IMPOSTURA/Observati cati dintre cei suspectati de plagiat, au legaturi cu Academia de Politie si cu MAI/”Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”
Aceste acuzatii de plagiat ar trebui verificate cu maxima celeritate, dat fiind functiile inalte ocupate de cei acuzati. Insa in realitate, nu se intampla asta. Se intampla invers. Verificarile treneaza ani si ani de zile.
Europa Libera publica articolul „Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”:
Președintele Klaus Iohannis a condamnat public impostura academică după o scrisoare deschisă a mai multor universitari, iar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a renunțat la modificarea regulamentul de funcționare a CNATDCU. În funcții publice se află în continuare persoane acuzate de plagiat.
Președintele a condamnat imposta academică, încurajând persoanele acuzate de plagiat „să facă un pas în spate” și a afirmat că are „toleranță zero” față de abaterile de la integritatea academică. Reacția președintelui de săptămâna trecută a venit după ce comunitatea academică publicase o scrisoare deschisă cerându-i să-și exprime poziția oficială privind modificările legislației CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) propuse de Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Reacția lui Klaus Iohannis este importantă în contextul proiectului „România educată”, dar cu toate acestea nu a luat niciodată poziție față de cazurile concrete de persoane împotriva cărora există sesizări de plagiat și care ocupă în continuare funcții publice importante în diverse instituții, de la Academia de Poliție până la Autoritatea Electorală Permanentă.
Europa Liberă face o listă a zece astfel de persoane a căror cazuri de teze de doctorat plagiate au fost documentate în trecut.
„Plagierea este preluarea de către un autor a unor elemente din opera de creație intelectuală a altui autor și prezentarea lor în spațiul public drept componente ale unei opere proprii. Plagiatul este rezultatul acțiunii de a plagia și se referă la opera generată prin preluarea ilegitimă, intenționată sau nu, din punct de vedere deontologic.”
Persoane acuzate de plagiat care se află în continuare în funcții publice
1. David Nicolae Ungureanu, rector în cadrul Academiei de Poliție, doctor în drept și științe militare, este acuzat de plagiat în ambele lucrări de doctorat.
Lucrările rectorului au fost verificate cu softul antiplagiat, prima oară în 2016 și a doua oară în 2018. Prima lucrare de doctorat este plagiată aproape în întregime, iar în a doua coeficientul din rapoarte a ajuns la 49%.
Teza de doctorat a lui Ungureanu, „Drept internațional umanitar aplicat în noile tipuri de conflicte armate”, plagiază din volumul „Drept internațional umanitar”, publicat în 1999 de Ion Dragoman, conducătorul primului său doctorat care a comis, la rândul său, autoplagiate.
O altă sesizare, înregistrată la CNATDCU la 14 mai 2021, vizează lucrarea de doctorat din 2009, cu titlul „Participarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor la misiuni internaționale”. Acel doctorat a fost publicat o lună mai târziu la editura Sitech, notorie pentru lipsa unui proces de verificare al volumelor publicate. Criteriul pentru publicare este acoperirea costurilor tipăririi.
David Ungureanu a fost numit în funcție de Lucian Bode, ministrul de Interne, la recomandarea lui Marius Florin Mihăilă, fost șef al Comisiei de Etică din Academie și fost coleg de liceu al lui Bode.
2. Bogdan-Nicolae Țonea, prorector la Academia de Poliție, este, de asemenea, acuzat de plagiat, însă decizia CNATDCU este încă în așteptare.
O sesizare în cazul lucrării de doctorat realizate în 2006, intitulată „Reprezentarea persoanei juridice în actele civile” în cadrul Facultății de Drept de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Sindicatul Polițiștilor Europeni ( Europol) a identificat mai multe pagini plagiate integral din alte lucrări și a sesizat CNATDCU.
Sesizare Țonea Bogdan Nicolae
Țonea Bogdan a inclus în lucrarea sa de doctorat pagini întregi traduse din lucrarea lui Sandrine Drapier din 1997 „La representation conventionnelle en droit compare français et irlandais” din 1997.
3. Marin Porojanu este decanul Facultăți de Jandarmi de la Academia de Poliție. Acesta se numără printre personajele cu teze de doctorat plagiate. Este însă vorba de un plagiat mai grosolan, decanul a apelat mai puțin la surse de inspirație academice, orientându-se chiar și spre articole de presă.
Teza de doctorat „ Privatizarea serviciilor de Securitate. Implicații și determinări asupra securității naționale”, obținută în cadrul Academiei de Poliție în 2010 plagiază selectiv, din mai multe surse, care lipsesc cu desăvârșire din bibliografia finală, precizează Emilia Șerdean.
Paragrafe și pagini plagiate se pot găsi răsfirate de-a lungul întregului text. Porojanu s-a lăsat inspirat de lucrări academice, materiale de presă, cărți publicate dar și de documente europene.
Comandant de pluton, comandant de campanie, devenit instructor militar, lector universitar și în prezent decan împuternicit, Marin Porojanu a ocupat neîntrerupt funcții în cadrul Academiei de Poliție din 1998. Procesul prin care a obținut unele dintre aceste funcții este lipsit de transparență.
4. Ștefan Cristian-Eduard este decan la Academia de Poliție, funcție pe care o deține din 2016. Și-a susținut teza de doctorat în 2010 sub titlul „Managementul activităților privind dispariția minorilor”. De atunci, acesta a devenit autorul a peste 60 de cărți și 69 de articole în reviste științifice.
Teza lui de doctorat a fost, de asemenea, publicată în 200 de exemplare cu ajutorul unei subvenții de 7.000 lei de la stat. În doctorat, Ștefan Cristian-Eduard plagiază 6 cărți și două articole științifice, potrivit investigațiilor făcute de Emilia Șercan.
Absolvent al Academiei de Poliție în 2002, doctorandul a ajuns lector universitar în 2013 iar din 2016 este decan în cadrul Academiei de Poliție prin împuternicire. În 2017 a reobținut funcția prin alegeri.
Repertoriul tematic al lui Ștefan este foarte larg și ar putea fi chiar impresionant în lipsa dovezilor copleșitoare care arată plagiatul. Decanul Eduard Ștefan susține că a pierdut lucrarea originală de doctorat și a prezentat o carte auto-publicată de el prin editura Sitech, carte identică cu teza de doctorat.
5. Bogdan Licu este prim-adjunct al procurorului general al României și a fost acuzat de plagiat în cazul lucrării de doctorat „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, susținută la Academia Națională de Informații a SRI, lucrare coordonată de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, la rândul lui cunoscut ca plagiator.
Bogdan Licu neagă acuzațiile de plagiat legate de teza de doctorat, dar cu toate acestea a cerut instanței să renunțe la titlul de doctor, solicitare respinsă însă de Curtea de Apel București. CNATDCU urma să ia o decizie legată de teza plagiată, însă analiza doctoratului a fost suspendată.
Jurnalista Emilia Șercan a spus, într-un interviu pentru Europa Liberă, că profilul moral al lui Bogdan Licu este afectat profund de acuzațiile privind onestitatea academică a acestuia.
Bogdan Licu se află în funcții publice, fără întrerupere, de șapte ani, contrar rapoartelor care dovedesc plagiatul.
6. Ionuț Andrei Barbu, decanul Facultății de Științe Juridice și Administrative de la Academia de Poliție, este acuzat că 88% din lucrarea de doctorat este plagiată, potrivit rapoartelor de similaritate. Decanul a fost numit în funcție de Veronica Stoica – care figurează și ea în rândul celor cu teze plagiate.
A obținut titlul de doctor în 2008 pentru lucrarea „Poziția persoanei fizice în dreptul internațional penal. Individul, destinatar al normelor privind răspunderea internațională și beneficiar al garanțiilor procesuale”, sub tutelajul lui Victor Duculescu. 362 din cele 421 de pagini ale lucrări au fost descoperite ca fiind plagiate.
Printre lucrările plagiate de Barbu, așa cum a dezvăluit pressone.ro, se mai numără și două cărți. La fel ca mai multe personaje de pe această listă, Barbu se află în fruntea Academiei de Poliție de mai mulți ani, unde predă cursuri în domeniul penal. A supravegheat mai multe lucrări de licență, CV-ului său.
7. Constantin-Florin Mituleţu- Buică, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), este acuzat că a plagiat peste jumătate din teza de doctorat susținută în 2016 în cadrul Universtității Naționale de Apărare „Carol I”.
Lucrarea „Cardul juridic privind controlul autorităților cu responsabilități în domeniul securității și apărării pentru respectarea drepturilor omului în situația de conflict armat și operații de menținere a păcii” conține 211 pagini, dintre care 121 plagiate.
O parte din inspirație a venit chiar din lucrări scrise de Constantin Iordache, îndrumătorul său, conducător de doctorate UNAP.
Titlul de doctor i-a fost retras de CNATDCU însă acesta încă se află în funcție.
8. Bogdan Despescu este secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Teza de doctorat în domeniul criminalității conține 345 de pagini, 157 plagiate. Teza intitulată „Criminalitatea în domeniul achizițiilor publice” a susținut-o în 2010.
Bogdan Despescu
Secretarul de stat a respins acuzațiile, menținându-și postul public până în prezent. Cel puțin patru surse bibliografice au fost folosite în teza lui de doctorat, surse neindicate. Despescu a plagiat până la 77 de pagini dintr-o singură sursă, iar un fragment apare de patru ori, pe pagini diferite.
Un spor pentru doctorat i s-a acordat prin instanță în 2019, dar suma exactă nu este cunoscută public. Sporul i-a fost acordat după ce a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).
9. Veronica Stoica, rector și comandant în cadrul Academiei de Poliție a fost și ea acuzată de plagiat.
Stoica face parte, de asemenea, din Academia de Poliție de o bună perioadă de timp, din 1992. Acolo este și profesor universitar, și director al Școlii doctorale de Drept din 2015.
Jurnalista Emilia Șercana arătat că Veronica Stoica este o adevărată maestră a autoplagiatului, republicând același conținut, fără modificările potrivite, în repetate rânduri.
Printre activitățile Veronicăi Stoica se numără întocmirea structurii anului școlar și organizarea de activități pentru finalizarea studiilor viitorilor doctoranzi.
10.Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, procuror. După ce în 2020 a primit din partea CNATDCU un verdict de neplagiat, Codruț Olaru a primit anul acesta un al doilea verdict prin care i-a fost retrasă teza de doctorat.
Teza plagiată a finalizat-o în 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sub coordonarea lui Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției în perioada 2017-2019.
Din teza de doctorat de 249 de pagini, intitulată „Particularitățile criminalității organizate în România”, peste 40 de pagini sunt plagiate, un procent de aproximativ 17% din lucrare.
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
Cutremur la Tribunalul Mehedinți: Judecătorul și procuroarea unui dosar DIICOT, recuzați la pachet după o vizită „de taină” în birou înainte de ședință
O situație tensionată, care pune sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție, a izbucnit recent la Tribunalul Mehedinți. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a declanșat o procedură rară în practica judiciară: cererea de recuzare simultană a judecătorului Laurențiu-Marius Grecu și a procuroarei DIICOT Maria-Magdalena Mișa. Miza? O presupusă întâlnire neoficială între cei doi magistrați, desfășurată cu ușile închise, chiar înainte de strigarea unei cauze vizând un grup infracțional organizat.
„Vizita de la ora 14:00”: Suspiciuni de nerespectare a egalității armelor în birourile magistraților
Incidentul care a dus la depunerea cererilor de recuzare s-a petrecut miercuri, 22 iulie 2026. Conform susținerilor avocatului Alin Cismaru, citate de Lumea Justiției, procuroarea de ședință ar fi fost observată deplasându-se în grabă prin zona de acces restricționată către biroul judecătorului cauzei, exact în momentul în care părțile așteptau începerea procesului.
Apărarea invocă art. 64 lit. f din Codul de procedură penală, argumentând că o astfel de întrevedere neoficială, într-un spațiu inaccesibil avocaților, este de natură să creeze „o îndoială legitimă asupra aparenței de imparțialitate”. Deși avocatul precizează că nu cunoaște conținutul discuției, acesta subliniază că simpla existență a unei întâlniri private între acuzator și judecător, înaintea ședinței, aruncă o umbră asupra obiectivității instanței.
Proba video: Avocatul cere vizionarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere al Tribunalului
Situația a fost sesizată inițial de unul dintre inculpați, Mihăiță-Daniel Cernea, care ar fi observat ieșirea procuroarei din zona biroului magistratului Grecu. Pentru a clarifica aceste „elemente factuale”, apărarea solicită oficial conservarea și vizionarea înregistrărilor video de pe coridoarele Tribunalului Mehedinți.
„Pozițiile acuzării, cererile și chestiunile referitoare la probe trebuie dezbătute în cadrul procesual, în condiții de contradictorialitate”, se arată în solicitarea depusă de Alin Cismaru. Acesta insistă că o „întâlnire neoficială” este incompatibilă cu standardele unui proces echitabil, indiferent de subiectul discutat între cei doi magistrați.
Tensiuni pe „notele grefierului”: Acuzații de refuz al accesului la înregistrările audio ale ședințelor
Contextul acestei duble recuzări este unul mai amplu și vizează dificultăți de comunicare între instanță și apărare. Avocatul a reclamat faptul că, deși a solicitat copii ale înregistrărilor audio ale tuturor ședințelor și notele grefierului pentru a verifica corectitudinea declarațiilor, instanța a refuzat parțial cererea.
Conform publicației Lumea Justiției, apărarea a primit doar notele de la un singur termen de judecată, acestea fiind descrise ca fiind „imposibil de descifrat” în porțiuni esențiale. Mai mult, deși avocații au depus suporturi optice (DVD-uri) la solicitarea grefierului, înregistrările audio nu le-au fost puse la dispoziție, fapt ce a sporit gradul de nemulțumire și suspiciune privind transparența procedurilor în acest dosar complex (nr. 474/101/2021).
Concluzii: O „întrevedere neoficială” care ar putea bloca dosarul
Această dublă recuzare pune Tribunalul Mehedinți într-o postură delicată. Dacă suspiciunile se confirmă prin înregistrările video, echilibrul procesului ar putea fi iremediabil afectat, forțând înlocuirea completului de judecată și a reprezentantului parchetului. Mesajul transmis de apărare este clar: într-un stat de drept, justiția nu trebuie doar să fie imparțială, ci să și pară astfel în ochii unui observator obiectiv (Irinel I.).
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!
Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție
