat de argatul lui, Gabriel Constantinescu, șeful SRI pe regiunea Moldova, controlează majoritatea balastierelor din zona. Din cauza asta, toți cei care nu sunt agreați sau nu cotizează, nu-și pot onora contractele (construcții de drumuri) aflate în derulare…. Dacă cineva, din afara grupului lor de interese, câștigă o licitație, este obligat să plătească un preț de trei ori mai mare pentru agregatele minerale sau să renunțe la contract…”
***
„Se pregătește o reeditare a găinăriei numită Roșia Montana… un fost președinte al ANRM, după ce a părăsit instituția, a fost angajat la o firmă care, în urma unui aport masiv de capital, constând în 20 de saltele, trei containere și două frigidere, a reușit performanța să se asocieze cu o societate controlată de Ministerul Economiei, preluînd controlul asupra unei licențe deținute de statul român… recunosc, a fost și un aport financiar al firmei private, dar sumele fost transferate în pungi și împărțite de Moș Crăciun băieților cuminți din Ministerul Economiei! Dintre care, cel puțin doi, se întâlnesc constant cu apărătorii siguranței și interesului național, omniprezenții și omnipotenții ofițeri sri….
Și-s multe alte situații… poate cel mai jenant aspect îl reprezintă faptul că suntem singura țară din lume fără un fond geologic național! Adică o arhivă în care să se regăsească TOATE documentele referitoare la resursele minerale!
În principiu, ANRM-ul s-a dus dracu… la conducere este un specimen arogant și prost, aflat de cel puțin șase ani în legătura unui ”specialist în informații” de la sri…
Dar, ca în orice situație penibilă din țara asta, există și ceva care mă încântă! La gigi dragomir, fost președinte al ANRM, era vorba despre obediența absolută și prostia lui eclatantă, care mă făceau să cred că este general acoperit al sri! La turdeanu, tot fost președinte al ANRM, atrăgea atenția șiretenia rurală și lipsa de caracter…
La norocel, actualul președinte al ANRM, atrage atenția lipsa norocului… când a primit șefia instituției a crezut că i-a pus Șeful ala mare mâna în cap! Norocel credea că la ANRM se află niște fonduri pentru redeschiderea minelor, așa că și-a adus ”prieteni” să gestioneze împreună fondurile… când și-a dat seama că fondurile visate nu există, s-a reprofilat.. 200 de euro permisul de exploatare agregate minerale! Dacă doriți, duminică dimineața, îl găsiți în târg la Vitan! Prima tarabă, pe dreapta! Ala cu trening ADIBAS! Cu patru dungi, fraierilor!
Dar să revenim la posesorii de stomăcele tetracamerale din cadrul serviciului român de irigații!
Am făcut plângere penală împotriva celor doi ratați de la UM 0905 București (alexandru șerb & razvan deac), acuzându-i de fals, abuz în serviciu e.t.c. Dosarul a ajuns pe la DNA, considerându-se că a fost vorba de și de grup infracțional organizat, la care au aderat mai mult de doi ofițeri sri…am fost audiat, știu că nu se va întâmpla nimic!
Nu pot spune prea mult despre situația asta, deoarece am fost direct implicat și nu cred că pot fi obiectiv!
Dar mă gândesc la situația de la Brașov, unde 12 ofițeri sri au inventat probe inutile, care au picat la primul termen de judecată https://www.mediafax.ro/…/12-ofiteri-sri-cercetati…
Acum sunt urmăriți penal… în principiu, evoluția lor profesională va fi aceasta – la început vor fi recompensați, pentru a nu vorbi! Între timp, conducerea SRI va face tot ce este posibil ca ofițerii să nu fie audiați individual! După un timp vor fi trecuți pe linie moartă și eliminați din cadrul serviciului! Nu pentru că sunt infractori sau proști, ci pentru că reprezintă o vulnerabilitate a celor care le-au ordonat să inventeze probe! Iar când cineva va analiza toată situația aia, o să își pună o întrebare normală ”de ce a fost nevoie ca 12 ofițeri sri să comită infracțiuni de abuz în serviciu , pentru a inventa niște probe inutile, într-un dosar beton?”
Dar întrebarea asta nu și-o va pune cineva din cadrul sri, pentru că în instituția asta nu există dileme, există doar certitudini!”
***
„Dacă analizăm activitatea din ultimii cinci ani a reprezentanților sri implicați în distrugerea ANRM, bilanțul este tragi-comic:
– Inducerea în eroare a decizionalilor prin transmiterea de informații false,
– Promovarea intereselor/protejarea membrilor grupurilor infracționale,
– Promovarea unor denunțuri calomnioase prin intermediul agenturii.
Nu-s specialist în informații ca elitele din sri, dar când am întocmit un denunț sau o plângere penală, procurorul nu a dispus niciodată NUP… Singura instituție care mi-a ignorat sesizările a fost chiar sri-ul, care a refuzat să își cerceteze disciplinar angajații proști, pe care i-am prins mințind…”
***
„Știu că ”băeții cu standarde gastronomice inexistente” de la sri citeau postările mele referitoare la mizeria din ANRM. Știu că unii se simțeau lezați de limbajul meu și de lipsa mea de respect față de instituție și foști colegi.
Am făcut multe lucruri care le-ar întoarce stomacul pe dos multor ”oameni normali”… pe unele le-am facut de teama că a doua zi m-aș condamna pentru că nu am reacționat… pe altele le-am făcut de milă sau scârbă… dar unele le-am făcut doar pentru că îmi place să fluier în biserică!
Așa că, pentru ”valoroșii” din sri, care nu au înțeles încă nimic, dar vor analiza pe îndelete informațiile, am un mesaj decent:
”Chiar nu vreau să răspundeți penal pentru faptele savârșite, deoarece ar trebui relocată o mare parte din defuncta direcție securitate economică la Târgșor sau Jilava (mă rog, majoritatea la Târgșor…). Nu vă vreau nici bolnavi de scabie sau gonoree, deși sună bine! Vreau să trăiți mult! Și să crăpați de sănătate! Așa, cam cum era Vișinescu! Dar, la un moment dat, atunci când vă uitați în oglindă și vă admirați, ar fi chiar haios să vă dați seama ce lichele lipsite de caracter sunteți! Și că v-ați vândut pe resturi, nu!?”
În sprijinul afirmaților sale, Sorin Prioteasa a făcut publice și câteva documente, inclusiv sesizarea făcută la SRI împotriva celor doi ofițeri de la ANRM. (Cristina T.).
Anchete
Emilia Șercan pune sub lupă influența șefului SPP: „Puterea vine din informațiile acumulate în timp”
Analistă a mecanismelor de putere din zona serviciilor
Jurnalista Emilia Șercan susține că influența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, nu ar trebui minimalizată. Într-o analiză publicată de aceasta, Șercan afirmă că șeful SPP coordonează o structură cu acces direct la unii dintre cei mai importanți demnitari ai statului.
Potrivit jurnalistei, angajații SPP au, prin lege, misiunea de a asigura protecția demnitarilor. În anumite condiții, atribuțiile pot viza și membrii familiilor acestora, precum și paza sediilor de lucru sau a reședințelor.
Limita legală: protecție și culegere de informații
Emilia Șercan amintește că legislația permite personalului SPP să desfășoare, în mod deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, însă exclusiv în scopul protejării demnitarilor.
Jurnalista atrage atenția că prezența permanentă a angajaților serviciului în apropierea persoanelor protejate poate conduce, inevitabil, la acumularea unor informații despre viața privată a acestora. Ea enumeră, cu titlu exemplificativ, probleme de sănătate, conflicte familiale, relații personale, presupuse acte de corupție, trafic de influență sau legături controversate.
Șercan subliniază însă că nu afirmă existența unor dosare compromițătoare deținute de SPP sau de Lucian Pahonțu. În opinia sa, puterea directorului ar putea proveni din volumul de informații la care acesta a avut acces de-a lungul anilor, inclusiv despre politicienii protejați de instituție.
Comparația cu J. Edgar Hoover
Pentru a explica mecanismul prin care un șef de serviciu poate acumula influență, jurnalista face o paralelă cu filmul „J. Edgar”, inspirat din viața lui J. Edgar Hoover, directorul FBI timp de aproape cinci decenii.
Șercan amintește scena de început a producției cinematografice, în care, după moartea lui Hoover, angajații FBI ar fi încercat să distrugă dosare personale despre politicieni și urmele unor operațiuni ilegale de culegere de informații. Ea precizează că asemenea practici sunt documentate în cazul lui Hoover, însă nu susține că un mecanism similar ar exista în cadrul SPP.
Surse invocate: Pahonțu, prezentat drept intermediar politic
În analiza sa, Emilia Șercan afirmă că mai multe surse l-ar descrie pe Lucian Pahonțu drept un „broker politic” sau un „fixer”, adică o persoană implicată informal în gestionarea unor crize și negocieri politice.
Jurnalista susține că aceste informații s-ar suprapune peste elemente deja apărute în spațiul public. Printre afirmațiile atribuite surselor sale se numără ideea că Pahonțu ar fi contribuit la apropierea dintre Klaus Iohannis și PSD, relație devenită evidentă, în opinia autoarei, în cel de-al doilea mandat al fostului președinte.
Tot surse citate de Șercan susțin că directorul SPP ar fi intermediat discuțiile dintre Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, în contextul crizei generate de adoptarea Ordonanței 13, în 2017. Ulterior, Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța 14, prin care actul normativ controversat a fost abrogat.
Ipoteze privind relația dintre Nicușor Dan și PSD
Emilia Șercan menționează și informații potrivit cărora Lucian Pahonțu ar fi avut un rol în apropierea președintelui Nicușor Dan de PSD. Jurnalista interpretează unele dintre deciziile și concesiile politice ale șefului statului drept elemente care ar fi alimentat această percepție în rândul susținătorilor săi.
Aceste afirmații sunt prezentate de autoare ca informații provenite din surse, nu ca fapte confirmate oficial.
Episodul mașinii SPP trimise după Adrian Veștea
În sprijinul argumentației sale, Șercan amintește și declarațiile publice ale lui Adrian Veștea. Potrivit acestora, atunci când a fost desemnat premier, Veștea ar fi fost preluat de la Brașov cu o mașină a SPP.
Jurnalista pune sub semnul întrebării necesitatea acestei proceduri și sugerează că deplasarea ar fi putut avea și rolul de a asigura discreția discuțiilor. Ea notează că, potrivit declarațiilor lui Veștea, nici măcar soția acestuia nu ar fi știut despre desemnare decât cu aproximativ zece minute înainte.
Mandatele lungi, o vulnerabilitate pentru instituțiile de forță
În final, Emilia Șercan leagă cazul Lucian Pahonțu de necesitatea limitării mandatelor în instituțiile publice, în special în structurile de forță.
Jurnalista consideră că menținerea îndelungată a unei persoane la conducerea unei asemenea instituții poate favoriza acumularea unei influențe informale semnificative. În viziunea sa, un director de serviciu poate ajunge să fie perceput drept un actor capabil să influențeze negocieri, guverne sau crize politice.
Șercan susține că refuzul președintelui Nicușor Dan de a lua în calcul demiterea lui Lucian Pahonțu ar putea fi explicat prin contextul politic tensionat și prin teama de a pierde un canal de comunicare considerat important în relația cu PSD. Afirmațiile reprezintă interpretarea jurnalistei și nu au fost confirmate oficial de instituțiile sau persoanele menționate. (Irinel I.).
Anchete
O avocată contestă planul de desființare a Judecătoriilor Urziceni și Strehaia
Avocata Gheorghița Stoian, din Baroul Mehedinți, încearcă să oprească reorganizarea care vizează Judecătoriile Urziceni și Strehaia. CSM i-a respins însă plângerea prealabilă, susținând că hotărârea prin care a propus desființarea celor două instanțe nu reprezintă un act administrativ propriu-zis, ci doar o etapă pregătitoare.
CSM a propus desființarea celor două judecătorii
Judecătoriile Urziceni, din județul Ialomița, și Strehaia, din județul Mehedinți, se află în centrul unui proiect de reorganizare a sistemului judiciar.
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, în luna mai 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției propunerea de desființare a celor două instanțe. În cazul Judecătoriei Urziceni au fost avansate trei scenarii privind reorganizarea circumscripției, în timp ce pentru Judecătoria Strehaia a fost analizată o singură variantă.
Demersul CSM presupune, între altele, rearondarea temporară a localităților aflate în circumscripțiile celor două judecătorii.
Plângerea avocatei, respinsă de Plenul CSM
Avocata Gheorghița Stoian a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii CSM nr. 82 din 19 mai 2026, prin care au fost transmise Ministerului Justiției propunerile privind reorganizarea și desființarea instanțelor.
Plenul CSM a respins însă plângerea prin Hotărârea nr. 107 din 9 iulie 2026, document publicat la 21 august 2026.
Potrivit motivării prezentate de Lumea Justiției, Consiliul a considerat plângerea inadmisibilă, întrucât actul contestat nu ar avea natura juridică a unui act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
CSM: hotărârea nu produce efecte juridice directe
În argumentația sa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a făcut trimitere la definiția actului administrativ prevăzută de Legea nr. 554/2004. Pentru a putea fi contestat în contencios administrativ, un act emis de o autoritate publică trebuie să producă efecte juridice proprii, respectiv să nască, să modifice sau să stingă raporturi juridice.
CSM susține că Hotărârea nr. 82/2026 nu îndeplinește aceste condiții. Documentul nu desființează în mod efectiv Judecătoriile Urziceni și Strehaia și nici nu modifică imediat circumscripțiile teritoriale ale acestora.
„Hotărârea criticată a avut ca obiect transmiterea unei sesizări către Ministerul Justiției”, a arătat Plenul CSM, potrivit motivării citate de Lumea Justiției.
Propunerea CSM, considerată o etapă procedurală
Consiliul a apreciat că hotărârea reprezintă o operațiune administrativă și o etapă procedurală prealabilă adoptării actelor care ar putea produce efecte juridice.
În cazul rearondării localităților, măsura ar urma să fie dispusă printr-o hotărâre a Guvernului. În ceea ce privește desființarea celor două judecătorii, aceasta ar necesita adoptarea unei legi.
Prin urmare, CSM consideră că efectele juridice invocate de avocată nu decurg direct din Hotărârea nr. 82/2026, ci numai din eventualele acte normative ulterioare.
„Hotărârea are caracter preparator”
Plenul CSM a subliniat că simplul fapt că documentul a fost emis de o autoritate publică, în exercitarea prerogativelor de putere publică, nu este suficient pentru ca acesta să fie calificat drept act administrativ.
În opinia Consiliului, hotărârea se limitează la formularea unor propuneri privind reorganizarea teritorială și desființarea instanțelor, fără să dispună efectiv aceste măsuri.
În lipsa unei hotărâri de Guvern sau a unei legi adoptate ulterior, documentul nu ar produce consecințe juridice autonome, având doar un caracter preparator în cadrul procedurii decizionale.
Desființarea instanțelor, dependentă de acte ulterioare
Prin respingerea plângerii, CSM nu a tranșat definitiv problema desființării Judecătoriilor Urziceni și Strehaia, ci a stabilit că hotărârea prin care a inițiat procedura nu poate fi atacată separat în baza Legii contenciosului administrativ.
Eventualele efecte asupra celor două instanțe vor apărea numai după adoptarea actelor normative subsecvente: o hotărâre a Guvernului pentru rearondarea localităților și o lege pentru desființarea judecătoriilor. (Irinel I.).
Anchete
Cătălin Predoiu și Mike Rogers au discutat despre securitatea Mării Negre și cooperarea România–SUA
Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, aflat în România în fruntea unei delegații a Congresului SUA.
Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele dezvoltării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne.
România, aliat de încredere pe Flancul Estic
Cătălin Predoiu a evidențiat importanța angajamentului constant al Statelor Unite pentru securitatea Flancului Estic al NATO și a regiunii Mării Negre. Ministrul a subliniat, totodată, rolul esențial al relației transatlantice în actualul context de securitate și angajamentul României de a acționa în continuare ca aliat de încredere și furnizor de securitate.
Potrivit oficialului român, Bucureștiul și Washingtonul împărtășesc același obiectiv fundamental în regiune: asigurarea securității și stabilității pe termen lung. În acest context, România își asumă un rol important în protejarea Flancului Estic al NATO și în consolidarea securității în regiunea extinsă a Mării Negre.
Un alt subiect abordat a fost legătura dintre securitate, stabilitate și prosperitate. Cătălin Predoiu a arătat că un mediu sigur și predictibil creează condițiile necesare pentru investiții și dezvoltare economică, în timp ce investițiile strategice contribuie la creșterea rezilienței și securității.
Cooperare împotriva criminalității transfrontaliere
În cadrul întâlnirii a fost discutată și dimensiunea de securitate internă a provocărilor regionale. Amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și vulnerabilitățile infrastructurilor critice impun o cooperare tot mai strânsă între România și Statele Unite.
Un punct important al dialogului l-a reprezentat colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă. Domeniile vizate includ:
- combaterea criminalității organizate;
- traficul de droguri și de persoane;
- securitatea frontierelor;
- migrația ilegală;
- criminalitatea informatică;
- combaterea terorismului.
Ministrul român a apreciat cooperarea operațională cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, inclusiv prin colaborarea cu Homeland Security Investigations și U.S. Customs and Border Protection.
Părțile și-au exprimat interesul pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea unor capabilități comune, schimbul de bune practici și identificarea unor noi oportunități de colaborare operațională.
Predoiu: „Relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie”
Cătălin Predoiu a declarat că relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru securitatea României, în condițiile în care noile structuri europene de apărare se află încă în proces de dezvoltare.
„Pentru România, relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie din punct de vedere securitar. Programul SAFE este în stadiu incipient, pilonul european de apărare este în construcție, va dura ani de zile până când va fi funcțional deplin. De aceea, ținând cont de contextul securitar regional și de perspectivele acestuia, relațiile cu SUA și NATO sunt esențiale pentru securitatea țării noastre”, a afirmat ministrul.
Predoiu a susținut și necesitatea consolidării relațiilor economice cu Statele Unite și atragerii unor investiții americane de amploare în România.
„O relație cu SUA dezvoltată substanțial economic înseamnă mai multă siguranță și prosperitate pentru cetățeanul român și pentru România, mai multă securitate și pentru Europa”, a mai declarat Cătălin Predoiu.
Delegație americană aflată în România până la 31 august
Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de congresmanul Mike Rogers. Din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen, membru al Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților.
La întrevedere a participat și ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române și activități dedicate consolidării cooperării în domeniul securității și apărării. (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 21 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 13 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



