Connect with us

Featured

A fost „fabricat” Florin Cîţu de SIE? /Unii spun că a fost inventat chiar de CIA (în colaborare cu SIE?)

Publicat

pe

Coşmarul Covid continuă!Iar am picat prost. Asta pare să fie soarta noastră. De un an şi jumătate, cu măsuri şi restricţii Covid, România lui Klaus Iohannis imită la indigo, de multe ori prin metoda verificată copy-paste, Franţa lui Emmanuel Macron. Se pun în aplicare, probabil, nişte „indicaţii preţioase”.
Franţa a anunţat, printr-un discurs televizat al preşedintelui în 12 iulie 2021, cele mai dure măsuri restrictive din lume ce vor intra în vigoare în lunile următoare. Măsuri care, cu unele obiecţii (pentru centrele comerciale care asigură alimentaţia de bază şi pentru diminuarea drastică a unor amenzi date patronilor de restaurante – de la 45.000 de euro la 1.000 de euro), au fost confirmate şi de Consiliul de Stat. La fel ca în România, contraputerile („checks and balances”, „les contre-pouvoirs”) au încetat să existe. Iar media mainstream e „à la botte”, total cumpărată şi prostituată. Semne clare că dictatura se instalează, democraţia e doar „o frază de dânşii inventată”. Constituţia a fost abolită pe şest.În prima linie sunt medicii şi infirmierele, toţi lucrătorii din sistemul de Sănătate. Cei care au dus greul în ultimul an. Pentru ei a fost decretată în urgenţă vaccinarea obligatorie. În schimb, corpul medical a anunţat greve nelimitate, fără termen. Dar aceste măsuri ale guvernării Macron, ca şi multe altele, nu par să aibă un obiectiv de sănătate publică. Dimpotrivă. De fapt, se intenţionează închiderea cât mai multor spitale, diminuarea în continuare a numărului de paturi. Pentru că Franţa se găseşte într-o situaţie economică aproape la fel de proastă ca România mutatis mutandis.

Datoria publică franceză a depăşit 100% din PIB: a fost de 112,2% din PIB în martie 2021, adică 2.739,2 miliarde de euro. E vorba de datoria statului, a Securităţii Sociale şi a colectivităţilor. Nu sunt luate aici în calcul datoriile familiilor şi ale companiilor. Mai ales cele mici şi mijlocii. Companiile „zombie” s-au înmulţit dramatic. Trebuie tăiat la sânge din cheltuieli. Sub ameninţarea intrării în încetare de plăţi. În plus, toate marile bănci franceze (BNP Paribas, Crédit Agricole, Société Générale) sunt golite de capital şi ciuruite de credite neperformante acordate pe cumetrii. Deja retragerea câtorva mii de euro se face cu preaviz de 48 de ore şi trebuie date explicaţii pentru orice retrageri mai importante (din banii proprii!).

Măsurile restrictive extreme anunţate de preşedintele francez sunt deja cunoscute. Aceste măsuri au fost aprobate în Consiliul de Miniştri şi vor fi votate urgent în Parlament. Vaccinarea copiilor, vaccinarea obligatorie a unei largi părţi a populaţiei pentru început şi paşaportul sanitar vor deveni lege. Militanţii români împotriva restricţiilor de tot felul cunosc deja măsurile anunţate de Franţa. Şi, deşi Klaus Iohannis nu le-a citit încă de pe prompter, ele vor fi, probabil, translatate şi în România. De aceea, militanţii români pentru respectarea Constituţiei şi pentru libertate au chemat la manifestaţie pentru sâmbătă 24 iulie după-amiază (de altfel, se va manifesta atunci şi în Franţa şi în alte locuri din lume).

Luna septembrie şi toamna lui 2021 nu vor aduce nici o veste bună pentru români. După varianta Delta vor defila celelalte litere ale alfabetului grec, gama, epsilon, lambda etc., până la vaccinarea finală. Măsurile restrictive vor fi reluate, probabil, şi în primăvara lui 2022. Parcă seamănă cu un nou război mondial care nu-şi spune numele. Un război biologic încă ascuns. Obiectivul nu pare să fie sănătatea populaţiei, ci paşaportul sanitar, care va permite controlul total. Ceva nemaivăzut până azi. Şi cine vreţi să ne apere? PNL şi USR? Klaus Iohannis? Florin Cîţu?

Dar, pentru că veni vorba de Florin Cîţu, totuşi, de ce acesta nu poate explica public unde se duc banii din faraonicele împrumuturi pe care le face de când a ajuns în guvern, mai întâi ca ministru de Finanţe? Atâta timp cât nu dă nici o explicaţie, avem dreptul să ne imaginăm orice. De exemplu, se duc cumva aceşti bani în recapitalizarea şi salvarea firmelor acoperite ale Noii Securităţi, internă şi externă, SRI şi SIE, şi, cum s-a văzut, DIA (vezi articolul lui Sorin Roşca Stănescu, „Un scandal uriaş la vârful Armatei României”, corectnews.com, 22.07.2021)?

Aparent, SIE are multe firme în România, pretinde că prin acestea poate lucra în străinătate. Călătorii, vacanţe, distracţii, aniversări, nunţi ? Desigur, e vorba de alte firme decât cele ale lui Cătălin Harnagea, fost şef SIE, despre care un fost mare spion român spunea că acesta şi-ar fi făcut ucenicia în spionaj rupând bilete la Teatrul Mic („Eu, la Teatrul Mic, şi portarii îi aveam de la Securitate. Am avut unul care a ajuns după aceea şef mare la Serviciile Secrete. Harnagea îl chema. Era portar, domnule, şi era omul Securităţii” – Dinu Săraru, citat după „Observator cultural”, 17.12.2002).

A fost „fabricat” Florin Cîţu de SIE? Unii spun că a fost inventat chiar de CIA (în colaborare cu SIE?). Să nu exagerăm totuşi. E constituţională avansarea unui pion al serviciilor până la postul de prim-ministru? De aceea a fost adus aproape anonimul Florin Cîţu la guvern, pentru a împrumuta România până în gât şi a redistribui banii Noii Securităţi? Cunoscut acum câţiva ani doar prin nişte mediocre articole economice (reluate din când în când de pe blogul său pe „Cotidianul”), într-un timp-record Florin Cîţu a devenit senator, ministru al Finanţelor, prim-ministru şi, foarte probabil, viitor preşedinte PNL. Modelul pare că fie cel al lui Emmanuel Macron, care a trecut de la Banca Rothschild la preşedinţia Franţei (secretar adjunct la Elysée al lui François Hollande), a devenit rapid ministru al Economiei, Industriei şi Digitalului, apoi preşedinte. Va fi micuţul Cîţu preşedinte în 2024 sau chiar mai devreme?

Bietele servicii secrete, ultrafinanţate şi cele mai numeroase din lume pe cap de locuitor, au fost lovite crunt de Covid şi trebuiau ajutate masiv. Aşa se pregăteşte temeinic dictatura! În acelaşi timp, firmele mici şi mijlocii mor, dispar pe capete. Iar aceste firme, mici şi mijlocii, angajează, ca mai peste tot în lume, jumătate din forţa de muncă. Şi aproape toate sunt româneşti. Dar cine a comandat cele 120 de milioane de doze de vaccin pentru 2 miliarde de euro? Vreo firmă civilă? Mugur Isărescu şi BNR au vreun amestec în împrumuturile disproporţionate ale ţării? Au adus aurul românesc acasă? Cum sunt administrate rezervele BNR? Ce încredere putem să-i acordăm BNR-ului condus de Isărescu?

Merită să fim foarte atenţi la gestionarea epidemiei în Franţa. Ministrul Sănătăţii, Olivier Véran, cea mai detetstată persoană din această ţară după Emmanuel Macron, a cerut, în plus, vaccinarea femeilor însărcinate. Monstruozitatea nu are nici o limită. Deocamdată, din septembrie, la redeschiderea şcolilor, vor fi vaccinaţi obligatoriu copiii de la 12 ani în sus. Dar Olivier Véran şi Emmanuel Macron îşi vor schimba, poate, din nou părerea şi vor impune vaccinarea obligatorie a tuturor copiilor, începând cu nou-născuţii. În recentul discurs al lui Macron nu s-a spus nimic despre cei care, din cauza unor boli grave (cancer, inimă, diabet etc.), nu se pot vaccina, şi nici despre cei care au făcut boala şi au deci anticorpii necesari. Doar stahanovismul vaccinal contează. Iar aceste măsuri pot fi preluate prin copy-paste şi în România. Ultradetestatul azi Raed Arafat s-ar putea ocupa de asta. La cererea lui Klaus Iohannis. Şi a lui Florin Cîţu, noul mare lider liberal. Un amărât de repetent până mai ieri.

În Franţa (şi, probabil, la fel şi în România), 20-30% din populaţie va refuza definitiv vaccinarea. Aceşti „rezistenţi” nu vor putea deci să aibă un paşaport sanitar. „Sectanţii Covid” sunt, la rândul lor, maximum 20-30%. Baza electorală a lui Emmanuel Macron şi a lui Klaus Iohannis (varianta cea mai optimistă!). Spre 50% din populaţie priveşte cu scepticism spre cele două poziţii extreme. Deşi unii dintre cei 50% se vaccinează. Dar nu le cer şi altora s-o facă. Este rolul politicienilor (doctori de ocazie în epidemie) şi al doctorilor (politruci) să împartă populaţia în vaccinaţi şi nevaccinaţi? Unde poate duce o asemenea polarizare? Despre beneficii pentru sănătate nu poate fi vorba, iar Covidul este azi destul de bine cunoscut, circumscris, studiat de specialişti, în ciuda propagandei deşănţate.

Când se va termina coşmarul Covid? După unele guverne europene (sub îndrumarea OMS, controlat la rândul său de Big Pharma şi Big Tech) şi după „sectanţii Covid”, niciodată. În orice caz, multă lume se teme că în toamna lui 2021 măsurile restrictive – purtarea măştii, consemnarea la domiciliu, vaccinarea obligatorie a tot poporul – vor lua un nou avânt progresist. Deşi se apropie împlinirea a doi ani de criză sanitară (reală sau imaginară) şi a doi ani de catastrofă economică şi socială.

Petru Romoşan

Administratie

Dincolo de cifre și programe: Tinerii, motorul schimbării în viziunea lui Victor Negrescu

Publicat

pe

De

Într-un peisaj politic adesea dominat de statistici și bugete reci, Ziua Tineretului devine un prilej de reflecție asupra adevăratei resurse a Europei: capitalul uman. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu propune o schimbare de paradigmă, mutând reflectorul de pe succesul birocratic către potențialul real al noii generații.

Banii nu sunt totul: Când Erasmus+ se transformă în destine

Deși bilanțul activității sale la Bruxelles include realizări financiare de necontestat, precum obținerea unor fonduri record pentru programul Erasmus+ sau negocierea resurselor pentru Anul European al Tineretului, Victor Negrescu avertizează că politicile publice rămân simple documente dacă nu au în centru omul. „Aș putea să menționez inițiativele concrete dedicate tinerilor. Sunt importante, dar nu spun totul”, subliniază europarlamentarul PSD, punctând faptul că succesul unei strategii se măsoară în vieți schimbate, nu doar în cifre raportate.

Colaboratorii de azi, liderii de mâine: Puterea ideilor noi

Pentru Negrescu, motivația din spatele activității sale legislative provine direct din interacțiunea cu tinerii care trec pragul cabinetului său. Stagiarii și colaboratorii cu care a lucrat de-a lungul timpului nu au fost doar simpli asistenți, ci veritabili catalizatori de energie.

„Tinerii m-au impresionat prin idei, prin ambiție și prin felul în care privesc viitorul. Energia lor nu este doar o promisiune, este deja schimbare”, afirmă acesta. Această abordare pragmatică demonstrează că tineretul nu mai este doar „viitorul de mâine”, ci o forță activă care remodelează prezentul politic și social al României și al Uniunii Europene.

Solidaritate fără bariere: Șanse egale pentru mediile vulnerabile

Dincolo de holurile instituțiilor europene, realitatea din teren impune măsuri de sprijin direct. Prin implicarea constantă alături de PES activists România, Victor Negrescu își concentrează eforturile pe susținerea copiilor și tinerilor proveniți din medii defavorizate.

Mesajul este unul de solidaritate socială: succesul individual al unui tânăr vulnerabil reprezintă o victorie colectivă. „Atunci când un tânăr reușește, câștigăm cu toții”, susține europarlamentarul, reafirmând responsabilitatea clasei politice de a crea mecanisme care să ofere fiecăruia, indiferent de mediul de proveniență, șansa corectă la reușită.

În viziunea lui Victor Negrescu, Ziua Tineretului nu este doar o celebrare calendaristică, ci un memento al datoriei de a transforma promisiunile electorale în rampe de lansare pentru generația care deține deja cheile schimbării.

Citeste in continuare

Exclusiv

Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală

Publicat

pe

De

Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)

Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.

Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.

Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”

Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.

Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.

Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice

Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.

Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.

Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?

În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.

Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?

Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”

Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:

  • mutări considerate abuzive,
  • programe de lucru mai împovărătoare,
  • sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.

Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.

Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul

Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.

Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.

„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare

Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.

Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.

Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere

În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:

  • Ministerul Justiției,
  • Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
  • și alte organe abilitate,

în vederea clarificării situației semnalate.

Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.

Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:

  • verificarea faptelor semnalate,
  • stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
  • analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
  • evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
  • verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.

Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere

Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:

  • fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
  • fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.

Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani

Publicat

pe

De

Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou, spitalele bucureștene par să fi inaugurat o secție clandestină de „jaf cu anestezie morală”, unde pacienții vulnerabili sunt tratați la pachet cu o doză zdravănă de nesimțire. Ultimul caz apărut în spațiul public, relatat cu revoltă de nepotul unui pacient, ne arată că unii angajați au confundat grija față de bolnav cu inventarierea conținutului din portofel.

Marea „dispariție” de sub pernă: 1.000 de lei extrași cu precizie de infirmieră

https://www.facebook.com/reel/26801284509562371

Se pare că, în timp ce medicii se luptă să salveze vieți, prin saloane bântuie spirite cu mână lungă. Conform declarațiilor familiei, un bătrân internat s-a trezit mai „ușor” cu 1.000 de lei, bani care au evaporat sub privirile vigilente ale personalului care, teoretic, trebuia să-i vegheze sănătatea, nu economiile. Cireașa de pe coliva bunului simț? Un coleg de salon, martor la acest număr de prestidigație, ar fi indicat-o direct pe o infirmieră ca fiind „magicianul” de serviciu. Cu toate acestea, la spitalul bucureștean, inventarul bunurilor pacientului pare a fi un concept SF, o procedură ignorată cu grație pentru a lăsa loc liber „inițiativelor” private de sub halat.

Magazia cu lacăt pe creier: Externat în pijamale și papuci de gumă

Dacă furtul a fost doar aperitivul, externarea a reprezentat felul principal de umilință.

Imaginează-ți tabloul grotesc: un om bătrân, abia ieșit dintr-o suferință medicală, este lăsat la poarta spitalului în plină stradă, tremurând în pijamale și papuci de gumă, ca și cum ar fi fost evacuat dintr-un incendiu, nu dintr-o instituție de stat. Motivul halucinant oferit de personalul medical? „N-avem cheia de la magazie!”. Se pare că în ditamai spitalul bucureștean, destinele și hainele pacienților atârnă de un singur lacăt ruginit, a cărui cheie a plecat probabil la plimbare odată cu cei 1.000 de lei dispăruți. Să lași un bătrân fără haine și, mai grav, fără cheile de la propria locuință, denotă o lipsă de umanitate care depășește orice diagnostic medical.

Profesionalism la etaj, junglă la parter

Este de-a dreptul schizofrenic contrastul subliniat de familia victimei: în timp ce medicii își fac treaba cu profesionalism, personalul auxiliar și administrativ pare desprins din filmele cu bandiți de drumul mare. Sursa acestor dezvăluiri, nepotul pacientului, scoate la lumină o realitate cruntă: poți fi salvat de bisturiu, doar ca să fii „mâncat” de șacalii care nu văd în bolnav un om, ci o pradă ușoară. Până când „șefii” din sistem nu vor înțelege că spitalul nu e talcioc și nici magazia nu e proprietatea privată a asistentelor, pacienții vor continua să iasă din spitale vindecați de boală, dar traumatizați de „grija” statului. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

Can-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală

Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de...

Exclusiv20 de ore ago

OPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani

Dacă credeați că în unitățile medicale de „renume” din Capitală se merge doar pentru tratament, vă înșelați amarnic. Mai nou,...

Exclusiv20 de ore ago

Marea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți

În timp ce restul lumii civilizate se ghidează după legi clare, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să fi rămas blocat...

Exclusiv20 de ore ago

„Rambo de birou” și circul din poligon: Cum MAI antrenează polițiștii să facă gimnastică în loc să supraviețuiască în stradă

În timp ce interlopii se antrenează prin săli de lupte și scenarii de gherilă urbană, Ministerul Afacerilor Interne a decis...

Exclusiv2 zile ago

Operațiunea „mânjeala”: Cum se spală MAI de rușinea juridică prin flegme mediatice orchestrate

Epoleți cu „viroze” mediatice: Cum se transformă MAI în Ministerul Intoxicării Publice Când instituția care ar trebui să aplice legea...

Exclusiv2 zile ago

Castelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă

Nababi” cu acte în regulă: Șefimea își securizează viitorul, talpa rămâne cu praful În această nouă arhitectură a lăcomiei mascate,...

Exclusiv3 zile ago

Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie

În orașul Victoria, județul Brașov, unde istoria industrială ar trebui să miroasă a progres, astăzi pute a eșec birocratic și...

Exclusiv3 zile ago

Adio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne

Mult a fost, puțin a mai rămas până când zidurile groase ale penibilului, ridicate de Ministerul Afacerilor Interne sub pretextul...

Exclusiv4 zile ago

Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău

În timp ce industria de apărare a României își dă ultima suflare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și – mai ales...

Exclusiv4 zile ago

Operațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”

Într-un Minister de Interne unde profesionalismul a fost pensionat forțat și înlocuit cu arta de a sta în genunchi, spectacolul...

Exclusiv4 zile ago

APOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER

Într-o societate obișnuită ca „mica înțelegere” să fie unsul care degripează rotițele legii, un agent de poliție din Arad a...

Exclusiv5 zile ago

EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!

Într-o Românie în care miniștrii Agriculturii trec prin funcții ca gâsca prin apă, lăsând în urmă doar praf și strategii...

Exclusiv5 zile ago

OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora

În timp ce ministrul Ambrozie-Irineu Darău exersa privirea de diplomat prin tranșeele de la Kiev, acasă, la București, „marea curățenie”...

Exclusiv5 zile ago

Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia

De opt ani, liniștea și patrimoniul Transport Călători Express (TCE) SA Ploiești sunt „garante” de o firmă care pare specializată...

Exclusiv5 zile ago

VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân

În laboratoarele prăfuite ale Ministerului de Interne, unde gândirea critică este considerată „abatere disciplinară”, s-a inventat un nou sport național:...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv