IMPOSTURA/Observati cati dintre cei suspectati de plagiat, au legaturi cu Academia de Politie si cu MAI/”Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”
Aceste acuzatii de plagiat ar trebui verificate cu maxima celeritate, dat fiind functiile inalte ocupate de cei acuzati. Insa in realitate, nu se intampla asta. Se intampla invers. Verificarile treneaza ani si ani de zile.
Europa Libera publica articolul „Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”:
Președintele Klaus Iohannis a condamnat public impostura academică după o scrisoare deschisă a mai multor universitari, iar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a renunțat la modificarea regulamentul de funcționare a CNATDCU. În funcții publice se află în continuare persoane acuzate de plagiat.
Președintele a condamnat imposta academică, încurajând persoanele acuzate de plagiat „să facă un pas în spate” și a afirmat că are „toleranță zero” față de abaterile de la integritatea academică. Reacția președintelui de săptămâna trecută a venit după ce comunitatea academică publicase o scrisoare deschisă cerându-i să-și exprime poziția oficială privind modificările legislației CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) propuse de Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Reacția lui Klaus Iohannis este importantă în contextul proiectului „România educată”, dar cu toate acestea nu a luat niciodată poziție față de cazurile concrete de persoane împotriva cărora există sesizări de plagiat și care ocupă în continuare funcții publice importante în diverse instituții, de la Academia de Poliție până la Autoritatea Electorală Permanentă.
Europa Liberă face o listă a zece astfel de persoane a căror cazuri de teze de doctorat plagiate au fost documentate în trecut.
„Plagierea este preluarea de către un autor a unor elemente din opera de creație intelectuală a altui autor și prezentarea lor în spațiul public drept componente ale unei opere proprii. Plagiatul este rezultatul acțiunii de a plagia și se referă la opera generată prin preluarea ilegitimă, intenționată sau nu, din punct de vedere deontologic.”
Persoane acuzate de plagiat care se află în continuare în funcții publice
1. David Nicolae Ungureanu, rector în cadrul Academiei de Poliție, doctor în drept și științe militare, este acuzat de plagiat în ambele lucrări de doctorat.
Lucrările rectorului au fost verificate cu softul antiplagiat, prima oară în 2016 și a doua oară în 2018. Prima lucrare de doctorat este plagiată aproape în întregime, iar în a doua coeficientul din rapoarte a ajuns la 49%.
Teza de doctorat a lui Ungureanu, „Drept internațional umanitar aplicat în noile tipuri de conflicte armate”, plagiază din volumul „Drept internațional umanitar”, publicat în 1999 de Ion Dragoman, conducătorul primului său doctorat care a comis, la rândul său, autoplagiate.
O altă sesizare, înregistrată la CNATDCU la 14 mai 2021, vizează lucrarea de doctorat din 2009, cu titlul „Participarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor la misiuni internaționale”. Acel doctorat a fost publicat o lună mai târziu la editura Sitech, notorie pentru lipsa unui proces de verificare al volumelor publicate. Criteriul pentru publicare este acoperirea costurilor tipăririi.
David Ungureanu a fost numit în funcție de Lucian Bode, ministrul de Interne, la recomandarea lui Marius Florin Mihăilă, fost șef al Comisiei de Etică din Academie și fost coleg de liceu al lui Bode.
2. Bogdan-Nicolae Țonea, prorector la Academia de Poliție, este, de asemenea, acuzat de plagiat, însă decizia CNATDCU este încă în așteptare.
O sesizare în cazul lucrării de doctorat realizate în 2006, intitulată „Reprezentarea persoanei juridice în actele civile” în cadrul Facultății de Drept de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Sindicatul Polițiștilor Europeni ( Europol) a identificat mai multe pagini plagiate integral din alte lucrări și a sesizat CNATDCU.
Sesizare Țonea Bogdan Nicolae
Țonea Bogdan a inclus în lucrarea sa de doctorat pagini întregi traduse din lucrarea lui Sandrine Drapier din 1997 „La representation conventionnelle en droit compare français et irlandais” din 1997.
3. Marin Porojanu este decanul Facultăți de Jandarmi de la Academia de Poliție. Acesta se numără printre personajele cu teze de doctorat plagiate. Este însă vorba de un plagiat mai grosolan, decanul a apelat mai puțin la surse de inspirație academice, orientându-se chiar și spre articole de presă.
Teza de doctorat „ Privatizarea serviciilor de Securitate. Implicații și determinări asupra securității naționale”, obținută în cadrul Academiei de Poliție în 2010 plagiază selectiv, din mai multe surse, care lipsesc cu desăvârșire din bibliografia finală, precizează Emilia Șerdean.
Paragrafe și pagini plagiate se pot găsi răsfirate de-a lungul întregului text. Porojanu s-a lăsat inspirat de lucrări academice, materiale de presă, cărți publicate dar și de documente europene.
Comandant de pluton, comandant de campanie, devenit instructor militar, lector universitar și în prezent decan împuternicit, Marin Porojanu a ocupat neîntrerupt funcții în cadrul Academiei de Poliție din 1998. Procesul prin care a obținut unele dintre aceste funcții este lipsit de transparență.
4. Ștefan Cristian-Eduard este decan la Academia de Poliție, funcție pe care o deține din 2016. Și-a susținut teza de doctorat în 2010 sub titlul „Managementul activităților privind dispariția minorilor”. De atunci, acesta a devenit autorul a peste 60 de cărți și 69 de articole în reviste științifice.
Teza lui de doctorat a fost, de asemenea, publicată în 200 de exemplare cu ajutorul unei subvenții de 7.000 lei de la stat. În doctorat, Ștefan Cristian-Eduard plagiază 6 cărți și două articole științifice, potrivit investigațiilor făcute de Emilia Șercan.
Absolvent al Academiei de Poliție în 2002, doctorandul a ajuns lector universitar în 2013 iar din 2016 este decan în cadrul Academiei de Poliție prin împuternicire. În 2017 a reobținut funcția prin alegeri.
Repertoriul tematic al lui Ștefan este foarte larg și ar putea fi chiar impresionant în lipsa dovezilor copleșitoare care arată plagiatul. Decanul Eduard Ștefan susține că a pierdut lucrarea originală de doctorat și a prezentat o carte auto-publicată de el prin editura Sitech, carte identică cu teza de doctorat.
5. Bogdan Licu este prim-adjunct al procurorului general al României și a fost acuzat de plagiat în cazul lucrării de doctorat „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, susținută la Academia Națională de Informații a SRI, lucrare coordonată de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, la rândul lui cunoscut ca plagiator.
Bogdan Licu neagă acuzațiile de plagiat legate de teza de doctorat, dar cu toate acestea a cerut instanței să renunțe la titlul de doctor, solicitare respinsă însă de Curtea de Apel București. CNATDCU urma să ia o decizie legată de teza plagiată, însă analiza doctoratului a fost suspendată.
Jurnalista Emilia Șercan a spus, într-un interviu pentru Europa Liberă, că profilul moral al lui Bogdan Licu este afectat profund de acuzațiile privind onestitatea academică a acestuia.
Bogdan Licu se află în funcții publice, fără întrerupere, de șapte ani, contrar rapoartelor care dovedesc plagiatul.
6. Ionuț Andrei Barbu, decanul Facultății de Științe Juridice și Administrative de la Academia de Poliție, este acuzat că 88% din lucrarea de doctorat este plagiată, potrivit rapoartelor de similaritate. Decanul a fost numit în funcție de Veronica Stoica – care figurează și ea în rândul celor cu teze plagiate.
A obținut titlul de doctor în 2008 pentru lucrarea „Poziția persoanei fizice în dreptul internațional penal. Individul, destinatar al normelor privind răspunderea internațională și beneficiar al garanțiilor procesuale”, sub tutelajul lui Victor Duculescu. 362 din cele 421 de pagini ale lucrări au fost descoperite ca fiind plagiate.
Printre lucrările plagiate de Barbu, așa cum a dezvăluit pressone.ro, se mai numără și două cărți. La fel ca mai multe personaje de pe această listă, Barbu se află în fruntea Academiei de Poliție de mai mulți ani, unde predă cursuri în domeniul penal. A supravegheat mai multe lucrări de licență, CV-ului său.
7. Constantin-Florin Mituleţu- Buică, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), este acuzat că a plagiat peste jumătate din teza de doctorat susținută în 2016 în cadrul Universtității Naționale de Apărare „Carol I”.
Lucrarea „Cardul juridic privind controlul autorităților cu responsabilități în domeniul securității și apărării pentru respectarea drepturilor omului în situația de conflict armat și operații de menținere a păcii” conține 211 pagini, dintre care 121 plagiate.
O parte din inspirație a venit chiar din lucrări scrise de Constantin Iordache, îndrumătorul său, conducător de doctorate UNAP.
Titlul de doctor i-a fost retras de CNATDCU însă acesta încă se află în funcție.
8. Bogdan Despescu este secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Teza de doctorat în domeniul criminalității conține 345 de pagini, 157 plagiate. Teza intitulată „Criminalitatea în domeniul achizițiilor publice” a susținut-o în 2010.
Bogdan Despescu
Secretarul de stat a respins acuzațiile, menținându-și postul public până în prezent. Cel puțin patru surse bibliografice au fost folosite în teza lui de doctorat, surse neindicate. Despescu a plagiat până la 77 de pagini dintr-o singură sursă, iar un fragment apare de patru ori, pe pagini diferite.
Un spor pentru doctorat i s-a acordat prin instanță în 2019, dar suma exactă nu este cunoscută public. Sporul i-a fost acordat după ce a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).
9. Veronica Stoica, rector și comandant în cadrul Academiei de Poliție a fost și ea acuzată de plagiat.
Stoica face parte, de asemenea, din Academia de Poliție de o bună perioadă de timp, din 1992. Acolo este și profesor universitar, și director al Școlii doctorale de Drept din 2015.
Jurnalista Emilia Șercana arătat că Veronica Stoica este o adevărată maestră a autoplagiatului, republicând același conținut, fără modificările potrivite, în repetate rânduri.
Printre activitățile Veronicăi Stoica se numără întocmirea structurii anului școlar și organizarea de activități pentru finalizarea studiilor viitorilor doctoranzi.
10.Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, procuror. După ce în 2020 a primit din partea CNATDCU un verdict de neplagiat, Codruț Olaru a primit anul acesta un al doilea verdict prin care i-a fost retrasă teza de doctorat.
Teza plagiată a finalizat-o în 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sub coordonarea lui Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției în perioada 2017-2019.
Din teza de doctorat de 249 de pagini, intitulată „Particularitățile criminalității organizate în România”, peste 40 de pagini sunt plagiate, un procent de aproximativ 17% din lucrare.
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!
Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție
