Statul român scoate la vânzare prin licitaţie participaţia sa la combinatul Krivoi Rog din Ucraina, întrucât plăteşte pe an un milion de euro pentru pază şi conservare. Din perspectiva obiectivului României de recuperare a cheltuielilor efectuate la CIM Krivoi Rog, situația s-a complicat prin prisma procedurii de faliment care se desfășura în paralel cu evoluțiile politice, se arată în Nota de Fundamentare a actului normativ.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a publicat în transparenţă decizională proiectul de Ordonanţă care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României, potrivit unui comunicat al instituției.

Astfel, MEAT propune valorificarea participaţiei prin licitaţie, iar, în cazul în care în procedura de licitaţie a fost admisă o sigură ofertă, licitaţia poate fi urmată de negociere, pentru maximizarea veniturilor. Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanţă, inclusiv servicii de consultanţă juridică, cheltuielile fiind suportate din bugetul MEAT.  Sumele încasate din valorificarea participaţiei se fac venit la bugetul de stat.

Necesitatea promovării acestui proiect de act normativ decurge din faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999, aproximativ un milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază şi conservare. Partea română a identificat ca soluţie optimă de valorificare a cotei sale de participaţie de la CIM Krivoi Rog vânzarea acesteia la licitaţie.

Auroritățile române arată că procedura de faliment,  în paralel cu evoluțiile politice, a complicat situația

Din perspectiva obiectivului României de recuperare a cheltuielilor efectuate la CIM Krivoi Rog, situația s-a complicat prin prisma procedurii de faliment care se desfășura în paralel cu evoluțiile politice, se arată în Nota de Fundamentare a actului normativ.

Evaluarea situației existente de către autoritățile române indică  principalele evenimente, în contextul relațiilor bilaterale româno-ucrainene pe problematica CIM Krivoi Rog, care au avut loc în ultima perioadă, Acestea sunt:

• – Interzicerea accesului personalului român în incinta combinatului de către conducerea CIM Krivoi Rog, în perioada 24.12.2018 – 04.04.2019. Constatările privind sustragerile și distrugerile aferente acestei perioadei – în care nu s-a putut asigura paza obiectivelor industriale – indică un prejudiciu de peste 4 milioane ruble transferabile, conform informațiilor transmise de către antreprenorii români;
• – Întâlnirea din 28 februarie 2019 dintre reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și al Comerțului din Ucraina și Ministerului Economiei din România, la nivel de secretar de stat, în prezența reprezentanților Ambasadei Ucrainei la București și a Ministerului Afacerilor Externe din România, în cadrul căreia conducătorul delegației ucrainene a solicitat părții române să-și clarifice intențiile privind cota sa de participare la construcția CIM Krivoi-Rog, având în vedere faptul că investitori străini sunt interesați de acest obiectiv. S-a convenit organizarea, în prima parte a semestrului II 2019, a întâlnirii ”Grupului de lucru la nivel de experți din ministerele relevante ale Părților”;
• – În data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanții companiei Hares Engineering GmbH (Austria) – potențial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, și reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Potențialii investitori și-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog;
• – În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecțiuni tehnice. Deși defecțiunile au fost remediate la începutul lunii decembrie, costurilor aferente fiind suportate de către partea română, nici până în prezent Direcția CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor și utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistență a construcției;

S-au intensificat cazurile de pătrundere prin efracție și furturi operate de către grupuri de infractori

• – Conform relatărilor antreprenorilor români, Direcția Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României și Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete. Datorită acestui fapt s-au intensificat cazurile de pătrundere prin efracție și furturi operate de către grupuri de infractori, care depășesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români.
• Ultimul caz de furt a avut loc în noaptea de 08-09 ianuarie 2021, iar în urma apelului, Poliția locală a reținut 7 infractori;
• Totodată, firma slovacă POINT S.A. continuă distrugerea construcției metalice, potrivit informărilor transmise de către antreprenorii romani, a conductelor tehnologice și a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români;

Conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă față de personalul român

Având în vedere cele menționate, se arată în documentul citat, este necesară stabilirea poziției părții române în cel mai scurt timp, în vederea recuperării datoriei Ucrainei față de România, precum și a diminuării cheltuielilor bugetare aferente conservării și pazei bunurilor aflate pe teritoriul Ucrainei și nepreluate de statul ucrainean.

„În acest context, considerăm că partea română trebuie să-și exprime poziția pentru o soluționare definitivă a chestiunii prin identificarea și promovarea celei mai bune căi de valorificare a cotei sale de participație de la CIM Krivoi Rog”, se mai arată în Nota de Fundamentare

Ținând cont de situația politico-economică internă din Ucraina, în evaluarea posibilităților de acțiune trebuie luate în considerare următoarele elemente:

• intervalul de timp în care lucrările au fost sistate;
• imposibilitatea desfășurării activității antreprenorilor români din motive neimputabile acestora sau statului român;
• lezarea proprietății prin continuarea fenomenelor de natura celor sus menționate;
  improbabilitatea realizării obiectivului de investiții;
• conduita statelor implicate în proiect, in sensul retragerii din proiect;
• suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreținere, salarii personal de pază, utilități, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 și a chiriei aferente tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.

În prezent, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitate de ordonator principal de credite, asigură fondurile necesare activităților desfășurate de antreprenorii români pe perioada de sistare a lucrărilor de construcții montaj la CIM Krivoi Rog, în baza HG nr. 643/1999 completată prin HG nr. 290/2001.

„Aceste activități constau în conservarea și paza obiectivelor, depozitelor de materiale, instalațiilor și utilajelor tehnologice existente în stoc. Decontările pentru activitățile menționate anterior, se fac trimestrial din sumele alocate prin bugetul de stat, pe bază de state de plată, diurne, facturi, chitanțe, bonuri de consum, alte documente financiare românești și ucrainene (cf. art. 2 din H.G. nr. 643/1999), în urma convențiilor încheiate anual între Ministerul Economiei și cei 3 antreprenori români. Sumele plătite pentru paza și conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina sunt de cca. 4 mil. lei anual”, se mai arată în nota de Fundamentare

Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986).

Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 şi a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 27% din valoarea întregului proiect.

România a investit, până în prezent, circa 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile.

Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 milioane tone pelete în anii 1994 – 1996, din care în anul 1994 până la 2 milioane tone, însă nu mai puţin de 1,5 milioane tone.

Preluarea peletelor din Ucraina în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea “SIDEX” SA Galaţi. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159 mii tone pelete.