Anchete
Gen vs. sex in buletine: modificare marunta sau exploziva?
(Preluare Inpolitics):
Ministrul de Interne, Lucian Bode, a anunțat ieri că în septembrie vor fi înmânate titularilor primele buletine de identitate în noul format, electronic, în care termenul de ”sex” va fi înlocuit de ”gen”, Ministrul nu a suflat, însă, un cuvînt despre faptul că noile acte de identitate vor fi ilegale, în condițiile în care vechea legislație vorbește strict despre ”sex”, iar ea nu a fost modificată. Și nici despre ce consecințe reale ar putea avea ”mica” modificare.
Referitor la discuțiile privitoare la sexul/genul posesorului, Bode a anunțat ieri că s-a optat pentru varianta ”gen”. ”Am avut aceste discuții din noiembrie 2020 până în martie 2021 și de comun acord am agreat că în traducerea regulamentului european «gender» înseamnă «gen», dar, ca să nu avem absolut nici o discuție pe această temă, am scris în HG că în România prin «gen» se înțelege «masculin» și «feminin» ”.
Ministrul se referă la HG 295/2021 a guvernului Cîțu, care reglementează noile cărți de identitate, menite să le înlocuiască, treptate, pe toate cele actuale.
Numai că Bode nu a explicat un amănunt: cum poate o Hotărîre de Guvern să bată o ordonanță de urgență, cu nr 97/2005, cea privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români indiferent de formă?
Respectiva OUG, devenită legea 290/2005, prevede clar:
”Datele cu caracter personal înscrise pe cartea de identitate simplă sunt:
a) numele și prenumele titularului;
b) sexul;”
Mai prevede, de asemenea, că:
”Articolul 19
(1) Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor eliberează un nou act de identitate în următoarele cazuri:
i) în cazul schimbării sexului;”
Nimic despre ”gen”.
Încă mai ciudat, și în HG-ul lui Cîțu din martie se vorbește tot de sex:
”Cartea de identitate se emite în sistem informatizat și cuprinde următoarele elemente:
k) sexul;”
”Cartea de identitate simplă conține date și informații, înscrise pe față și pe verso, astfel:
e) sexul titularului (F pentru feminin sau M pentru masculin);”
De asemenea, și în Normele metodologice din 10 martie 2021 de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 tot despre sex se vorbește, peste tot. Iar modelul grafic de carte de identitate prezentat acolo are rubrica ”sex” și nu ”gen”. Pe 6 august, cetățenii primeau asigurări că noile cărți de identitate vor avea rubrica sex și nu gen. Ieri, am aflat că s-a schimbat schimbarea.

Pentru ca noile buletine să fie conforme cu legea, e obligatoriu să fie modificată OUG 97/2005 (legea 290).
Dacă Regulamentul UE 1157/2019 ar impune obligativitatea înlocuirii sexului cu genul s-ar putea invoca prevalența acestuia asupra legislației autohtone, dar nu o face.
”Statele membre ar trebui să poată decide cu privire la menționarea sexului unei persoane într-un document care intră sub incidența prezentului regulament. Dacă un stat membru menționează sexul unei persoane într-un astfel de document, ar trebui utilizate, după caz, specificațiile „F”, „M” sau „X (nespecificat n.n.)” din documentul OACI 9303 sau inițiala unică corespunzătoare utilizată în limba sau limbile statului membru respectiv” se arată în regulamentul european.
Potrivit OMS, sexul ține strict de identitatea biologică a unei ființe, asociat fiind cu caracteristici fizice și fiziologice, inclusiv cromozomi, expresia genelor, nivelurile și funcțiile hormonilor sau anatomia reproductivă. Genul, pe de altă parte, reprezintă mai degrabă identitatea socială și ține adesea de felul cum oamenii se percep pe ei înșiși. O identitate care se poate schimba în timp fără operație, precum în cazul sexului.
Una peste alta, sexul și genul nu sunt noțiuni interschimbabile, cum par să considere autoritățile de la noi, trecînd pe acte gen în loc de sex ca și cum ar fi tanda pe manda. Oricum ar fi, e ridicol să scrii gen în loc de sex în buletin, dar să sugerezi din vîrful buzelor că precizările ținînd de gen, ”masculin” ori ”feminin”, reprezintă sexul biologic și nu cel asumat social.
Legislația de la noi prevede, din 2005, că o persoană care își schimbă sexul poate cere înlocuirea buletinului. Dar sexul biologic se schimbă doar prin operații chirurgicale.
Genul, în schimb, e o chestie de percepție individuală și se poate schimba, teoretic, de nenumărate ori.
În baza noilor denumiri de rubrică introduse de MAI o persoană se va putea duce trimestrial, să zicem, să ceară buletin cu alt gen, pentru că are o identitate fluctuantă.
O asemenea modificare nu poate fi făcută, în opinia noastră, în absența unor modificări ale legislației actuale, în care să se vorbească explicit despre diferența acceptată între noțiuni precum ”sex” sau ”gen”. Să luăm un exemplu la întîmplare: în legislația privind documentele electronice de identitate, statul australian explică în clar că prin termenul ”gender” înțelege identitatea socială și nu biologică a individului și face trimitere limpede la normele guvernamentale privind deosebirile dintre sex și gen.
O etapă peste care guvernul României, însă, sare cu grație.
De ce?
Pentru că niciun guvernant actual, cu precădere liberalii și udemeriștii, nu au curajul de a lua taurul de coarne și de a declara, public și oficial, că în buletin, în brava lume nouă, e firesc să declari sexul în funcție de ceea ce simți ori cum vrei să fii perceput de alții și nu în funcție de ceea ce ai între picioare. Poate așa o fi corect, nu comentăm acest aspect.Așa că s-a ales, la noi, cale tradițional mioritică: modificări legislative confuze, discrete și explicate în doi peri.
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum o ziPata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum o ziPermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 4 zileEXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Exclusivacum o ziConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



