Actualitate
„Nu există elemente care să ducă la creșterea deficitului bugetar” / Ce se întâmplă cu alocările unor ministere
Premierul Florin Cîțu a precizat, luni, în contextul analizei pentru realizarea primei rectificări bugetare din acest an, că nu există elemente care să ducă la creșterea deficitului bugetar peste ținta asumată în Legea bugetului de stat pe 2021, iar că unele ministere vor beneficia de alocări suplimentare.
Florin Cîțu a făcut referite la câteva dintre realizările și concluziile din execuția bugetară pe al doilea trimestru al anului, în contextul anunțatei rectificări, subliniind că nu se așteaptă la creșterea deficitului bugetar.
Resurse suplimentare, dat în limita deficitului
„Este foarte clar că nu există elemente care să ducă la creșterea deficitului bugetar, iar resursele alocate în buget, la începutul anului, sunt suficiente, având în vedere ritmul cheltuielilor lunare din prima jumătate a anului”, a scris premierul.
„Bineînțeles, există și elemente noi pe care trebuie să le luam în calcul la această rectificare. Asa că bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, dar în limita deficitului bugetar asumat, de 7.16% (sau mai mic😉 )”, a transmis Florin Cîțu.
Premierul precizase lunea trecută că în această perioadă analizează modul în care fiecare minister a cheltuit banii solicitați, în perspectiva elaborării primei rectificări bugetare din acest an.
„Despre rectificare. Rectificarea bugetară are la bază execuția bugetară. În funcție de execuția bugetară, vedem dacă este nevoie să modificăm ceva la alocarea resurelor în buget, pentru A MENȚINE deficitul bugetar la ȚINTA de 7.16%. Acesta este singurul rol al rectificării bugetare”, a scrie premierul, luni, pe contul de Facebook.
Cheltuielile programate au înregistrat un decalaj
În acest sens, Florin Cîțu a menționat câteva dintre concluzille apărute în Raportul privind execuția bugetară pe al doilea trimestru al anului 2021:
- „Cheltuielile bugetare efectuate în trimestrul al II-lea al anului 2021 s-au situat sub nivelul programat în cazul majorității titlurilor de cheltuieli și în special în cazul cheltuielilor de capital și a celor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile”;
- „Este necesar ca în perioada imediat următoare să se intensifice eforturile de implementare a proiectelor de investiții finanțate atât din resurse bugetare interne cât și din fonduri externe nerambursabile astfel încât să se recupereze din decalajul, față de cheltuielile programate a se efectua, înregistrat în primele două trimestre ale anului 2021. De asemenea, în acest context, și sumele atrase din fonduri externe nerambursabile ar urma în perioada următoare să recupereze din decalajul înregistrat în perioada analizată”;
- „De asemenea, se impune ca la nivelul ordonatorilor principali de credite, să fie luate măsuri pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor externe nerambursabile, precum și pentru creșterea rigurozității în programarea trimestrială a cheltuielilor publice”.
Deficitul bugetului general consolidat, la finalul lui 2020, era de 101,92 miliarde lei (9,79% din PIB), iar ținta de deficit bugetar, conform Legii bugetului de stat pentru acest an este de 7,16% din PIB.
Bugetul 2021 a fost construit pe o creștere economică de 4,3%. Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2021 ale Comisiei Europene, economia României va crește cu 5,1% în 2021 și cu 4,9% în 2022.
Deficitul bugetar în primele șase luni din 2021 a scăzut față de anul trecut, ajungând la 33,81 miliarde de lei lei (2,96% din PIB), mai mic față de deficitul de 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020, potrivit execuției bugetului general consolidat la 30 iunie 2021, publicată de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Actualitate
O nouă etapă în artileria cu rază extinsă: General Atomics se alătură programului ERAP al Armatei SUA
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de lovire de precizie ale forțelor terestre, General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) a securizat un contract pentru dezvoltarea unui proiectil de 155 mm în cadrul programului Extended Range Artillery Projectile (ERAP). Această etapă marchează extinderea capacităților de producție și inovare ale companiei, care se alătură altor nume sonore din industria de apărare, precum General Dynamics și BAE Systems, în cursa pentru muniția de generație următoare.
Dincolo de bariera celor 65 de kilometri: Obiectivele ambițioase ale programului XM1155
Inițiativa Armatei, cunoscută și sub numele de cod XM1155, vizează crearea unui proiectil capabil să elimine ținte aflate în mișcare la distanțe ce depășesc 65 de kilometri. Programul caută soluții letale împotriva unei game variate de amenințări, de la obuziere autopropulsate și vehicule de luptă ale infanteriei, până la tancuri și ținte maritime. Această nevoie de „standoff” și letalitate sporită a devenit o prioritate după ce proiectul anterior de tun cu rază extinsă a fost abandonat în favoarea dezvoltării muniției avansate.
Competiție acerbă între giganții industriei de apărare: General Dynamics și BAE Systems intră în cursă
Piața proiectilelor inteligente este în plină efervescență, General Dynamics Ordnance and Tactical Systems (GD-OTS) prezentând deja sistemul Vulcano 155. Dezvoltat în colaborare cu parteneri europeni din Italia și Germania, acest proiectil promite o rază de acțiune de până la 70 de kilometri. În paralel, BAE Systems lucrează la propria versiune a muniției de 155 mm, consolidând un peisaj competitiv în care inovația tehnologică este motorul principal pentru a asigura supremația pe câmpul de luptă.
Tehnologie de precizie pentru mediile ostile și calendarul de implementare până în 2030
Noile soluții propuse nu se bazează doar pe forță brută, ci pe o precizie chirurgicală susținută de aerodinamică avansată, ghidaj GPS și senzori laser sau infraroșu. Aceste tehnologii permit angajarea țintelor chiar și în medii unde semnalul GPS este bruiat, o condiție esențială în conflictele moderne. Calendarul este unul strâns: oficialii militari vizează atingerea capacității operaționale inițiale până în anul fiscal 2030, cu o producție de serie mică programată să înceapă încă din primăvara anului 2029.
Actualitate
Tehnologia „cheie universală” pentru apărarea antirachetă: Proiectul Space-BACN trece de la DARPA la DIU pentru faza de testare pe orbită
Agenția de Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA) finalizează etapele de dezvoltare ale proiectului Space-BACN, o tehnologie esențială care va susține arhitectura masivă de apărare antirachetă cunoscută sub numele de Golden Dome. Programul face acum pasul decisiv către implementare, fiind transferat către Unitatea de Inovare a Apărării (DIU), care va coordona procesul de licitație pentru demonstrațiile pe orbită.
Sub noua egidă a inițiativei intitulate „Point Break”, DIU urmărește să demonstreze capacitatea terminalelor de comunicații optice de a asigura un transport de date fără cusur între diferite rețele satelitare. Obiectivul final este permiterea comunicațiilor fluide între constelațiile comerciale și terminalele aeriene aflate în zbor, eliminând barierele tehnice care izolau până acum diversele sisteme spațiale.
O punte digitală între constelații: Eliminarea barierelor de comunicare în spațiu
Proiectul Space-BACN a fost conceput pentru a crea legături laser „universale”, capabile să fie reconfigurate direct pe orbită. Această abordare permite constelațiilor de sateliți, care în mod normal folosesc protocoale incompatibile, să comunice între ele. Această capacitate de interconectare este vitală pentru viitoarea Rețea de Date Spațiale (SDN) a Forței Spațiale a SUA.
Odată finalizată, această rețea hibridă va fuziona sateliții militari vechi și noi cu platformele comerciale și cele ale aliaților. Rezultatul va fi un sistem capabil să transfere cantități uriașe de date în timp real, oferind un avantaj strategic crucial prin conectarea senzorilor de avertizare timpurie direct cu unitățile de luptă din toate domeniile de operare.
De la cercetare la execuție: Fundația rețelei de date spațiale a viitorului
Până în prezent, majoritatea terminalelor laser foloseau software proprietar, „vorbind” limbi digitale diferite. Provocarea lansată de DARPA, supranumită „100 la cub”, a fost una extrem de ambițioasă: crearea unui terminal care să transmită 100 de gigabiți pe secundă, folosind doar 100 de wați de putere, la un cost de aproximativ 100.000 de dolari pe unitate.
Companii precum Mbryonics și Mynaric au reușit deja să finalizeze dezvoltarea terminalelor de legătură optică inter-satelitară, pregătindu-se pentru teste riguroase de verificare în această vară. Aceste sisteme sunt proiectate să fie interoperabile cu programe majore precum Starshield de la SpaceX sau constelația Amazon LEO, servind drept o „cheie universală” care deblochează sistemele de comunicare închise ale diferiților furnizori.
Performanță la scară industrială: Teste riguroase pentru comunicații laser de lungă durată
Tranziția către DIU semnalează faptul că tehnologia este aproape gata pentru utilizarea pe scară largă. În timp ce terminalele actuale sunt limitate la o rază de acțiune de aproximativ 6.500 de kilometri, unul dintre obiectivele viitoare ale programului este extinderea acestei distanțe până la 30.000 de kilometri, facilitând astfel comunicațiile între diferite orbite terestre.
Pe lângă hardware-ul optic, s-au făcut progrese majore și în dezvoltarea modemurilor reconfigurabile și a sistemelor de comandă și control. Producția de serie a început deja să fie stăpânită, sute de unități fiind livrate clienților din întreaga lume. Această infuzie de inovație comercială în infrastructura de securitate națională asigură faptul că operatorii militari vor beneficia de un avantaj informațional decisiv, transformând acoperirea satelitară globală într-un instrument tactic instantaneu.
Actualitate
Radarul care vede tot: LeoLabs își mobilizează noul sistem de monitorizare spațială în Pacific
Un nou „ochi” în orbită pentru Pentagon și aliați
Compania americană LeoLabs, specializată în monitorizarea obiectelor din spațiu, a anunțat că noul său radar de urmărire este acum operațional, primul exemplar urmând să fie testat în premieră în cadrul exercițiului militar multinațional Valiant Shield, desfășurat în Pacific.
Potrivit unui purtător de cuvânt al companiei, sistemul denumit Scout-S, în configurația sa inițială „Scout Hawaii”, a devenit operațional în iunie 2026 și va fi integrat în activitățile de experimentare din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026 al Comandamentului Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM). Noul radar este parte a unui efort mai amplu de a evalua capabilități transportabile de căutare 3D pentru întreaga familie de sisteme Scout, în medii „relevante operațional”.
Valiant Shield: laboratorul militar din Indo-Pacific
Valiant Shield este un exercițiu bianual al forțelor joint americane în teatrul Indo-Pacific, care, începând cu 2024, include și aliați regionali. Ediția din acest an are loc între 22 iunie și 1 iulie, în și în jurul Hawaii, Guam și Japonia, oferind un cadru ideal pentru testarea în condiții reale a noilor tehnologii de supraveghere spațială.
Deși detaliile contractului nu au fost făcute publice, LeoLabs precizează că radarul „transportabil” Scout-S a fost dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea US Space Force, inclusiv printr-un grant TACFI (Tactical Funding Increase) acordat în 2025.
Radar într-un container: mobilitate totală pe uscat, pe mare și în aer
Unul dintre atuurile cheie ale Scout-S este mobilitatea. Întregul sistem încape într-un container ISO standard de 20 de picioare, ceea ce îi permite să fie dislocat rapid pe cale terestră, aeriană sau maritimă, oriunde este nevoie de acoperire suplimentară.
Tehnologic, radarul folosește scanare 3D, o arhitectură direct radiating array (DRA) și un design modular în banda S, menite să îmbunătățească monitorizarea obiectelor aflate în orbita joasă a Pământului (LEO) și în orbita foarte joasă (VLEO).
Conform companiei, acest pachet tehnologic permite extinderea semnificativă a duratei de observare a unui obiect, de la câteva secunde la câteva minute, în timpul unei singure treceri orbitale.
De la „instantanee” la supraveghere continuă
Această prelungire a ferestrei de observare este esențială pentru militari și operatori spațiali. Cu cât un obiect este urmărit mai mult pe durata unei orbite, cu atât cresc șansele de a detecta manevre, de a caracteriza comportamentul, de a observa operațiuni de proximitate, de a identifica lansări de încărcături utile și de a diferenția activitățile de rutină de acțiunile cu potențial ostil.
În plus, designul Scout-S permite proliferarea rapidă a unei rețele de radare mobile, capabile să umple golurile de acoperire lăsate de sistemele fixe existente. Rezultatul: trecerea de la un model bazat pe „poze din când în când” la un model de „urmărire persistentă” a fiecărui obiect spațial de interes.
Răspuns la „accelerarea activităților adversarilor” în spațiu
CEO-ul LeoLabs, Tony Frazier, avertizează că intensificarea activităților adversarilor în spațiu pune sub presiune superioritatea spațială a SUA și aliaților săi. În acest context, simpla urmărire periodică a obiectelor pentru a le prezice orbitele „nu mai este suficientă”.
Ceea ce contează acum, subliniază el, este abilitatea de a menține „custodia persistentă” asupra sarcinilor utile manevrabile, astfel încât clienții – în principal militari – să poată reacționa rapid la amenințările emergente.
Scout Hawaii rămâne „în teren” după exercițiu
LeoLabs anunță că unitatea Scout-S din Hawaii nu va fi retrasă după încheierea Valiant Shield. Ea va rămâne operațională pentru activități de experimentare și testare în condiții reale a capabilităților radar de nouă generație.
De altfel, radarul contribuie deja cu date la rețeaua globală de monitorizare a spațiului a companiei. Potrivit comunicatului, Scout-S a furnizat „urmărire persistentă” a sateliților chinezi de intelligence, supraveghere și recunoaștere – inclusiv sateliții militari Yaogan – precum și a așa-numitei „navete spațiale” chineze, aflate în LEO.
Sistemul și-a demonstrat și capacitățile în VLEO, reușind să urmărească un obiect la o altitudine de aproximativ 230 de kilometri (143 de mile), o zonă de zbor extrem de sensibilă, unde puține radare pot oferi, în prezent, date de calitate la fel de ridicată.
-
Exclusivacum 2 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 2 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 2 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 3 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 3 zileProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Ancheteacum 5 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 5 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani



