Anchete
Start in procedura de revocare a lui Lucian Netejoru
Consiliul Superior al Magistraturii incepe procedura pentru revocarea sefului Inspectiei Judiciare Lucian Netejoru. Caci, ne amintim, Sectia pentru procurori a CSM in frunte cu Cristian Mihai Ban vrea capul lui Netejoru. Astfel, Plenul CSM va desmna in sedinta de marti, 27 iulie 2021, reprezentul societatii civile in comisia care va analiza revocarea lui Netejoru. Adica, fie Victor Alistar, fie Romeu Chelariu, ca ei sunt reprezentantii societatii civile in CSM. De asemenea, tot marti, 27 iulie 2021, Sectia pentru judecatori a CSM va desemna cei trei judecatori ai Consiliului care vor face parte din aeeasi comisie. Mai ramane ca si Sectia pentru procurori sa isi desemneze membrul in comisie, dupa care lucrarile pot incepe. Sansele ca Netejoru sa fie zburat din functie sunt insa extrem de mici. Si asta intrucat procedurile privind revocarea sa au durat destul de mult, dubios de mult (deh, Neti trebuia sa fie protejat dupa ce a slugarit la Slugarete, inchizand dosarul disciplinar al lui Bogdan Mateescu in ziua in care a primit sesizarea impotriva acestuia), dar cat a fost nevoie sa ii ofere lui Lucian Netejoru posibilitatea de a iesi la pensie. Ca cica prin iulie Netejoru ar fi facut cei 25 de ani de vechime necesara pentru pensionare, urmand sa isi depuna in curand cererea de eliberare din functie, astfel ca procurorul Cristian Mihai Ban sa fie lasat cu ochii in soare. Ca la carte s-a lucrat…dezvaluie Lumea Justitiei.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, miercuri, un comunicat de presă în care explică revocarea șefului Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, precizând că a fost analizată, printre altele, calitatea activității instituției în privința răspunderii disciplinare a procurorilor.
CSM a transmis, miercuri, că prin Hotărârea nr. 230 din data de 23 martie 2021 a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost analizată, printre altele, calitatea activității Inspecției Judiciare în domeniul răspunderii disciplinare a procurorilor.
În hotărâre s-a reținut că în perioada 2017 – 2020, au fost exercitate un număr 50 de acțiuni disciplinare, dintre care 44 au fost soluționate.
„Din totalul celor 44 de acțiuni disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară şi soluționate de Secția pentru procurori, 30 de acțiuni au fost soluționate prin respingerea şi anularea acestora, respectiv într-un procent de 68,1%. Din cele 30 de hotărâri de respingere sau anulare a acțiunilor disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară, 23 au rămas definitive la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (88,4%), 3 au fost modificate în recurs şi 4 se aflau pe rolul Înaltei Curţi, în vederea judecării recursului”, arată CSM.
Având în vedere motivele care au stat la baza respingerii sau anulării unor acțiuni disciplinare, Secția pentru procurori a apreciat faptul că „managementul asigurat de inspectorul şef este unul defectuos” și, prin Hotărârea nr. 230 s-a propus revocarea din funcție a inspectorului șef Lucian Netejoru de către comisia specială din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
„Secția pentru procurori apreciază ca inadmisibilă lansarea denaturată în spațiul public a unor informații privind activitatea unei instituții din cadrul sistemului judiciar, respectiv împrejurarea refuzului Secției pentru procurori de a proceda la judecarea pe fond a cauzelor, având în vedere procentul foarte ridicat al acțiunilor anulate care constituie un impediment în analizarea faptelor reținute pe fond, hotărâri menținute de Înalta Curte de Casație și Justiție. Această abordare și raportare atât la activitatea proprie a Inspecției Judiciare, cât și a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, este cu atât mai gravă, cu atât mai mult cu cât aceste afirmații sunt făcute de către conducătorul Inspecției Judiciare care ignoră astfel decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care au confirmat în procent covârșitor activitatea Secției în materie disciplinară”, atrage atenția CSM.
Explicațiile CSM vin după ce Lucian Netejoru a acordat un interviu cu privire la modul în care sunt soluționate de către Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii acțiunile disciplinare promovate de Inspecția Judiciară față de procurori. (Irinel I.).
Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 14 oreIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 5 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI



