Actualitate
Cei 9 polițiști de la Secția 16, prinși cu Google Maps
Cei nouă polițiști de la Secția 16 Poliție, acuzați că au torturat doi bărbați – pe data de 1 septembrie 2020 – pe un teren viran din Sectorul 4 al Capitalei, au fost trimiși în judecată de magistrații Tribunalului București, fiind acuzați de lipsire de liberate în mod ilegal, tortură, complicitate la tortură, purtare abuzivă, instigare la lipsire de libertate în mod ilegal, fals intelectual și favorizare a făptuitorului.
În acea noapte (în jurul orei 01:45), agenții de poliție Viorel Răzvan Lupu, Dorin Nine, Viorel Constantin Șeicaru, Beatrice Alexandra Turcu, Elisabeta Valentina Stancu, Irina Elena Gogoașe, Mihai Patrik Alexandru Radu, Răzvan Ștefan Piticu și Cătălin Bogdan Nicu făceau parte dintr-un filtru organizat de poliție în zona străzii Calea Șerban Vodă din Bucuresti. Polițiștii au fost abordați de doi bărbați – Teodor Gheorghe și Ionuț Ghiorghe – și admonestați din cauză că nu purtau măști de protectie în contextul pandemiei de coronavirus.
Bărbații au povestit că au fost încătușați de polițiști și urcați în două mașini, care au plecat în direcții diferite. Teodor Gheorghe a fost dus în cartierul Ferentari, iar Ionuț Ghiorghe pe un teren din Jilava, amândoi fiind bătuți și umiliți.
Ionuț Ghiorghe a povestit că a fost lovit cu pumni, cu boanci și cu tonfe, că a fost descălțat și bătut la tălpi. Pe certificatul medico-legal obținut de la IML după ce a fost bătut scrie că au fost găsite 34 de urme de lovituri. ”Cel mai şocant a fost a fost că poliţistul în vârstă (n.red. – Viorel Şeicaru) a urinat pe mine şi mi-a zis: «Uite ce poate să-ţi facă Poliţia Română!»”, a povestit Ionuţ Ghiorghe.

Avocat Cuculis: ”Stațiile polițiștilor NU sunt monitorizate de STS”
Avocatul Adrian Cuculis a declarat că Google Maps i-a deconspirat pe polițiștii de la Secția 16 Poliție, iar aceștia s-au dat de gol, având telefoanele ascultate și urmărite.
Polițiștii au început să discute între ei, considerând că nimeni nu va reuși să le demonstreze vinovăția, numai că semnalul telefoanelor mobile i-a plasat exact pe câmpul unde au avut loc atrocitățile.
”Cum au fost prinși polițiștii de la Secția 16 Poliție după ce au bătut, abuzat și urinat pe un cetățean? Google MAPS i-a deconspirat. S-au dat singuri de gol. Având telefoanele ascultate și urmărite, după ce au început să primească citații, au început să discute între ei, cum nu o să descopere nimeni ceea ce au făcut. Au mințit în declarații, iar semnalul telefoanelor mobile i-a plasat în câmpul unde a avut loc scena șocantă.
Momentul la care cei doi bărbați sunt agresați în stradă și urcați, ilegal, în mașina de poliție, a fost înregistrat de camerele din zonă. Ancheta scoate la iveală, de altfel, și alte vulnerabilități de sistem. Stațiile polițiștilor NU sunt monitorizate de STS, reiese din răspunsul dat de către U.M, după ce anchetatorii au încercat să îi poziționeze și pe baza stațiilor de politie, pe aceștia, în acel câmp”, declară avocatul Adrian Cuculis.
Cei nouă agenți de poliție, trimiși în judecată
Pe data de 9 iulie 2021, cei nouă agenți de poliție au fost trimiși în judecată de magistrații Tribunalului București, unul fiind cercetat în stare de arest preventiv, doi plasați în arest la domiciliu, iar șase aflându-se sub control judiciar.
”La data de 09.07.2021, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus trimiterea în judecată a nouă agenți de poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Secția 16, pentru săvârșirea infracțiunilor de lipsire de liberate în mod ilegal, tortură, complicitate la tortură, purtare abuzivă, instigare la lipsire de libertate în mod ilegal, fals intelectual și favorizare a făptuitorului. Dintre cei nouă inculpați, unul este cercetat în stare de arest preventiv, doi în stare de arest la domiciliu, iar ceilalți șase sub măsura controlului judiciar”, a transmis Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

”Domnul Șeicaru, într-o acțiune intenționată, a urinat pe persoana respectivă”
Polițistul Viorel Răzvan Lupu a declarat, în fața anchetatorilor, că nu l-a lovit pe Ionuț Ghiorghe, dar acesta a fost bătut cu tonfa de șeful de schimb, respectiv Șeicaru Viorel Constantin.
Ulterior, același ”șef de schimb” a urinat pe victimă, umilind-o.
”Persoana vătămată a fost pusă pe iarbă, cu fața în jos, chiar în momentul acela nu ne-am pus problema acțiunilor pe care le întreprindem, am observat care era intenția domnului Șeicaru (n.red. – alt polițist, șeful de schimb). În momentul în care persoana era așezată cu fața în jos, șeful de schimb a luat o tonfă și i-a aplicat mai mult lovituri la nivelul membrelor inferioare. În acel moment, vreau să menționez că nu am participat la lovirea persoanei vătămate, nici eu, nici ceilalți colegi. (…) Menționez că singurul care a agresat persoana vătămată a fost domnul Șeicaru. (…) La un moment dat au încetat lovirile, după care șeful de schimb, domnul Șeicaru, într-o acțiune intenționată, a urinat pe persoana respectivă”, a declarat Viorel Răzvan Lupu.
Un alt polițist care fost prezent în acea noapte – Dorin Nine -, a declarat că victima a fost lovită de același Șeicaru Viorel Constantin și că acesta a urinat pe bărbat după ce l-a bătut. Acesta fusese încătușat, cu mâinile la spate, și a primit – din partea ”șefului de schimb” – lovituri cu tonfa în ”zona posteriorului și a picioarelor”. Polițistul a mai declarat că nu a intervenit pentru a opri acțiunea violentă a șefului său, motivând că ”de obicei nu se comentează dispozițiile date de superiori” și că ”în această situație expusă anterior aveam o teamă față de domnul Șeicaru”.
Totodată, Dorin Nine nu a recunoscut că l-ar fi lovit pe Ionuț Ghiorghe: ”Nu este adevărat că am lovit persoana vătămată în zona coastelor”.
Teodor Gheorghe și Ionuţ Mihai Ghiorghe au decedat în martie 2021
Teodor Gheorghe, în vârstă de 51 de ani, și Ionuţ Mihai Ghiorghe, de 39 de ani, au decedat. Gheorghe a murit pe 16 martie, la Spitalul Elias, acolo unde era internat cu diagnosticul ”cancer pulmonar”, potrivit declarațiilor soției acestuia. După trei săptămâni de la reținerea polițiștilor de la Secția 16, Ionuț Ghiorghe a murit, în casa unui prieten, iar medicul care a făcut autopsia a trecut ”cauză neprecizată” pe certificatul medical constatator al decesului din 26 martie.
Dosarul a fost deschis pe 3 septembrie 2020, de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, care inițial au făcut cercetări in rem pentru infracţiunea de purtare abuzivă.
În decembrie 2020, dosarul a ajuns la Parchetul Tribunalului București, iar după alte trei luni – la începutul lunii martie 2021 – au fost puși sub acuzare nouă polițiști de la Secția 16, pentru lipsire de libertate, tortură şi complicitate la tortură.
Pentru a crea aparența unui comportament violent al victimelor și a justifica astfel conduita agenților de poliție, unul dintre inculpați a aplicat sancțiuni contravenționale fiecărei persoane vătămate, atestând în mod nereal cu ocazia întocmirii proceselor-verbale de contravenție că acestea au fost depistate în timp ce tulburau ordinea și liniștea publică.
Parchetul de pe lângă Tribunalul București
Actualitate
Schimbare de paradigmă la Tallinn: Estonia abandonează blindatele grele în favoarea dronelor și a apărării antiaeriene
Într-o mișcare strategică ce reflectă realitățile dure ale războiului modern, guvernul estonian a decis să suspende un program major de achiziție a vehiculelor de luptă pentru a prioritiza investițiile în tehnologia dronelor și în sistemele de apărare antiaeriană. Decizia vine ca urmare a lecțiilor învățate de pe frontul din Ucraina și a costurilor tot mai ridicate ale echipamentelor blindate tradiționale.
Adio, blindate scumpe: Prioritățile se schimbă pe flancul estic
Ministrul Apărării, Hanno Pevkur, a anunțat oficial suspendarea achiziției planificate de 500 de milioane de euro, care viza înlocuirea actualei flote de vehicule de infanterie CV90. În loc să investească sume colosale în platforme noi, națiunea baltică a ales o soluție pragmatică: extinderea duratei de viață a flotei existente cu încă 10 ani.
Această reorientare bugetară nu este doar o măsură de economisire, ci o recalibrare necesară. Deși noile achiziții vor necesita în continuare fonduri substanțiale, ele sunt estimate a fi considerabil mai ieftine decât o revizie completă a flotei de blindate, într-o piață unde prețurile vehiculelor de luptă sunt într-o creștere accelerată.
Lecția ucraineană: Dronele devansează tancurile în războiul modern
Argumentul central al acestei schimbări de strategie este scăderea utilității pe câmpul de luptă a echipamentelor grele, un fenomen observat clar în conflictul din Ucraina. În acest context, Estonia consideră că înlocuirea vehiculelor CV90 în următorul deceniu nu mai este o mișcare „rezonabilă”.
Noul focus al Tallinnului s-a deplasat decisiv către combaterea dronelor, sisteme de apărare aeriană și platforme fără pilot. Această decizie va fi definitivată în cadrul revizuirii anuale a bugetului de apărare, care alocă nu mai puțin de 10 miliarde de euro pentru consolidarea capacităților naționale până în 2029.
„Apărarea activă”: De la blindate grele la lovituri de precizie
Necesitatea unor sisteme antiaeriene mai performante a fost subliniată și de incidente recente, în care drone implicate în atacuri regionale au pătruns accidental în spațiul aerian estonian. Aceste evenimente au întărit convingerea autorităților că securitatea națională depinde acum de capacitatea de a intercepta amenințări asimetrice.
Această nouă direcție se aliniază doctrinei de „apărare activă” a Estoniei. Conceptul vizează utilizarea loviturilor la mare distanță și a altor măsuri tehnologice pentru a preveni desfășurarea operațiunilor de luptă direct pe solul estonian. Astfel, bazarea pe sistemele terestre tradiționale devine secundară în fața unei strategii care pune accent pe tehnologie, supraveghere și neutralizarea amenințărilor înainte ca acestea să atingă granițele naționale.
Actualitate
Arhitectul „războiului algoritmic”: Drew Cukor și Proiectul Maven, pariul de un trilion de dolari pe viitorul luptei
Într-un birou impunător din New York, un fost colonel de marină cu privire tăioasă și discurs neînduplecat trasează noua frontieră a puterii globale. Drew Cukor, omul din spatele Proiectului Maven, nu doar că a introdus Inteligența Artificială (IA) în inima Pentagonului, dar a forțat o întreagă industrie să accepte o realitate brutală: în războaiele viitorului, codul informatic va cântări mai mult decât blindajul.
„Oamenii sunt corupți și obosesc”: Filosofia unei mașinării de război infailibile
Pentru Drew Cukor, tragedia războiului nu este doar pierderea de vieți omenești, ci ineficiența structurală a deciziei umane. „Oamenii sunt corupți material, ineficienți și obosesc”, afirmă fostul ofițer de informații cu o sinceritate tăioasă. Viziunea sa nu este despre înlocuirea umanității, ci despre „perforarea ceații războiului” cu ajutorul mașinilor.
Lansat în 2017, Proiectul Maven a început ca un instrument de sortare a mii de ore de filmări din drone, dar ambiția sa a fost întotdeauna mult mai vastă: transformarea IA într-un instrument de ochire și anihilare. Obiectivul nu a fost doar distrugerea inamicului, ci înfrângerea sa prin precizie chirurgicală, eliminând erorile umane care duc, inevitabil, la victime colaterale și greșeli tactice dezastruoase.
Silicon Valley sub drapel: Cum a „monetizat” Pentagonul geniul tech
Unul dintre cele mai răsunătoare succese ale lui Cukor a fost transformarea Pentagonului dintr-o birocrație lentă într-un magnet pentru capitalul de risc din Silicon Valley. Prin presiune constantă și o viziune iconoclastă, el a reușit să „tânjească” giganții tehnologici de interesele naționale ale SUA, împiedicând migrarea inovației către adversari precum China.
Astăzi, giganți precum Amazon Web Services, Microsoft și Palantir Technologies nu mai sunt doar companii de software civil, ci piloni ai „războiului algoritmic”. Chiar și companii care inițial au opus rezistență morală, precum Google, au ajuns să îmbrățișeze contractele de securitate națională. Această simbioză între stat și sectorul tech a creat o nouă elită de „Maveniți” – tineri cercetători care aduc insolența start-up-urilor direct în coridoarele sobre ale Departamentului Apărării.
Saltul mortal: De la 100 la 5.000 de ținte pe zi
Rezultatele tehnologice sunt deja vizibile pe câmpul de luptă, iar cifrele sunt amețitoare. Dacă în trecut armata americană putea procesa sub o sută de ținte pe zi, integrarea viziunii computerizate și a modelelor de limbaj mari (LLM) în platforma Maven a dus această capacitate la peste 5.000 de ținte zilnic.
Sistemele dezvoltate sub egida Maven sunt acum prezente peste tot: de la sonarele submarinelor nucleare, până la sisteme autonome aeriene și acvatice destinate apărării Taiwanului. Algoritmii nu mai sunt doar asistenți; ei sunt cei care selectează, supraveghează și, în anumite scenarii strict secretizate, pot decide soarta unei ținte în mod autonom.
Dilema creatorului: Suntem cei mai buni custozi ai acestei puteri?
În ciuda succesului tehnologic, umbra dilemelor morale planează asupra întregului proiect. În timp ce susținătorii afirmă că IA va salva vieți prin precizie, criticii avertizează asupra riscului unei distrugeri necontrolate și a pierderii controlului uman asupra vieții și morții.
Însuși Cukor, după trei decenii de serviciu militar, recunoaște existența unor „părți întunecate” ale acestei tehnologii. Deși a împins utilizarea sistemelor parțial testate direct în teatrele de operațiuni pentru a le accelera dezvoltarea, el lasă în urmă o întrebare fundamentală pentru viitorul democrației: într-o lume în care algoritmii decid cine trăiește și cine moare, este omenirea pregătită să fie custodele propriei sale invenții?
„Războiul AI este deja aici”, iar următoarea decadă va decide dacă această tehnologie va face marele război imposibil sau dacă va accelera marșul către un conflict pe care mintea umană nu îl va mai putea procesa.
Actualitate
Orizont 2041: Pușcașii Marini își trasează viitorul aerian în umbra programului F/A-XX al Marinei
Corpul Pușcașilor Marini din SUA (USMC) a început oficial demersurile pentru definirea unui avion de vânătoare de generația a șasea. Deși designul final rămâne o necunoscută, strategia actuală indică o aliniere strânsă cu dezvoltările tehnologice ale Marinei Americane, marcând o nouă etapă în evoluția aviației de luptă.
Dincolo de F-35: Primele schițe pentru generația a șasea
Deși atenția actuală este concentrată pe modernizarea flotei către standardul F-35 Block 4, Corpul Pușcașilor Marini privește deja peste pragul anului 2041. Planul de Aviație pentru 2026, publicat recent, include primele referințe oficiale la un succesor de generație a șasea, un proiect ce începe să prindă contur în cadrul discuțiilor strategice de la Quantico.
Generalul-locotenent William Swan, adjunctul comandantului pentru aviație, a subliniat că viitoarea aeronavă va reflecta probabil nevoile specifice operațiunilor de pe portavioane. „Dacă ar fi să decidem acum, cred că va semăna mult cu ceea ce face Marina, deoarece operăm de pe aceleași platforme navale”, a explicat Swan. Acesta a clarificat însă că misiunile de înaltă complexitate strategică vor rămâne apanajul Forțelor Aeriene, Pușcașii Marini optând pentru o soluție care să augmenteze eficient forța actuală de generația a cincea.
Strategia „Fast Follower”: Monitorizarea giganților și adaptarea la amenințări
Pușcașii Marini nu se grăbesc să dezvolte o platformă izolată, ci adoptă rolul de „urmăritor rapid” al programelor majore. În timp ce Forțele Aeriene avansează cu programul F-47, iar Marina explorează conceptul F/A-XX, USMC își acordă un răgaz de cinci până la zece ani înainte de a lua o decizie finală. Această perioadă este considerată critică pentru a evalua modul în care va evolua amenințarea globală și ce tehnologii vor deveni mature.
Prioritatea imediată rămâne consolidarea flotei de F-35, un proces estimat să mai dureze un deceniu. Totuși, includerea voluntară a conceptului de generație a șasea în planul de aviație are rolul de a forța gândirea strategică a Corpului spre noi modalități de atingere a superiorității aeriene în deceniile următoare.
Finanțarea viitorului: Sute de milioane pentru programul F/A-XX
În ciuda incertitudinilor bugetare anterioare, viitorul aviației de generația a șasea pare securizat prin proiectul de lege privind cheltuielile de apărare pentru anul fiscal 2026. Acesta include aproape 900 de milioane de dolari pentru programul F/A-XX, fonduri destinate accelerării capacității operaționale inițiale.
Deși Casa Albă și-a exprimat în trecut îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea dezvoltării simultane a două avioane de vânătoare de generație nouă, alocările recente, care includ și fonduri de reconciliere, confirmă angajamentul Pentagonului pentru modernizarea radicală a flotei aeriene a Marinei. Această infuzie de capital oferă cadrul necesar pentru ca Pușcașii Marini să își poată calibra propriile cerințe în funcție de succesul platformei F/A-XX.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 5 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum o ziPrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 2 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 2 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum o ziBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției



