Anchete
Agenda anti-corupție și pro-transparență a USR-PLUS este cu totul călcată în picioare de numirile foarte ciudate făcute de ministrul Transporturilor
Drulă face orice pentru oamenii lui Dorin Ivașcu, chiar dacă trebuie să încalce legea pentru asta
Elena Iancu a fost angajată la AACR în 2013, după ce, anterior, lucrase timp de 25 de ani la Direcția de Urbanism a Primăriei Sectorului 2. La AACR, conducea Serviciul Servituți Aeronautice, care se ocupa cu avizarea documentațiilor tehnice aferente obiectivelor din zone cu servituți aeronautice civile.
În această calitate, a avizat mai multe documentații pentru compania Appex Alliance Aero 5, care urma să construiască hotelul Hilton Garden Inn la o distanță de aproximativ 200 de metri sud față de axa unei piste a Aeroportului Otopeni.
Pentru acest proiect, firma Apex Alliance a angajat pe post de consultant compania Air Management, patronată de Cristian Paris, fratele Elenei Iancu.
Pe 19 iunie 2018, directorul general al Autorității Aeronautice, Armand Petrescu, a dat firmei un aviz pentru organizare de șantier și amplasare de macara pe o perioadă determinată cu anumite condiționări.
De exemplu, serviciul condus de Elena Iancu a stabilit că înălțimea maximă a macaralei trebuie să fie maxim 13 metri, iar eventuala depășire până la 18 metri se poate face numai pe timp limitat cu acordul și sub coordonarea Aeroportului Otopeni și ROMATSA.
Macaraua ilegală a pus în pericol zborurile de pe Otopeni
Pe 25 octombrie 2018, în timpul efectuării unei inspecții de supraveghere a siguranței aeronautice, s-a constatat că în zona șantierului s-a ridicat o automacara cu braț telescopic la o înălțime de aproximativ 35 de metri.
Comandantul adjunct al Aeroportului Otopeni a cerut șefului de șantier să respecte cotele de înălțime pentru a nu pune în pericol traficul aerian.
Șeful de șantier a refuzat să respecte indicațiile, motivând că are acordul conducerii Aeroportului. Somat să respecte legea, șeful de șantier a spus că, din cauza unei defecțiuni tehnice, brațul automacaralei nu a putut fi coborât.
Doar că pista 08L-26R fusese, din acest motiv, închisă traficului aerian pentru 33 de minute.
Au fost sesizate în regim de urgență toate autoritățile cu atribuții, inclusiv Poliția Transporturi Aeriene. În urma investigațiilor, incidentul a fost raportat ca „eveniment de risc semnificativ pentru siguranța“ aviației civile.
Sora lui Paris a recunoscut conflictul de interese
După incident, AACR a trimis rezultatele anchetei către Aeroport și Poliția Transporturi Aeriene. Elena Iancu a refuzat să semneze documentul, pentru că se afla în „conflict de interese, declarat în prezența domnului Dolofan“ (Cristian Dolofan este șeful Departamentului Aerodromuri din cadrul AACR).
Contactată de Newsweek România, Elena Iancu a spus următoarele: „Emiterea sau neemiterea acestuia (avizului – n.r.) nu este un act decizional al meu.
Că am declarat sau nu, nu are relevanță, deoarece nu cunosc firma la care faceți referire, deoarece între societatea respectivă și fratele meu poate exista un contract despre care nu este necesar să am cunoștință în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu“.
Întrebată care a fost implicarea ei în emiterea avizului și de ce a fost schimbată din funcție în urma incidentului aviatic, Elena Iancu ne-a trimis la biroul de presă.
Cristian Paris, de 26 de ani în jurul aviației
Fratele Elenei Iancu, Cristian Paris și-a început cariera în industria aviatică în anul 1995, la compania de handling Romanian Airport Services SA, controlată de Dorin Ivașcu. Printre asociații firmei figurează și Compania Națională Aeroporturi București, dar și Alexandra Cornelia Huhuzeanu.
Ultima este asociată într-o altă firmă cu Gabriela Huhuzeanu, una dintre asociatele firmei TD MACI SRL, de la care Stoica Nicolae a închiriat un imobil pentru CIAS.
De la firma lui Dorin Ivașcu, în 1998, Cristian Paris a fost numit manager al companiei Menzies Aviation România, prezentă cu serviciile de handling pe aeroporturile Otopeni, Cluj, Iași și Timișoara.
Agenda anti-corupție și pro-transparență a USR-PLUS este cu totul călcată în picioare de numirile foarte ciudate făcute de ministrul Transporturilor
În paralel, Paris conduce și propria firmă, Air Management International Ltd. Prin intermediul firmei sale, deține 5% dintr-o altă societate, Aeropass Consulting, la care figurează și ca administrator.
Această societate deținea jumătate din firma Bit Air Consulting, la șefia căreia a fost Stoica Nicolae, actualul director al Autorității Aeronautice.
„Nu îmi aduc aminte ca Stoica Nicolae să fi fost angajatul meu. Nu comentez. Am tot dreptul să comentez după aia sau nu?“, a spus Cristian Paris pentru Newsweek România.
Despre avizele obținute de la AACR pentru diverși clienți, Cristian Paris a declarat că nu își aduce aminte despre firma Apex: „Parcă a făcut un hotel. Nu am ce să comentez, nu e niciun conflict de interese. Eu sunt specialist în aviație. Am reprezentat firma Apex în relația cu AACR, da.
Nu știu dacă sora mea era angajată la momentul ăla la AACR. Nu am ce să comentez. Dacă vreți, ne vedem săptămâna viitoare“.
Paris, numit ilegal de Drulă în CA la Portul Constanța
Ministerul Transporturilor, sub semnătura ministrului Cătălin Drulă, a convocat abuziv Adunarea Generală a Acționarilor a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime pentru a revoca din funcție patru membri din Consiliul de Administrație înainte ca acestora să le expire mandatele valabile până în aprilie 2022.
De ce este abuziv? Pentru că ministrul nu are atribuții pe Guvernanță Corporativă, legea care reglementează activitatea Consiliului de Administrație al Portului Constanța.
Astfel, ministrul Drulă i-a numit privizoriu în CA, pe o perioadă de patru luni, pe Cristian Paris, Bogdan Enache, Mihai Florin Mihail și Adrian Crizbasianu. Fiecare va primi o renumerație de 10.636 lei brut.
Întrebat care a fost motivul pentru care ministrul Drulă l-a desemnat în Consiliul de Administrație al Administrației Portului Constanța, Cristian Paris a spus: „Dacă te uiți la CV-ul meu, îți dai tu răspunsul.
Dacă mă pricep la bussines, mă gândesc că conduc o corporație, pot să conduc și un port. Sunt administrator la port, nu specialist. Trebuie să punem umărul să ajutăm țara. Chiar aș vrea un interviu la voi după trei luni să vedeți cum merge. Și așa nu comentez“.
Cristian Paris și-a depus declarația de avere din care rezultă că deține cinci terenuri intravilane în Provița de Jos și în satul Săftica. Tot în Săftica deține o vilă de 350 mp. El mai are un apartament și două locuri de parcare în București.
Pe un anume Cătălin Ghinea l-a împrumutat cu 56.000 lei și 20.000 euro, are și 990.000 de lei împrumutați firmei sale. Are și datorii: 70.000 euro la Unicredit și 34.500 lei la BRD.
Cristian Paris și-a secretizat salariul primit de la Menzies Aviation, dar a menționat că a primit dividende de 185.000 lei de la firma sa. În plus, a mai încasat o chirie de 5.700 euro de pe urma unui imobil.(Petru Zoltan).
Anchete
„Consiliera Hello Kitty” a lui Nicușor Dan: fake news cu fundiță roz și minte cât un thumbnail
Internetul a mai născut o „bombă”: consiliera pe securitate națională în roz bonbon
Pe internetul românesc, unde zvonul face mai mult rating decât realitatea, a apărut, de cel puțin două zile, o nouă „capodoperă” de dezinformare: o tânără pasionată de „Hello Kitty” ar fi, chipurile, noua consilieră pe securitate națională a președintelui României, Nicușor Dan.
Fotografii cu domnișoara – în ținute colorate, cu accesorii inspirate din cultura pop japoneză – au fost aruncate pe rețelele sociale cu titluri bombastice, menite să provoace indignare: „Asta e consiliera pe securitate națională?”, „Așa arată strategia de apărare a României?” și alte asemenea „analize” de canapea.
Ca să fie circul complet, unii „experți” în copy-paste au mers până la a susține că tânăra ar fi chiar Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale. Adică au luat o persoană reală, cu funcție oficială, au lipit peste ea fața altei persoane și au apăsat cu entuziasm pe butonul „Distribuie”.
Informația este, evident, o minciună sfruntată – demontată inclusiv de publicația Lumea Justiției, care a avut răbdarea să verifice faptele, nu doar să comenteze poze.
De la „scandal național” la ridicol: cine este, de fapt, tânăra din imagini
În spatele „scandalului” cu fundiță Hello Kitty stă, în realitate, o situație banală: tânăra nu este nici consilieră prezidențială, nici strateg militar, nici „creierul din umbră” al securității naționale.
Este una dintre cei 268 de magistrați – 172 de judecători și 96 de procurori – numiți prin decretele prezidențiale din 27 iulie 2026. Președintele Nicușor Dan le-a vorbit tuturor la ceremonia de la Palatul Cotroceni, organizată marți, 1 septembrie 2026.
Tânăra în cauză se numește Ioana-Mădălina Sadovec și a fost numită procuroare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Adică exact invers decât povestea care face turul internetului: nu „fata președintelui pe securitate națională”, ci magistrat proaspăt intrat în sistem, cu o carieră abia începută.
„Martina Orlea” din meme-uri și Martina Orlea din viața reală
Ca în orice fake news lucrat neglijent, și aici apar două ingrediente clasice:
- o persoană reală, cu nume și funcție oficială;
- o altă persoană, folosită ca „material vizual”, doar pentru efect emoțional.
Numele Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale, este folosit în postări ca să dea greutate minciunii. Doar că Martina Orlea arată cu totul altfel decât tânăra din imaginile virale – lucru verificabil prin simpla consultare a fotografiilor oficiale.
Cu alte cuvinte, propaganda de canapea funcționează așa: se ia o funcție serioasă, se lipește o fotografie găsită pe Instagram și se servește publicului indignat sub forma unei „revelații”. Realitatea? Un amestec toxic de neglijență, rea-credință și lene intelectuală.
Instagram, sursa preferată a specialiștilor în nimic
Fotografiile cu Ioana-Mădălina Sadovec provin din propriul ei cont de Instagram, unde își exprimă relaxat gusturile pentru universul „Hello Kitty” și estetica japoneză. Adică exact ce face jumătate de planetă: oameni normali, cu conturi personale, care își împărtășesc preferințele, hobby-urile, stilul.
Din acest gest perfect normal, „detectivii” de Facebook au scos o „probă” de incompetență națională: dacă o persoană care iubește Hello Kitty poate fi consilier de stat, atunci „s-a dus țara de râpă”. Doar că problema nu este la țară, ci la cei care nu disting între o poză de Instagram și un CV oficial.
Pe scurt: imaginile private au fost scoase din context, transformate în muniție pentru glume proaste și teorii conspiraționiste, apoi răspândite cu viteza cu care se dă scroll, nu cu viteza cu care se verifică informații.
Când prostia dă share: consecințele unui fake „amuzant”
Unii ar spune că „e doar o glumă”, „un meme simpatic”, „un pamflet spontan al poporului”. În realitate, efectele sunt cât se poate de serioase:
- Imaginea unei persoane reale este călcată în picioare, înainte să apuce măcar să își înceapă liniștit cariera de magistrat.
- Încrederea în instituții este sabotată, prin insinuarea că funcțiile sensibile, precum cele din securitatea națională, ar fi acordate pe criteriul „cine are cele mai roz poze pe Instagram”.
- Este alimentată o cultură a disprețului față de aparențe, în care un sticker Hello Kitty cântărește mai mult decât un examen dat, o facultate terminată sau o numire prin decret.
Iar cei care apasă „Distribuie” devin complici – nu la o glumă, ci la un linșaj subtil, ambalat în poze vesele și texte „spirituale”.
Lecția pe care internetul refuză s-o învețe
Cazul „consilierei Hello Kitty” ar trebui să fie lecție de manual despre cum nu se consumă informație în era rețelelor sociale:
- înainte să urli „scandal național!”, verifici dacă persoana din poze chiar ocupă funcția din titlu;
- înainte să arunci cu ironii, cauți măcar o poză oficială a persoanei despre care se vorbește (în acest caz, Martina Orlea);
- înainte să îți dai cu părerea despre „decăderea statului”, verifici dacă nu cumva ești doar victima unui meme transformat în „știre”.
Publicația Lumea Justiției a făcut ceea ce trebuia să facă oricine cu pretenții de luciditate: a verificat și a demontat povestea. A arătat că tânăra este, de fapt, Ioana-Mădălina Sadovec, procuroare numită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, nu „șefa din umbră a securității naționale”.
Final cu fundiță (dar nu roz): vina nu e la Hello Kitty, ci la noi
În timp ce Ioana-Mădălina Sadovec își începe cariera de magistrat, internetul românesc își continuă cariera de fabrică de fake news cu iz de bârfă de scară de bloc.
Personajele reale – ea, Martina Orlea, magistrații nou-numiți, instituțiile statului – sunt trase într-un carusel de ridicol doar pentru că cineva a decis că este „prea bună poza ca să nu o folosim”.
Adevărul este simplu:
- nu există nicio „consilieră Hello Kitty” la Cotroceni;
- există, în schimb, o tânără procuroare, folosită abuziv ca material de meme;
- iar există, mai ales, o mare masă de oameni care dau „share” înainte să dea „click” pe o sursă serioasă.
Concluzia? Hello Kitty n-are nicio vină. Nici Ioana-Mădălina Sadovec. Nici măcar Martina Orlea. Singurul personaj ridicol în toată povestea rămâne internetul care confundă Instagramul cu Monitorul Oficial și bârfa cu jurnalismul. (Irinel I.).
Anchete
O întâlnire la Cotroceni, urmată de o scenă neașteptată în sala de judecată
Noii magistrați, invitați de președinte la Cotroceni
Președintele Nicușor Dan i-a primit marți, 1 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, pe tinerii judecători și procurori care au absolvit în acest an Institutul Național al Magistraturii. Decretele de numire ale acestora au fost emise în această vară, iar o mare parte dintre noii magistrați și-au început deja activitatea în luna august, relatează publicația Lumea Justiției.
O adresare neobișnuită într-un dosar privind un ordin de protecție
Potrivit sursei citate, una dintre judecătoarele participante la întâlnirea de la Cotroceni a povestit, într-o notă amuzată, o situație petrecută chiar a doua zi, în timpul unei ședințe de judecată.
Într-un dosar referitor la emiterea unui ordin de protecție, reclamanta, o femeie în jurul vârstei de 50 de ani, i s-a adresat în mod repetat judecătoarei folosind formula „doamna avocat”. Femeia, despre care publicația precizează că avea un nivel redus de școlarizare, nu a făcut distincția între rolul unui judecător și cel al unui avocat.
Magistrata a preferat să păstreze solemnitatea ședinței
Inițial, judecătoarea s-a gândit să îi explice reclamantei diferența dintre cele două profesii juridice. Ulterior, însă, a renunțat, considerând că o corectare în acel moment ar fi putut stârni amuzamentul celor aflați în sală și ar fi afectat atmosfera solemnă a ședinței.
Astfel, magistrata a lăsat situația să treacă fără să o întrerupă pe femeie de fiecare dată când aceasta i s-a adresat cu „doamna avocat”.
Comentariul ironic al judecătoarei
Relatând întâmplarea, judecătoarea a făcut o glumă pe seama coincidenței dintre întâlnirea de la Cotroceni și incidentul din sala de judecată:
„Mi-o fi purtat ghinion întâlnirea cu Nicușor?”, a comentat ironic magistrata, potrivit Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Cinci ani de „Din drag de Bucovina”, la Suceava
Piața Volantă „Din drag de Bucovina” a marcat, pe 5 septembrie 2026, la Suceava, cinci ani de activitate. Inițiativa Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Suceava a fost creată pentru sprijinirea și promovarea producătorilor locali.
La eveniment a participat Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ambasador al Agriculturii Ecologice din România. Acesta a transmis susținerea ministerului pentru inițiativele care contribuie la dezvoltarea producției locale, promovarea agriculturii ecologice și consolidarea lanțurilor scurte de comercializare.
Sprijin pentru fermierii locali
Cu acest prilej, a fost evidențiată implicarea constantă a DAJ Suceava în susținerea fermierilor, prin:
- informare și consiliere;
- promovarea agriculturii ecologice;
- facilitarea accesului producătorilor pe piață.
În cei cinci ani de activitate, „Din drag de Bucovina” a devenit un punct de întâlnire între producători și consumatori. Piața contribuie, totodată, la promovarea produselor locale și la valorificarea specificului agricol și gastronomic al Bucovinei.
Felicitări DAJ Suceava, producătorilor locali și tuturor celor implicați în dezvoltarea proiectului „Din drag de Bucovina”!
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 3 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 2 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 4 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 3 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)



