Actualitate
Asociația OIREP Ambalaje trage un semnal de alarmă cu privire la modificările pregătite de Ministerul Mediului pentru sistemul de management al ambalajelor și deșeurilor de ambalaje din Romania
OIREP Ambalaje, asociație care reprezintă organizații ce implementează răspunderea extinsă a producătorilor la nivel național, atrage atenția asupra pericolului aprobării unui set de modificări ale procedurii de autorizare și funcționare a OIREP-urilor, și încercarea de etatizare a sistemului.
În ultimul timp se discută din ce în ce mai mult, în spațiul public, despre deșeuri si despre managementul acestora, mai mult ineficient decât eficient. Se caută vinovați, dar mai puțin soluții care să eficientizeze sistemul, în spiritul directivelor europene în materie, in cadrul unor grupuri de lucru dedicate, din care sa facă parte toți actorii din sistem, susțin reprezentanții Asociației OIREP Ambalaje.
În acest context, aceștia anunță că au luat act, cu îngrijorare, de declarațiile făcute de către autoritatea publică centrală, în conferința „România, în epoca poluării! Soluțiile momentului la problemele de mediu” de marți, 29 iunie 2021, în care spunea: „(…) sistemul actual de gestionare a cantităților, a responsabilităților, sistemul de contractare dintre OIREP-uri și autoritățile locale sau asocierile dintre administrațiile locale este unul nefuncțional. Este un sistem prea complex, prea greoi (…)”.
Ei mai spun că soluțiile propuse induc ideea etatizării sistemului, fapt ce contravine atât prevederilor directivelor europene, ce prevăd ca în următorii doi ani schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP) sa fie implementate la nivelul tuturor Statelor Membre, cat si principiilor economiei de piață, eficienței în gestionarea deșeurilor, instituit prin Legea nr. 211/2011.
„Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la aceste afirmații, mai ales în contextul în care dialogul cu OIREP-urile, care activează în numele și pentru îndeplinirea obligațiilor producătorilor, ca actor central în sistem, a fost din păcate doar unul de formă, în pofida propunerilor constructive de îmbunătățire a cadrului legal formulate prin intermediul Asociației OIREP Ambalaje. Mai mult, nici nu a fost făcută o analiză reală și onestă a evoluției legislației raportată la evoluția realităților din domeniul gestionarii deșeurilor de ambalaje”, declară reprezentanții Asociației OIREP Ambalaje.
Ei precizează că se insistă pe „greaua” colaborare între OIREP-uri și autorități publice locale, în condițiile în care OIREP-urile au încheiat protocoale de colaborare și au finanțat gestionarea deșeurilor de ambalaje din deșeurile municipale, oriunde colaborarea a fost dorită de către autoritățile locale, fără însă ca sistemul sa înregistreze o evoluție, așa cum era firesc.
„Atragem atenția asupra faptului că sistemul Răspunderii Extinse a Producătorilor (REP), în cadrul căruia activează OIREP-urile, este complex și presupune mult mai multe decât colaborarea cu ADI/UAT-urile, a căror contribuție la îndeplinirea obiectivelor de reciclare ale producătorilor rămâne încă, după atâția ani, la doar aproape 7% (aprox. 70.000 tone anual) din necesarul prevăzut de legislația in vigoare in sarcina producătorilor ce pun in piață bunuri ambalate si nu presupune doar finanțarea sistemului și plata unor facturi, ci analize temeinice, procese operationale sustinute în baza obligațiilor din legislația aferentă și a principiului eficienței economice în gestionarea deșeurilor, astfel încât cantitățile de deșeuri de ambalaje colectate separat și încredințate în vederea reciclării, în special din fluxul municipal, să fie din ce în ce mai mari”, mai spun aceștia.
O altă problemă, expusă de asociație, este aceea că finanțarea întregului sistem de gestionare a deșeurilor de ambalaje și obligația îndeplinirii obiectivelor în numele producătorilor presupune o activitate și o relaționare mult mai complexă, dincolo de cea cu autoritățile publice locale, cu colectori, transportatori, sortatori, reciclatori etc, iar această relaționare este cea care a condus la îndeplinirea, în ultimii ani, a obiectivelor specifice ale producătorilor, fiind colectate si reciclate anual, prin intermediul OIREP și în pofida cantităților mici gestionate de autoritățile locale, peste 1,2 mil. tone deșeuri de ambalaje.
Astfel, prevederile Proiectului de ordin de modificare și completare a Ordinului nr. 1368/2018, discutat vineri, 25 iunie 2021, în cadrul unei întâlniri la care au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, alături de reprezentanți ai OIREP-urilor, nu răspund nevoilor reale de a remedia problemele și neajunsurile semnalate până în prezent în interiorul industriei, afirmă reprezentanții Asociației OIREP Ambalaje, care le-au solicitat celor prezenți ca, înainte de a seta o formă finală a textului, să realizeze împreună, cu implicarea tuturor actorilor care implementează aceste prevederi, analiza necesara, cu scopul formulării unui cadru legal coerent, a evitării excesului de reglementare și a schimbării frecvente a normelor legale.
„Solicităm crearea unui Grup de lucru, in care, in mod obligatoriu, sa fie incluși toți cei care activează in acest domeniu, de la producători si reprezentanții acestora, OIREP-urile, pana la autorități publice locale si operatori economici privați, pentru analizarea tuturor reglementărilor care necesită modificări sau completări, și abia apoi intervenirea la nivel legislativ, prin adoptarea unor norme legislative adecvate și care să permită în mod real gestionarea mai eficientă a deșeurilor de ambalaje și, implicit, o mai bună îndeplinire a obiectivelor din acest domeniu”, a declarat Mihaela Frăsineanu, director executiv al Asociației OIREP Ambalaje.
De asemenea, Asociația atrage atenția și asupra faptului că nu există nicio justificare a urgenței promovării acestui act normativ, deoarece acesta nu răspunde realităților economice și sociale reglementate și, mai mult, prin modificările propuse, în special prin retragerea licenței pentru neîndeplinirea obiectivelor, încalcă în mod flagrant normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr.24/2000 cât și prevederile în materie ale Legii nr.249/2015 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, spun aceștia, este necesară luarea în calcul si a unui alt risc al promovării acestui act normativ, si anume acela al restrângerii a concurenței pe piața OIREP-urilor, fapt ce ar conduce la un blocaj complet, extrem de dificil de soluționat si cu impact negativ asupra îndeplinirii obligațiilor producătorilor, deci si ale Romaniei, in materie de gestionare a deșeurilor de ambalaje.
„În acest moment, este evidentă tendința de a reglementa tot mai sever activitatea OIREP-urilor, fără a pune la dispoziția acestora instrumentele necesare pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina lor și fără ca obligațiile tuturor factorilor implicați în gestionarea deșeurilor de ambalaje (mai ales ale ADI/UAT-urilor) să fie similare și îndreptate în direcția unei mai bune gestionări a deșeurilor. Încă de la înființarea ei, Asociația OIREP Ambalaje a fost un partener constructiv și constant al autorităților de mediu, căutând să identifice cele mai bune soluții legislative pentru ca sistemul de gestionare a deșeurilor de ambalaje din România să devină unul predictibil și performant. Același obiectiv a stat si stă la baza demersurilor noastre trecute si actuale, iar dovada sta propunerea noastră de instituire a unui mecanism mult mai viabil, in care evaluarea îndeplinirii obligațiilor de către organizațiile care implementează răspunderea extinsa a producătorilor sa fie împărțită in doua: una in care sa fie incluse obligațiile esențiale in activitatea pentru care aceste organizații au primit licența de operare, si una in care sa fie incluse obligațiile a căror nerespectare poate fi remediata intr-un timp rezonabil, adică cele care nu au impact major asupra activității de baza, respectiv îndeplinirea obiectivelor de reciclare”, a mai completat directorul executiv al Asociației.
Asociația OIREP Ambalaje acționează, în contextul desfășurării activității specifice în domeniul gestionării ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, în raport cu autoritățile române și ale Uniunii Europene, pentru asigurarea unui cadru legal optim din punct de vedere financiar și operațional pentru implementarea eficientă a Răspunderii Extinse a Producătorilor.
Strategia dispersiei: De ce ar putea fi viitorul logisticii militare un avion brazilian și nu unul american
Planificatorii militari de la Pentagon se confruntă cu o dilemă critică: pot supraviețui marile avioane cisternă în primele zile ale unui conflict în regiunea Indo-Pacific? Într-un teatru de operațiuni dominat de distanțe vaste și de amenințarea constantă a rachetelor inamice, dependența de câteva baze gigantice, precum cele din Guam sau Okinawa, pare să devină călcâiul lui Ahile pentru forțele americane.
Capcana bazelor gigant: Când dimensiunea devine un handicap
Actuala flotă de realimentare a SUA, bazată pe modelele masive KC-135 Stratotanker și KC-46 Pegasus, este prizoniera infrastructurii de mari dimensiuni. Aceste aeronave necesită piste lungi și facilități complexe, fiind limitate la un număr restrâns de locații. Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului avertizează că, în cazul unui atac asupra nodurilor principale, operațiunile de realimentare ar putea fi împinse la mii de kilometri distanță de linia frontului, paralizând capacitatea de luptă a aviației.
Conceptul Agile Combat Employment (ACE) propune dispersarea forțelor pe o rețea de aerodromuri mai mici și mai greu de țintit. Totuși, „giganții” actuali nu pot ateriza pe piste scurte sau avariate, lăsând un gol strategic pe care inamicul îl poate exploata cu ușurință.
KC-390 Millennium: „Cameleonul” care schimbă regulile jocului
În acest context tensionat, aeronava braziliană Embraer KC-390 Millennium apare ca o soluție de avarie, dar și de viitor. Spre deosebire de rivalii săi americani, care sunt derivate din avioane comerciale de pasageri, KC-390 a fost proiectat de la zero pentru război. Cu un tren de aterizare robust și motoare protejate împotriva resturilor de pe pistă, acesta poate opera de pe suprafețe austere sau parțial distruse, inaccesibile flotei actuale a Air Force.
„Cea mai bună cale de a proteja un activ militar este să îi faci distrugerea irelevantă din punct de vedere strategic”, afirmă reprezentanții Embraer. Prin operarea de pe zeci de piste mici, de exemplu în Filipine, riscul ca o singură lovitură inamică să blocheze realimentarea trupelor este redus drastic.
Dincolo de combustibil: Versatilitate sub presiune
Parteneriatul dintre Embraer și Northrop Grumman urmărește acum adaptarea acestui avion la cerințele specifice ale SUA, inclusiv prin implementarea sistemelor de realimentare cu braț telescopic (boom). Însă atuul principal rămâne polivalența: KC-390 se poate transforma în câteva ore din cisternă în avion de transport pentru elicoptere Black Hawk, sisteme de rachete HIMARS sau spital mobil.
În timp ce SUA continuă să se bazeze pe veteranii KC-135, care se apropie de vârsta de 70 de ani, aliați precum Coreea de Sud, Suedia și Emiratele Arabe Unite au ales deja modelul brazilian. Pentru Air Force, întrebarea nu mai este cât de mult combustibil poate căra un avion, ci dacă acesta poate supraviețui suficient de aproape de luptă pentru a conta cu adevărat.
Actualitate
Zidul italian: Giorgia Meloni sfidează presiunile lui Trump și blochează accesul SUA la bazele militare pentru războiul din Iran
Într-un moment de maximă tensiune la vârful NATO, premierul italian Giorgia Meloni a ales să mențină o poziție fermă de neutralitate activă, refuzând categoric să pună bazele militare de pe teritoriul Italiei la dispoziția operațiunilor ofensive americane. Decizia vine ca un răspuns direct la criticile virulente ale președintelui Donald Trump, marcând o ruptură rară în relația dintre cei doi lideri conservatori.
„Nu suntem în război”: Roma refuză să devină trambulina Washingtonului
În ciuda atacurilor verbale venite din partea Casei Albe, Giorgia Meloni a reafirmat la summitul de la Ankara că Italia nu se va lăsa atrasă într-un conflict direct cu Republica Islamică. „Linia noastră este clară încă de la începutul conflictului: nu participăm la atacuri împotriva Iranului și nu vom permite utilizarea infrastructurii noastre în acest scop”, a declarat premierul. Această barieră diplomatică și logistică a fost deja testată în martie, când Roma ar fi interzis aterizarea unei aeronave militare americane la baza Sigonella din Sicilia, într-o misiune ce viza Orientul Mijlociu.
Suveranitatea italiană asupra bazelor este protejată de acorduri bilaterale vechi de peste jumătate de secol, care stipulează că orice utilizare a facilităților trebuie să respecte directive stricte și să primească autorizații tehnice individuale, în general limitate la scopuri logistice, nu de luptă.
Testul de loialitate al lui Trump: aliații europeni, puși la zid
Președintele Donald Trump nu a întârziat să taxeze această atitudine, transformând summitul într-o platformă de reproșuri la adresa aliaților. Liderul american a acuzat Italia, alături de Franța și Germania, că au eșuat la „testul loialității” într-un moment critic pentru interesele SUA. „De ce cheltuim sute de miliarde de dolari dacă ei nu sunt alături de noi când avem nevoie?”, a tunat Trump, punând sub semnul întrebării valoarea investițiilor americane în securitatea europeană.
Deși Trump a părăsit ulterior Ankara într-o notă mai conciliantă față de Alianță, mesajul său a lăsat urme adânci, subliniind o prăpastie tot mai mare între viziunea intervenționistă a Washingtonului și dorința de stabilitate a capitalelor europene.
O prietenie sub asediu: pragmatism în loc de afinități politice
Relația personală dintre Meloni și Trump, considerată până recent una dintre cele mai strânse din blocul occidental, pare să se fi răcit considerabil sub presiunea realităților de pe câmpul de luptă. Întrebată despre acest „îngheț” diplomatic, Meloni a ales o cale diplomatică, dar lipsită de regrete.
Premierul a subliniat că investiția sa politică a fost în „unitatea Occidentului”, nu într-o persoană anume, și că, deși există afinități ideologice cu Trump, interesele naționale ale Italiei și dorința de a evita un război de amploare primează în fața oricărei prietenii politice. Pentru Roma, prețul loialității față de Washington nu poate fi plata cu sânge sau implicarea într-un conflict care ar putea destabiliza întreaga regiune mediteraneană.
Actualitate
Securitatea spațială americană se diversifică: Start-up-urile Impulse Space și Relativity Federal intră în cursa lansărilor militare
Comanda Sistemelor Spațiale a SUA face un pas strategic pentru reducerea dependenței de giganții industriei, deschizând porțile pentru noi jucători tehnologici. Misiunea este clară: asigurarea unui acces flexibil și rapid pe orbită pentru încărcături militare mai puțin critice, dar esențiale pentru infrastructura de date.
O nouă eră pentru programul Lane 1: Șapte furnizori luptă pentru contracte de miliarde
Forțele Spațiale ale Statelor Unite au aprobat includerea companiilor Impulse Space și Relativity Federal în grupul furnizorilor calificați pentru lansări în cadrul programului National Security Space Launch (NSSL) Faza 3, Lane 1. Cele două entități din California se alătură astfel unui grup select care include nume precum SpaceX, Blue Origin și United Launch Alliance (ULA).
Lane 1 este conceput special pentru misiuni care vizează orbite mai ușor accesibile și încărcături cu masă redusă, cum ar fi sateliții de transport de date și cei de urmărire a rachetelor. Prin această extindere, armata americană urmărește să stimuleze competiția într-un sector evaluat la 5,6 miliarde de dolari până în anul 2030, oferind fiecărui nou intrat o primă tranșă de 5 milioane de dolari pentru evaluarea capacităților tehnice.
Riscul monopolului SpaceX și nevoia de alternative strategice
Momentul ales pentru această extindere nu este întâmplător. Piața lansărilor din SUA trece printr-o perioadă de incertitudine după ce SpaceX a anunțat limitarea comenzilor pentru zborurile comerciale partajate ale rachetei Falcon 9, începând cu anul 2028. Într-un context în care Falcon 9 a susținut aproximativ 85% din totalul lansărilor americane în 2025, Pentagonul privește cu prudență această dependență excesivă.
Analiștii militari sugerează că această mișcare reflectă dorința autorităților de a mitiga riscurile, în special în condițiile în care SpaceX pare să își mute atenția către Starship și centrele de date AI. Diversificarea furnizorilor în Lane 1 reprezintă o poliță de asigurare pentru securitatea națională, garantând că accesul la spațiu nu va fi blocat de schimbările de strategie ale unui singur operator.
Inovația tehnologică: De la rachete reutilizabile la vehicule de transfer orbital
Deși nici Impulse Space, nici Relativity Federal nu au efectuat încă lansări orbitale, tehnologiile propuse promit să revoluționeze logistica spațială. Relativity mizează pe Terran R, o rachetă complet reutilizabilă, a cărei primă lansare este programată spre finalul acestui an.
Pe de altă parte, Impulse Space aduce o premieră în programul NSSL: este pentru prima dată când un furnizor de trepte superioare de rachetă este ales ca antreprenor principal. Vehiculul lor, Helios, este un „kick-stage” conceput să se atașeze oricărei rachete de transport mediu, oferind un impuls suplimentar pentru a plasa încărcături grele pe orbite înalte într-un mod mult mai eficient din punct de vedere al costurilor. Prima misiune Helios este planificată pentru finalul anului 2026, marcând o schimbare de paradigmă în flexibilitatea operațională a misiunilor spațiale militare.
Vestul Sălbatic de Țăndărei: Polițiști cu pistolul la brâu, statul cu mâinile în buzunar
Atac armat la prânz: „Bună ziua, tragem în casă!” În plină zi, în municipiul Țăndărei, județul Ialomița, doi bărbați au...
Ofițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)
Grădinița de cadre – sezonul „Mai pui o stea, mai cari un camion” Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”,...
Rachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica
Către: domnul Tánczos Barna, ministru interimar al agriculturii și dezvoltării rurale Drept la replică cu privire la afirmațiile referitoare la...
COMITETUL DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ DE LA IPJ NEAMȚ: TEATRUL DE PĂPUȘI CU ELEFANT, MEDIC-FANTOMĂ ȘI DEMNITATE LA MOP
SSM, varianta MAI: „Hai că merge și-așa, numai să nu ne coste” În lumea în care Ministerul Afacerilor Interne mimează...
Master pentru „băieții deștepți” ai Poliției. Agenții, ținuți la ușă ca la discotecă de fițe
„Reformă” la MAI: intră cine trebuie, nu cine muncește Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne a apărut, în liniștea caldă a...
Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXII): Polițistul cu jurământul invers și șoferii vinovați că… circulă
Berea pe gang, nervii la geam și adidașii purtați o lună În episodul trecut din „Grădinița de cadre – IPJ...
Republica Zeroizaților. Haita de la Interne și statul paralel cu neuronii
Haita de la Interne: nici curaj, nici prostie – doar tupeu organizat Există o întrebare cu care îți bați capul...
Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)
Grădinița de cadre lovește iar: după bețivul-instructor, apare „rutieristul cu nervii la geam” După episoadele în care Incisiv de Prahova...
Republica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești
DICTATURA DE FABRICĂ ȘI COMOARA DIN GUNOI După ultimele investigații prezentate cu ajutorul angajaților care nu mai suportă dictatura și...
Hipodromul Ploiești – de la „Ținutul Vinului” la „Ținutul Dopajului Penal”. Când regulamentul strigă „sesizați Parchetul!”, iar caii strigă „ajutor!”
„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova...
Republica imputerniciților: „Sandu pompieru”, Ioana „campioana” și Minoiu – Brigada specială de călcat legea în picioare din M.A.I
OPERATIUNEA „ZBORUL LUI SANDU POMPIERU”: CINE-L SUPĂRĂ PE ARAFAT, ATERIZEAZĂ ÎN POALA IOANEI Potrivit cunoscătorilor, chestorul Aurel Sandu, zis și...
Poduri peste frontiere: Cum au dărâmat elevii de la „Spiru Haret” Ploiești zidurile prejudecăților prin proiectul „We Are All One”
Într-o lume tot mai fragmentată, în care diversitatea este adesea privită cu reticență, o inițiativă pedagogică de avangardă a demonstrat...
O nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare
Un penitenciar model: bătaie ca la ușa cortului, cu ștampilă de stat Într-un colț de Românie botezat Penitenciarul Baia Mare,...
Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest
În serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat public de Incisiv de Prahova (aici), episodul cu agentul Ioniță Bogdan...
IPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului
Centrul Ploieștiului, cedat oficial: trotuar de clan, lege de mucava În timp ce primăria vinde pliante lucioase cu „zonă civilizată”,...
-
Exclusivacum 3 zile
Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)
-
Exclusivacum o zi
Ofițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)
-
Exclusivacum 2 zile
Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXII): Polițistul cu jurământul invers și șoferii vinovați că… circulă
-
Exclusivacum 4 zile
O nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare
-
Exclusivacum 4 zile
Poduri peste frontiere: Cum au dărâmat elevii de la „Spiru Haret” Ploiești zidurile prejudecăților prin proiectul „We Are All One”
-
Exclusivacum 3 zile
Hipodromul Ploiești – de la „Ținutul Vinului” la „Ținutul Dopajului Penal”. Când regulamentul strigă „sesizați Parchetul!”, iar caii strigă „ajutor!”
-
Exclusivacum 3 zile
Republica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești
-
Exclusivacum o zi
Rachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica