Anchete
Megascandalul Unifarm – cum se acopera faptele cu mina Justitiei
(Preluare Inpolitics):
Izbucnit anul trecut, pe la începuturile pandemiei, despre scandalul Unifarm privind achizițiile de măști de către stat s-a spus că e o bombă politică de proporții care ar putea reteza capete grele, fiind vehiculat inclusiv numele premierului Ludovic Orban și cel al actualului premier. Anchetele au avut un parcurs exploziv pînă la un punct, în sensul că poliția și procurorii s-au mișcat neobișnuit de rapid. Din februarie anul acesta, însă, s-a așternut liniștea peste scandal, iar, mai nou, o interpelare a unui senator către ministerul Sănătății produce un răspuns stupefiant: cetățenii României nu pot afla cine a aprobat demersurile de achiziții păguboase ale companiei de stat pe motiv că derularea anchetelor penale le secretizează.

Să reamintim faptele, pe scurt.
Vara trecută, românii aflau cu uluire că societatea de stat Unifarm, aparținînd ministerului Sănătății, a împrumutat o sumă imensă de la stat, peste 250 de milioane de euro virați direct de trezoreria statului, pentru achiziții de echipamente medicale necesare combaterii Covid (povestea pe larg aici). Se întîmpla la doar două zile după declanșarea stării de urgență în România, iar procedura a fost decisă printr-o OUG semnată de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, și de premierul Ludovic Orban. Banii au fost cheltuiți în mod nesăbuit, însă, de către directorul general al Unifarm, Adrian Ionel, personaj instalat la șefia Unifarm de către Raed Arafat în 2012 și care conducea aproape discreționar societatea, conform dezvăluirilor presei.
Vorbim aici de achiziții de măști, combinezoane ori ventilatoare medicale neconforme, ori chiar de contracte neonorate după ce banii se viraseră. Faptele comise la Unifarm s-au derulat între lunile martie și iunie, moment în care DNA a intrat pe fir, foarte promptă, și a declanșat ancheta penală.
În octombrie, procurorii anticorupție anunțau trimiterea directorului Unifarm, Adrian Ionel, în judecată pentru abuz în serviciu, punctînd în comunicatul oficial inclusiv că acesta ocupase în ultimii ani în mod ilegal funcția respectivă(?!!!)
Să recunoaștem, o rapiditate cu totul neobișnuită din partea anchetatorilor, aproape record, am spune.
În decembrie, o mică bizarerie: DNA anunță că trimisul în judecată Ionel e pus din nou sub urmărire penală, tot pentru abuz în serviciu, tot pentru achiziții dubioase de echipamente medicale, tot în acea perioadă și din aceiași bani de la trezorerie.
De ce nu s-a elaborat un singur dosar cu toate faptele, avînd în vedere că era vorba, repetăm, de același personaj și de fapte de aceeași natură, de bani delapidați din aceeași sursă și de aceeași perioadă de timp e mai greu de înțeles.
În plus, vine un supliment în februarie anul acesta, cînd aflăm că polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au efectuat percheziții domiciliare, în București și în Ilfov, într-un dosar penal aflat în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, abuz în serviciu și fals în declarații. Era vorba de anchetarea administratorului unei firmei care a vîndut către Unifarm echipamente neconforme. Adică aceleași achiziții ale Unifarm, dar anchetate de astă dată de un alt parchet decît DNA.
Din nou întrebarea: de ce s-au risipit anchetele acelorași fapte în atîtea direcții, ceea ce ar putea ridica la un moment dat inclusiv chestiunea competenței de anchetare și returnarea unor rechizitorii de către instanțe?
Din februarie pînă azi s-a așternut, brusc, liniștea pe subiect, cu excepția cîtorva articole din presă, din care aflăm lucruri interesante, cum ar fi că unii miniștri refuzaseră să contrasemneze OUG-ul lui Cîțu și Orban privind alocarea sfertului de miliard de euro către Unifarm.
Graba exacerbată de anul trecut s-a domolit brusc.
Dar a venit un eveniment neașteptat.
Nu demult, senatorul PSD Călin Mătieș solicită ministerului Sănătății, printr-o interpelare parlamentară, să îi comunice cine a girat și aprobat achizițiile de la Unifarm și ce se întîmplă cu materialele achiziționate de către societate care zac de luni de zile, nefolosite, prin depozite.
Răspunsul ministerului a fost stupefiant: senatorul a fost informat, sec, că, în condițiile în care sunt în derulare anchete penale, nu se pot furniza niciun fel de informații legate de achizițiile respective.

Mai mulți juriști de top consultați de Inpolitics au spus, la unison, că este un abuz categoric, în condițiile în care contractele Unifarm nu erau secretizate, nu vizau achiziții de echipamente militare șamd, astfel că numele celor care și-au pus semnăturile pe documentele statului sunt informații de maxim interes public și nu pot fi ținute sub obroc.
Că respectiva secretomanie deplină e nefirească o dovedesc chiar instrucțiunile CSM privind comunicarea publică a elementelor din anchete penale în derulare:
”Rolul comunicării publice în cadrul sistemului judiciar este reprezentat de informarea corectă a cetățenilor cu privire la cazurile de interes public, stabilirea dreptății și restabilirea ordinii de drept. Cu cât informația judiciară emisă de instanțe și parchete este mai răspândită, cu atât în dezbaterea publică ea servește mai bine intereselor generale ale vieții democratice(…)
Comunicarea și informarea asupra anchetelor și dosarelor pe rol se află întotdeauna sub două constrângeri:
– o constrângere pozitivă, reprezentată de principiul transparenței;
– o constrângere negativă, provenită din datoria de a păstra secretul (motivat de respectarea altor drepturi sau de secretul oficial) asupra (anumitor aspecte ale) anchetei sau cazului”.
Deci, conform CSM, doar anumite aspecte ale anchetelor merită secretizate.
Numai că, în lumina răspunsului oficial al ministerului Sănătății, orice informație în scandalul Unifarm ar putea fi făcută publică abia după finalizarea tuturor anchetelor penale.
Ceea ce ar putea oferi și răspunsul la întrebarea de mai sus privind ciudățenia împărțirii anchetei penale în mai multe felii.
Mai pe scurt, în spatele grabei neobișnuite a procurorilor în ancheta Unifarm ar putea sta tocmai dorința secretizării rapide, fie și abuzive, pînă la finalizarea tuturor anchetelor, a unor nume ”fierbinți” din interiorul actualei coaliții de guvernămînt.
Între timp, să mai spunem doar că Unifarm nu e în stare să returneze statului român sfertul de miliard de euro împrumutați în starea de urgență și i se pregătește insolvența. Un sfert de miliard de euro dați cu larghețe de cuplul Orban&Cîțu unui individ despre care DNA afirmă că stătea ilegal în funcție de patru ani și în legătură cu care erau deja mari semne de întrebare.
Marele perdant, ca de obicei, contribuabilul român.
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
-
Exclusivacum 5 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 13 oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 4 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 4 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 5 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 2 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



