Procurorii DNA au instrumentat un dosar deschis în luna septembrie 2020, pe numele primarului general Nicușor Dan, ca urmare a unor denunțuri depuse de mai multe persoane. Dosarul, împreună cu un exemplar al ordonanței emisă în cauză urmează a fi înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în declarații, exercitarea fără drept a unor profesii sau activități, spălare de bani și înșelăciune.

În acest dosar penal, procurorii DNA au ajuns la concluzia că există mai multe elemente solide care ar duce la concluzia că ancheta trebuie continuată de procurorii de la Parchetul General. Acuzațiile de fals în declarații, spălare de bani și înșelăciune sunt formulate după ce mai mulți martori au declarat că i-ar fi plătit lui Nicușor Dan, fie cu titlu de donație – cu sau fără act notarial, fie cu titlu de împrumuturi, sume consistente de bani. Exceptând darurile oferite personal, contractele erau, de fiecare dată, astfel redactate încât să nu permită utilizarea banilor decât în campania electorală.

Cele mai multe sume dintre cele notate de martori și de documentele preluate de DNA de la Autoritatea Electorală Permanentă sau de la Uniunea Salvați Bucureștiul, erau destinate campaniei electorale a USB, dar intrau direct în conturile lui Nicușor Dan.

Documentul DNA menționează și o sumă de 90 de mii de lei pe care Nicușor Dan a primit-o cu titlu de donație pentru campania electorală, dar inspectorii de la AEP au găsite dovezi că s-a cheltuit doar suma de 70 de mii de lei cu această destinație, restul rămânând în conturile lui Nicușor Dan.

În ordonanța de declinare a competenței, din dosarul penal privindu-l pe Nicușor Dan, procurorii DNA vorbesc despre infracțiuni precum spălare de bani sau înșelăciune.

„Dosarul, împreună cu un exemplar al ordonanței emisă în cauză urmează a fi înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea continuării cercetăriolor si sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în declarații, exercitarea fără drept a unor profesii sau activități, spălare de bani și înșelăciune”, se arată în documentul oficial al DNA.

DNA: Disjungerea cauzei şi declinarea competenței de soluţionare în favoarea PICCJ pentru continuarea cercetărilor 

Astfel, procurorul DNA Gabriela Albu dispune, prin ordonanța din 26 iunie 2021, următoarele:

„1. Clasarea cauzei sub aspectul săvârştrii infracţiunilor de trafic de influenţa, şantaj şi luare de mită, prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000, art. 207 alin. 1 şi 3 din Codul penal rap. art. 13, din Legea 78/2000, art. 289 alin. 1 din Codul penal rap. la an. 7 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000, Intrucât faptele sesizate nu sunt prevăzute de legea pcnală.

2. Clasarea cauzei sub aspectul săvărşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, prev. de art. 47 din Codul penal rap. la art. 297 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 132 din Legea 78/2000, intrucăt fapta nu există.

3. Disjungerea cauzei şi declinarea competemei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea continuării cercetarilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în declaraţii, prev. de art. 326 din Codul penal şi înşelăciune, faptă prev. de art. 244 al.1,2 din Codul penal, în legătură cu: sumele de bani despre care numitul DAN Nicuşor-Daniel a susţinut în declaraţia de avere înregistrata la Parlamentul României -Camera Deputaţilor cu nr.798/15.06.2017 că le-a primit, cu titlu de donaţie, de la ANASTASIU Michael-Dragoş, SC OTEPAA SRL şi AZOITEI Lucian; sume pretins provenite din contracte  de imprumut încheiate cu SIMION Ştefania-Georgiana, respectiv cu TEODORESCU Nicoleta, în temeiul cărora Autoritatea Electorală Permanentă i-a restituit numitului DAN Nicuşor-Daniel sume aferente cheltuielilor făcute în campania electorală pentru alegerile autoritătilor administratiei publice locale din anul 2020, precum şi sub aspectul săvârşirii infractiunitor de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități şi spălare de bani, prev. de art. 348 din Codul penal, art. 49 din Legea nr. 129/2019.

Dosarul, împreună cu un exemplar al ordonantei emisă în cauză urmează a fi înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justitie în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvărşirii infracțiunilor de fals în declarații, exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi de spălare de bani, înşelăciune, fapte prev. de art. 244 al.1,2 din Codul penal, art. 326 din Codul penal, art. 348 din Codut penal şi art. 49 din Legea nr. 129/2019. 4. În conformitate cu dispozitiile art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielite judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.”

Piperea: dosarul va fi anchetat de procurorii de la Parchetul General

Avocatul Gheorghe Piperea s-a referit la acest dosar penal și a spus că primarul general Nicușor Dan este obligat să își dea demisia.

„DNA a constatat oficial că, în dosarul privindu-l pe Nicușor Dan, există date și probe suficiente pentru acuzația de fals în declarații, exercitarea fără drept a avocaturii, spălare de bani și înșelăciune, trimițând dosarul la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, pentru continuarea cercetării penale … În acest moment, Primarul General este obligat să își dea demisia. Dacă nu o face, bucureștenii sunt îndreptățiți să îl demită prin referendum. Documentul este oficial, urmând a ajunge pe masa judecătorilor de la ÎCCJ, deci public și la dispoziția presei”, a scris Piperea.

Avocatul care i-a reprezentat pe parlamentarii PSD, denunțătorii lui Nicușor Dan, mai spune că DNA a dat clasare pentru infracțiunile de șantaj și dare de mită, dar a decis că cercetările trebuie continuare pentru alte infracțiuni grave.

„Secția de Combatere a Corupției din cadrul DNA a găsit probe și date suficiente pentru a se continua ancheta penală pentru celelalte infracțiuni de care a fost acuzat Nicușor Dan: fals în declarații, exercitarea fără drept a avocaturii, spălare de bani și înșelăciune. Considerând că nu este de competența sa, ci de competența Parchetului de pe lângă ÎCCJ să cerceteze astfel de fapte, DNA a trimis dosarul la acest parchet. Într-adevăr, la data faptelor, Nicușor Dan era deputat, iar procedura penală prevede o astfel de competență specială pentru cercetarea faptelor parlamentarilor”, a mai scris Piperea.

Care sunt acuzațiile din dosarul DNA care îl vizează pe Nicușor Dan

În legătură cu acuzațiile de fals în declarații, spălare de bani și înșelăciune, mai mulți martori au declarat că i-ar fi plătit lui Nicușor Dan, fie cu titlu de donație – cu sau fără act notarial, fie cu titlu de împrumuturi, sume consistente de bani. Exceptând darurile manuale, contractele erau, de fiecare dată, astfel redactate încât să nu permită utilizarea banilor decât în campania electorală.

Cele mai multe sume, potrivit lui Piperea, dintre cele certificate de martori și de documentele preluate de DNA de la Autoritatea Electorală Permanentă sau de la USB, erau destinate campaniei electorale a USB, dar intrau direct în conturile lui Nicușor Dan.

Există și o sumă de 90 de mii de lei pe care Nicușor Dan a primit-o cu titlu de donație pentru campania electorală, dar inspectorii de la AEP au găsite dovezi că s-a cheltuit doar suma de 70 de mii de lei cu această destinație, restul rămânând în conturile lui Nicușor Dan. Există și un exemplu de încadrare juridică ridicolă a unei donații făcută de o firmă de panotaj stradal – „donație pentru realizarea unui studiu sociologic”.

Gheorghe Piperea mai spune că cel puțin trei din cele 10 donații analizate de DNA au fost încheiate sub forma unor înscrisuri sub semnătură privată, nefiind autentificate la notar, cu consecința nulității absolute a donației și a restituirii sumelor încasate.

„În general, donatorii sunt dezvoltători imobiliari, interesați fie de acțiunile sau intervențiile judiciare ale USB, fie de renunțarea la astfel de acțiuni sau intervenții. Unul dintre donatori este un fost avocat care, în prezent, este consilierul personal al Primarului General. Aceste donații sunt înscrise în declarațiile de avere ale acuzatului, cu titlu de venituri, motiv pentru care se poate considera că falsul este dovedit, de vreme ce banii proveneau din donații/împrumuturi electorale”, a mai spus avocatul Piperea.