Featured
DIICOT, lăsată singură contra traficului de țigări din Vama Vărșand/De ce nu este lăsată să avanseze ancheta bombei de la Arad…/Bomba de la Arad explodează la vârful DNA!
(Preluare National – Catalin Tache):
Ancheta asasinatului mafiot de la Arad reprezintă un adevărat moment de răscruce pentru întreg sistemul. Pornind de la structurile de Poliție și Parchet și până la serviciile secrete. Cu tot cu judecătorii care poate până la urmă ar putea să facă un efort și să piardă câteva ore de vacanță, pentru ca liderii contrabandiștilor să nu mai fie lăsați liberi două-trei zile, ca să binevoiască magistrații să își așeze posterioarele atât de bine plătite pe scaunele din instanță. Pentru că, altfel, după ”umilința de la Caracal” – care s-a soldat doar cu lustruirea statuii de ”erou” a lui ”Dandy” Remulus Dan Varga, cel care acum se visează ditamai Procurorul General al României – recăpătarea încrederii opiniei publice în structurile statului român va deveni o utopie.


Acolo unde o parte a mărfii este fructificată în piețe, ziua în amiaza mare, în timp ce, prin punctele de trecere a frontierei Vărșand și Nădlac ”grosul” trece granița spre destinația finală, Marea Britanie. Profitul la un singur astfel de convoi putând ajunge până la 4 milioane de euro! Bani ”să mănânce” toată lumea… Numai că plângerea din iulie 2019 a fost ținută ”la sertar”, astfel că dinamica operativă a anchetei tocmai ce a impus intervenția structurilor contrainformative.
Gavra și Bologa, ”frați de sânge”
Fără nicio relevanță la vedere cu ancheta de la Arad, sursle naoster susțin că ntre procuorul șef al direcție naționale Anticorupție, Crin Bologa și ”numărul doi” din DNA, Codrin Gavra există o legătură mai mult decât veche și trainică. Practic, Bologa și Gavra fiind ”frați de cruce”. Astfel că la un anumit nivel al sistemului există deja ”suspiciuni erzonabile” privind formare aunuio nou pol de putere, mai ales că Bologa ar pregăti deja terenul pentru a îl lăsa pe Gavra în locul lui. Cel care, nu trebuie uitat, a fost lăudat public de Laura Codruța Kovesi, pe când ”Zeița Cătușelor” i-a mai acordat această onoare doar ”paraditorilor” ”Portocală” Negulescu și ”Lucică” Onea de la structura de elită” a DNA Ploiești. Acum, ce-i drept, nici măcar ”resursele umane” de la Ministerul Justiției nu prea mai pot băga mâna în foc care este statutul actual al celui preaslăvit de propaganda mediatică drept ”cel mai dur procuror” sau ”Cattani de Timișoara”.

Pentru că, dacă împuternicirea lui Gavra a expirat la sfârșitul lui martie, singura modificare notabilă făcută de ”transparenta” DNA a fost scoaterea acestuia de la rubrica ”conducere” de pe site-ul oficial. Însă cum între timp nu s-a organizat nici alt concurs pe care să îl fi câștigat Gavra, dar acesta nu a fost văzut nici la fostul loc de muncă de la DNA Timișoara sau acasă la Vărșand, înseamnă că ”durul” e tot la butoanele operative ale Structurii Centrale a DNA. Acolo de unde s-a reluat ilegalul procedeu de alimentare a ”unităților media” cu informații menite strict a pune presiune pe cei ”însemnați”. Cazul Nelu Iordache fiind doar ultimul exemplu că ”Monstrul se întoarce”…
Vărșand, nu Corleone!
La 14 aprilie 2020, CSM aviza surprinzătoarea ”delegare în funcția de procuror adjunct al Direcției Naționale Anticorupție” a procurorului Codrin Gavra, originar din localitatea arădeană Vărșand, cunoscută și drept ”Corleone al României”. Iar în timp ce unii au ridicat nepăsători din umeri că ”numărul doi” din DNA a ajuns un ”oarecare”, inițiații sistemului nu au uitat însă că Laura Codruța Kovesi mizase mai de mult pe Codrin Gavra. Încă de când îl evidenția public ”Pentru merite deosebite în activitatea profesională desfășurată în perioada 2011 – iunie 2012”.

Însă până a fi promovat la DNA Timișoara, în 2015, Gavra a ocupat timp de două mandate funcția de Procuror șef secție urmărire penală în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad. Perioadă în care ”statul de drept” al traficanților din Arad s-a constituit atât de puternic, încât nici măcar acum nu mai poate fi destructurat de structurile centrale ale statului. Oricum, mutat la DNA Timișoara, Gavra s-a ales rapid cu eticheta de ”procurorul galben”. Dar nu neapărat pentru faptul că fratele său era consilierul europarlamentarului PNL – PD, Iosif Matula. Și nici măcar pentru că ”țintele” sale ”aleatorii” păreau a fi, deja obsesiv, rivali politici declarați ai organizațiilor județene PNL din raza de acțiune a DNA Timișoara. Dar mai ales pentru ”legăturile primejdioase” cu Nicolae Robu. Fostul primar al Timișoarei, de asemenea arădean la origine, devenind campion absolut al ”clasărilor” primite din partea ”consăteanului” Gavra de la DNA. Cu plângeri penale ținute la sertar și timp de peste cinci ani de zile… În timp ce toată țara urmărea cum sute de imobile din Centrul Vechi al Timișoarei, de la monumente istorice la spitale treceau în ”patrimoniul privat” al clanului țigănesc Cîrpaci…
El pe Robu? Sau Robu pe el?
Dar dacă Gavra a performat cu adevărat cu ceva în magistratură, atunci cu Nicolae Robu a făcut-o! Cu toate că nici acum nu se știe exact cine a protejat mai mult pe cine, Gavra pe Robu sau viceversa… Oricum, trebuie remarcat și aspectul că Gavra nu s-a autosesizat, ”nici să îl pici cu ceară”, la niciuna din nenumăratele dezvăluiri publice privind fraudarea banului public la Primăria condusă pe atunci de Nicolae Robu. Mai mult decât atât, din 2015, Gavra a fost ”setat” numai pe ”clasare” la absolut toate plângerile penale depuse împotriva aceluiași Nicolae Robu.

Ceea ce i-a adus în cele din urmă și o plângere penală ”pe persoană fizică”, în care este acuzat faptul că ”procurorul Codrin Gavra a dispus clasarea unor dosare fără să realizeze o urmărire penală efectivă și fără să administreze probe, ignorând o stare de fapt ilegală, ce continuă să persiste și care duce la sporirea lunară a prejudiciului cauzat bugetului local cu suma de 300.000 lei/lună.” Procurorul de caz Gavra fiind astfel acuzat că ar fi clasat dosarul 57/P/2016, sprijinind și favorizând o altă grupare infracțională, a cărei activitate penală face obiectul dosarului 57/P/2016. Și că astfel, prin decizia procuorului ar fi fost scăpați zeci de traficanți români și maghiari, dar și doi primari liberali din localități arădene din vecinătatea Vămii Vărșand.
Administratie
Prahova pe două roți: traseul Cornu – Câmpina – Barajul Paltinu, promovat de șeful CJ
43 de kilometri de efort și peisaj
Președintele Consiliului Județean Prahova și lider al PSD Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a ales bicicleta pentru a descoperi, din nou, județul pe care îl administrează. Traseul parcurs: Cornu – Câmpina – Barajul Paltinu, un drum de aproximativ 43 de kilometri, cu porțiuni de urcare solicitante, aer curat și priveliști care reamintesc cât de valoroase sunt locurile aflate la doar câțiva pași de noi.
Un județ cu potențial pentru sport și turism
Potrivit lui Virgiliu Daniel Nanu, Prahova are un potențial deosebit pentru mișcare, sport și turism, iar traseele cicloturistice precum cel spre Barajul Paltinu ar trebui descoperite și promovate mult mai intens. Oficialul prahovean subliniază că astfel de rute nu sunt doar o invitație la activitate fizică, ci și o ocazie de a redescoperi frumusețea naturală a județului.
Administratie
Un număr care poate salva o viață: 17 mai, Ziua Internațională a Telefonului Copilului
Dincolo de ecran: frica pe care nu o vede nimeni
În fiecare zi, există un moment în care un copil închide telefonul și rămâne singur. Singur cu frica. Cu amenințările. Cu umilința. Cu șantajul.
În spatele unui ecran, durerea nu se vede, dar ea continuă să existe, tăcută, adâncă, greu de rostit.
116111 – linia la care suferința capătă glas
De Ziua Internațională a Telefonului Copilului, marcată anual la 17 mai, este readusă în prim-plan importanța unei linii de sprijin care, pentru mulți copii, este singura punte către ajutor.
Asociația Telefonul Copilului, prin numărul 116111, oferă consiliere, ascultare și intervenție atunci când un copil are nevoie de cineva care să îl audă la timp, înainte ca frica să se transforme în tragedie.
Un apel care poate schimba destinul
Uneori, un singur apel nu schimbă doar cursul unei zile. Poate schimba un destin. Poate salva o viață.
Ziua Internațională a Telefonului Copilului devine astfel nu doar o dată în calendar, ci un moment de recunoaștere pentru munca nevăzută a specialiștilor care răspund la 116111 și un apel public la responsabilitate față de protecția copilului.
La mulți ani Telefonului Copilului și Asociației Telefonul Copilului – și cât mai multe vieți auzite la timp!
📞 116111 – Telefonul Copilului (Asociația Telefonul Copilului)
Exclusiv
Olimpia Bin Go: plătești ca la Bingo, trăiești ca la groapa de gunoi
„Olimpia gunoiului”: la Sala Sporturilor din Ploiești, campion e doar coșul care se uită neputincios la mizeria de pe lângă el
Olimpia nu mai e sală de sport, e sală de expoziție a eșecului la salubritate

Sala Sporturilor Olimpia, situată pe strada Mărășești- Ploiesti, azi, 17.05.2026, orele 16.00
Sala Sporturilor „Olimpia”, de pe strada Mărășești din Ploiești, ar trebui să fie templul mișcării, al fair-play-ului și al respectului pentru comunitate. În realitate, zona arată ca un decor de antrenament pentru echipa națională de aruncat gunoiul „pe lângă coș”.
Imaginea din jurul sălii spune tot: un coș de gunoi verde, singur, copleșit, iar pe jos – ambalaje, pahare, resturi de mâncare, șervețele îmbibate, cutii, de parcă orașul și-ar fi făcut încălzirea la capitolul nesimțire, nu la capitolul sport.
Banca din apropiere veghează scena ca un martor mut la falimentul unui oraș care plătește „ca la lux” (după cum reiese din dezvăluirile Incisiv de Prahova privind tarifele la salubritate), dar trăiește – vizual, olfactiv și moral – ca la groapa de gunoi.
De la „Olimpia” la „Coșimia”: coșul stă în picioare, dar logica administrației e la pământ
Fotografia e simplă și devastatoare:
- coșul e gol sau aproape gol;
- gunoiul e pe jos, în jur;
- iar aleea, într-un oraș care se laudă cu „strategii” și „contracte”, arată ca o intrare laterală la un tomberon, nu la o sală de sport.
Aici se vede, fără raport de audit și fără tabele stufoase, „rezultatul final” al combinației letale dintre:
- tarife la salubritate stabilite ca la cazinou, după cum a arătat Incisiv de Prahova în analiza despre Bin Go Solutions;
- administrație locală paralizată;
- cetățeni obișnuiți să arunce „un pic pe lângă”, că „nu se vede”.
Ce nu se vede în poză, dar se simte la fiecare factură: ploieșteanul plătește, oficial, pentru un serviciu de salubritate care, în teren, se traduce prin mizerie „de patrimoniu” lângă una dintre cele mai cunoscute locații sportive ale orașului.
„Ruletă Bin Go”: tarife premium, peisaj de ligă inferioară
În timp ce la facturi se joacă fin cu zecimale și diferențe de câțiva lei pe persoană între casă, bloc și chiar bloc vs. bloc, realitatea de lângă Sala Sporturilor „Olimpia” e brutal de simplă:
- gunoaiele sunt „la comun”;
- peisajul e „standard”: ambalaje aruncate pe jos, resturi împrăștiate, coș umilit de propria inutilitate;
- singurul element „personalizat” rămâne suma de plată de pe factură.
Același operator, același oraș, același tip de deșeu, dar, după cum arăta Incisiv de Prahova, tarife diferite – 23,73 lei, 24,51 lei, 25,95 lei/persoană. În schimb, la Sala „Olimpia”, tariful psihologic e unic: „bătaie de joc inclusă”.
Când pui alături:
- mormanele de gunoi dintre blocuri,
- tarifele „coafate” din listele de întreținere,
- și acum imaginea de pe strada Mărășești, lângă Sala Sporturilor,
tabolul e clar: Ploieștiul a reușit performanța de a transforma întreg orașul într-o sală uriașă de sport pentru gândaci, șobolani și bacterii.
Olimpia „disciplinei” administrative: primarul tace, coșul „vorbește” în mizerie
Primarul, altădată extrem de vocal pe tema „jafului din salubritate”, a ajuns acum să privească același film în reluare, dar cu sonorul dat la zero.
În timp ce Incisiv de Prahova documentează în rapoarte și analize modul în care s-au scurs bani pe tarife, bunuri de retur și contracte, administrația locală oferă, la Sala Sporturilor, o demonstrație practică de:
- lipsă de control;
- lipsă de întreținere a spațiilor publice;
- lipsă de rușine.
Sala „Olimpia” ar fi trebuit să fie un reper vizual al orașului. A devenit, prin mizeria tolerată lângă ea, un panou publicitar al eșecului comun: instituții + operator + parte dintre cetățeni.
Campioni la aruncat pe jos, codași la bun simț
Nu poți da vina doar pe Bin Go pentru farfuriile de plastic, paharele și resturile alimentare vărsate sub ochii coșului de gunoi. Acolo e și:
- nesimțirea unor ploieșteni care aruncă intenționat pe jos;
- absența patrulelor de control;
- indiferența autorităților care nu înțeleg că o sală de sport murdară la exterior trimite un mesaj clar la interior: „nu există reguli, doar improvizație”.
În loc ca „Olimpia” să fie locul în care copiii învață despre disciplină, respect și ordine, aceștia trec pe lângă munți de mizerie și învață, involuntar, lecția reală a orașului:
- gunoiul se aruncă pe jos, că „oricum nu pățești nimic”;
- tarifele cresc, dar spațiile publice decad;
- nimeni nu răspunde pentru nimic.
Ploiești – orașul în care sala de sport arată ca un vestiar după meciul cu bunul simț
Imaginea de pe strada Mărășești nu e un accident, e o concluzie.
Concluzia anilor în care:
- tarifele la gunoi au fost jonglate ca fisele pe masa de ruletă;
- bunurile de retur au dispărut „în ceață”;
- administrația a preferat comunicate în loc de controale;
- iar o parte din cetățeni au acceptat să trăiască printre gunoaie, atâta timp cât coșul „nu le vorbește”.
Sala Sporturilor „Olimpia”, simbol al mișcării, a fost transformată într-un fundal perfect pentru un oraș blocat într-o mocirlă de neglijență și aroganță administrativă.
Concluzie: la Ploiești, sportul oficial e „aruncatul la coș… pe lângă coș”
Până când Primăria Ploiești, ADI Prahova și operatorul de salubritate nu vor fi obligați să explice, la leu și la imagine, de ce:
- ploieșteanul plătește tarife „de oraș civilizat”;
- dar primește, la Sala Olimpia și nu numai, peisaje „de mahala abandonată”;
Ploieștiul va rămâne capitala unui singur tip de performanță:
- performanța de a transforma fiecare coș de gunoi într-un monument al neputinței,
- și fiecare sală de sport într-o vitrină rușinoasă a bătaiei de joc față de cetățeni.
Olimpia nu mai e doar o sală. E diagnoza unui oraș care continuă să înoate în gunoi, dar se laudă că face „înot de performanță” în acte și strategii.
Vom reveni. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



