Pandemia de coronavirus a stârnit o serie de controverse cu privire la modul în care s-a acționat, deciziile luate și protecția angajaților. Iar când vorbim de protecția angajaților ne referim îndeosebi la categoriile esențiale care la debutul pandemiei au jucat un rol primordial (medici, polițiști, jandarmi, asistenți sociali etc).
Nu este o noutate faptul că la începutul pandemiei, polițiștii care au fost în prima linie nu au beneficiat de echipamente de protecție, deși prin activitățile desfășurate au luat contact direct cu persoanele izolate sau carantinate, ceea ce a dus la un număr foarte mare de infectări în rândul acestora. Mai mult de atât, stimulentul de risc de care ar fi trebuit să benefieze toate aceste categorii s-a dovedit a fi acordat doar la nivel declarativ.
Cireașa de pe tort o reprezintă apariția unui proiect de ordonanță prin care se impune, fie vaccinarea, fie testarea obligatorie pe banii angajaților. În momentul de față este vorba despre lucrătorii din asistență socială, urmând apoi ca această impunere să fie si pentru celelalte categorii, precum polițiștii, medicii, pompierii, etc. Toată această mascaradă este rezultatul incompetenței celor care s-au ocupat de campania de vaccinare și au eșuat lamentabil, declarația premierului Florin Cîțu fiind consecința situației actuale: ”Ieri m-am asigurat că vom mai lua încă 8 milioane de vaccinuri. În septembrie, obiectivul meu este de a avea 10.400.000 de persoane vaccinate, ceea ce înseamnă aproape 70% din ceea ce ne-am dorit şi să putem să scăpăm de pandemie.” Astfel că dacă acest prag nu a putut fi atins, atunci se încearcă vaccinarea forțată a bugetarilor, pentru ca obiectivul adunat a lui Cîțu să fie îndeplinit.
În fapt, prin această ordonanță de urgență, se încalcă dreptul constituțional la muncă prevăzut de art. 41, alin. 1 din Constituția României: ”Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.”. În urmă cu mai bine de un an, Curtea Constituțională a României a declarat ca fiind neconstituționale prevederile Ordonanțelor militare prin care erau afectate drepturile constituționale ale cetățenilor. Curtea a statuat că asemenea restricții și condiționări ale drepturilor fundamentale pot fi impuse numai prin lege organică, nicidecum prin ordonanță sau decret.
Mai mult decât atât, orice măsură ce vizează sănătatea și securitatea în muncă reprezintă o obligație în sarcina angajatorului, nicidecum a angajatului, art. 174 din Codul muncii: „(4)Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în niciun caz, obligaţii financiare pentru salariaţi.” Această prevedere intră în contradicție directă cu intenția de a obliga angajații la plata testelor PCR prin care să dovedească, anterior prestării muncii, faptul că nu sunt infectați. Aceste testări ar trebui să fie asigurate în mod gratuit, mai ales în contextul în care, și în prezent orice persoană care apelează la serviciul de ambulanță este testat gratuit.
De asemenea, intenția Guvernului de a crea condiții distincte între angajații vaccinați și cei nevaccinați, este de natură să genereze discriminări și tensiuni între cele două categorii. Un asemenea comportament din partea angajatorului este interzis, tot prin Codul muncii: „ Art. 6 (1)Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare.”
Nu ne vom poziționa față de cât de eficientă/justificată sau cât de ineficientă/nejustificată este vaccinarea, fiecare persoană fiind responsabilă de propriile decizii. Important e ca angajaților să nu le fie interzis dreptul constituțional la muncă, din motive ce țin exclusiv de criterii politice. Sesizarea CCR cu privire la acest act normativ este una inevitabilă, iar crearea unor tabere între oamenii „responsabili” și oamenii „iresponsabili”, nu poate duce decât la segregare a societății care oricum a fost puternic încercată prin restricțiile din ultimul an și jumătate, dezvaluie cei de la Sindicatul Europol. (Cerasela N.).