Connect with us

Exclusiv

Dezvaluirile in exclusivitate ale ziarului Incisiv de Prahova din 24 iunie 2019 revin in actualitatea presei audiovizuale centrale, dupa doi ani de zile/Incompetenta, ilegalitatile, morti “supecte” si “parfum” de servicii

Publicat

pe

La data de 24 iunie 2019, ziarul Incisiv de Prahova publica, in exclusivitate,  articolul: „Omul lui Dragnea de la M.A.E/Incompetenta, ilegalitatile, morti “supecte” si “parfum” de servicii (I)”.

Iata ca dupa doi ani de zile, dezvaluirile noastre revin in actualitatea presei audiovizuale centrale. Asa cum am mai precizat, va rugăm mai aveți încredere și în noi, nu numai in pseudo-jurnalisti cu stiri despre vreme, decesul lui Gabi Lunca, incendii la gunoaie, că nu va servim baliverne după zeci de ani de muncă în SRI și în presa scrisă

Omul lui Dragnea de la M.A.E/Incompetenta, ilegalitatile, morti “supecte” si “parfum” de servicii (I)

Trupul unui inginer petrolist ar putea fi exhumat după trei ani de la deces. Familia crede că era spion

 

Bărbatul a lucrat în Libia și a murit acolo, la 50 de ani, într-un straniu accident de mașină. Soția lui nu crede însă ce i s-a spus și încearcă să afle cine a fost el cu adevărat și de ce a murit. Se teme că au fost implicate și serviciile secrete.

Inginerul Mihai Răzvan Supeala a murit pe 22 august 2018, în estul Libiei, la doi paşi de câmpul petrolier pe care îl exploata pentru o companie locală. Şefii lui i-au spus familiei că ar fi murit într-un straniu accident de circulaţie, dar soţia nu îi crede nici acum.

Roxana Supeala, soția inginerului: „Nenumărate variante. De la răsturnare de maşină, conducere cu viteza excesivă, răsturnare de 5-6 ori, prins sub maşină, obstacol în deşert, coloana de maşini”.

De trei ani, soţia victimei a căutat răspunsuri la Ministerul de Externe şi la Parchet. Din Libia a primit doar câteva acte de stare civilă care nu lămuresc ce s-a întâmplat cu adevărat acolo, în deşert. Nu o conving nici măcar fotografiile cu presupusa maşina în care inginerul român şi-ar fi găsit sfârşitul.

Roxana Supeala: „Am constatat că cele două telefoane care erau cu cartele libiene au fost curăţate, laptopul de asemenea. Vă gândiţi că dumnealui putea fi de fapt un ofiţer de informaţii sub acoperire acolo, în Libia, şi de aici să i se tragă sfârşitul? Da. Da. Da”.O teorie care este alimentată – susţine văduva victimei – şi de refuzul celor doi colegi români supravieţuitori de a da detalii despre accident.

Procurorii care investighează moartea petrolistului român au cerut Brigăzii de Poliţie Rutieră a Capitalei să cerceteze accidentul de circulație din îndepărtata Libie. Însă niciun ofiţer de la Udrişte nu îşi imaginează cum ar putea face cercetarea la faţa locului, în deşert, sau cum ar putea expertiza maşina. Singura variantă, teoretică cel puţin, e comisia rogatorie, în care ofiţerii români să le ceară omologilor libieni date despre eventuala lor ancheta.

Robert Bâca, avocatul familiei Supeala: „Voi cere procurorului de caz exhumarea cadavrului şi efectuarea unei expertize medico-legale care să ne releve cauzele reale ale decesului”.

Soţia vrea să ştie adevărul, chiar dacă, spune ea, compania libiană la care a lucrat Mihai Supeala ar fi încercat să îi cumpere tăcerea. I-au dat 40 de mii de dolari drept compensare pentru pierderea suferită.

Iata ce dezvaluiam acum doi ani de zile:

Avocata Laura Elena Chiorean (foto) din Cluj Napoca este, începând cu data de 8 Martie a.c., noul Secretar general al Ministerului Afacerilor Externe de la București, funcție deosebit de importantă în arhitectura instituției.

Chiorean (45 ani)  exercita funcția de Secretar general al Ministerului Afacerilor Externe cu caracter temporar, prin detașare, potrivit deciziei premierului. Avocat, președintă a Organizației de Femei PSD Cluj, Chiorean este consilier județean în cadrul Consiliul Județean Cluj.

Laura Elena Chiorean îi succede în funcție lui Cosmin-George Dinescu numit în funcție la 11 iulie 2016.

Putini insa cunosc ce se ascunde in spatele ascensiunii unei simple avocate in aceasta inalta functie diplomatica.

Fosta intima a unui membru de la Cluj (Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE), Laura Elena Chiorean a fost impinsa de Titus Corlatean in aceasta inalta functie cu trei luni de zile inaintea alegerilor europarlamentare pentru a “aranja” aceste alegeri in favoarea PSD.

In fapt, Titus Corlatean l-a asigurat pe Liviu Dragnea ca prin aceasta “sageata” va conduce efectiv M.A.E.

Reamintim ca, Klaus Iohannis l-a respins pe Titus Corlățean pentru funcția de vicepremier pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României. Președintele anunțase deja că va respinge această propunere în condițiile în care Corlățean, fost ministru de externe, a demisionat în noiembrie în 2014 din cauza problemelor de la votul din străinătate de la alegerile prezidențiale.

PNL a depus denunţ penal la Parchetul General împotriva lui Teodor Meleşcanu, acuzat că a împiedicat votul românilor din diaspora cu toate ca, din punct de vedere organizatoric, Melescanu nu avea nicio competenta in aceasta situatie, singura care avea competente in fisa postului si singura care s-a “ocupat” de votul din diaspora fiind secretarul general al MAE, omul lui Dragnea si sageata lui Titus Corlatean, respectiv, avocata Laura Elena Chiorean, persoana fara nicio pregatire diplomatica!

Despre acest subiect vom reveni pe larg!

Pana atunci, Incisiv de Prahova trage un semnal de alarma la “amortirea” unor institutii pentru a proteja anumiti ofiteri “acoperiti” ai SIE ce lucreaza in domeniul petrolier prin Dambovita.

In acest articol, alaturat va atasam raspunsul “profesional” al avocatei Laura Elena Chiorean, raspuns care incearca sa acopere ilegalitatile savarsite de ofiteri acoperiti ai SIE. Vom reveni. (Cristina T.).

Iata si Memoriul:

Va  S E S I Z E Z

cu savarsirea unor fapte grave de natura penala, internationala, in apanajul carora sunt implicati inalti functionari ai Ministerului Afacerilor Externe.

Aspectul reprezentat de moartea suspecta, in conditii neelucidate, a sotului meu, inginerul roman SUPEALA Razvan-Mihai, a fost prezentat, in presa si printr-un succint comunicat structurat & formulat si diseminat de laboratoarele ministerului:

”Ambasada României la Tripoli, relocată la Tunis, a gestionat recent cazul unui accident rutier survenit pe teritoriul Libiei la data de 22.08.2018, în care au fost implicați 3 cetățeni români angajați la o companie locală.

În urma accidentului, unul dintre cetățenii români     și-a pierdut viața, corpul său neînsuflețit fiind deja repatriat. O altă victimă a fost rănită grav și, la intervenția misiunii diplomatice române, a fost transferată într-un spital din Tunis, unde este internată în prezent. Cel de-al treilea cetățean român implicat a suferit doar leziuni superficiale, iar ulterior acordării de îngrijiri medicale în regim ambulatoriu, s-a repatriat.

Niciunul dintre cei trei cetățeni români în cauză nu este însă persoana răpită în Libia, al cărei caz este gestionat în continuare de Celula de criză interinstituţională din cadrul MAE.

Totodata, Va invederez faptul ca sotul meu, Ing. Supeala Razvan Mihai se afla in acest spatiu, in baza acordurilor si a permiselor/avizelor Guvernului temporar din Libia, Ministerului Petrolului şi companiei naţionale a petrolului, cu drept de munca  si permis de munca, eliberate si consemnate in actele oficiale care au permis sederea si dreptul de a munci, asumate, intrutotul, de compania pentru care desfasura activitati, in sectorul PETROL etc. De asemenea, viza obtinuta certifica, atesta, dovedeste si demnostreaza, prin aplicabilitate, in pasaport, aspectele relevate anterior si care implica aceste entitati, alaturi de compania angajatoare, a carei conducere a operat formula de recrutare si recomandare & promovare a sotului meu, pentru a obtine acest angajament contractual, in coautorat cu inginerii si cetatenii romani ……….. din cadrul….. entitatii….. din Moreni……….

Ansambul faptelor se plaseaza in intervalul 22 august 2018 – in prezent.

I N  F A P T :

SECTIUNEA I – ELEMENTE INTRODUCTIVE

  1. Contextul faptelor

Sotul meu, Supeala Razvan-Mihai, de profesie inginer petrol & gaze, in vrsta de 50 de ani, a absolvit UPG Ploiesti, in anul 1992 si a lucrat, pe rand, la entitati si companii din Romania si din strainatate, dupa cum urmeaza:

………………………………………………………………………………………………………………………….

Prin CONTRACTUL……. nr…./…… a procedat la deplasarea in spatiul Libia, la data de, pentru un interval de…… luni/ani, in calitate de ……., cf prev si disp legii corespondente libiene si a reglementarilor in domeniu, aferente legislatiei muncii, din aceasta tara etc.

Dupa un interval de….. zile/saptamani/luni…… de serviciu, in data de 22.08.2018, in timp ce conducea un mijloc auto marca…. model…. culoare…. nr inmatriculare……. apartinand…..

s-ar fi rasturnat…. din motive necunoscute si independente calitatii actului de sofat, context in care….. a fost accidentat…. autovehicolul in speta dezechilibrandu-se, pe un drum….. in directia….. datorita asa-zisei aparitii, inexplicabile………. a unui obiect descris de autoritatile libiene drept „bucata de lemn”, pe carosabilul abordat si care, in final a condus, inevitabil, la aparitia evenimentului rutier in cauza, generand astfel decesul…… insa, din datele obtinute, procesate ulterior, analizate, reanalizate, procesate, evaluate superior si coroborate de elementele ulterior conturate si stabilite, expertii in domeniu apreciaza faptul ca………..

In plus, expertiza/expertizele tehnice si…. de natura mecanica, ca de altfel si rezultatele autopsiei si necropsiei, prezinta, in sumar si in mod deficitar si subiectiv, partinitor si deformat & distorsionat, concluzii nefundamentate stiintific & medical, prin care……..

Pe cale de consecinta, prin abuz de autoritate si urmare directa a indeplinirii vadit defectuoase a unei pluralitati de acte comise in exercitarea atributiilor de serviciu de catre organele de cercetare (CFL), organe de politie, judiciare si personalul diplomatic cu care am discutat, de atatea ori……… a suspendat orice demers legal al meu si al membrilor familiei noastre de a descifra cauzele si conditiile in care sotul meu si tatal fiicei noastre si-a pierdut viata, in Libia, in conditii secrete si suspecte si¨care exced aspectelor relevate si prezentate sumar, in actele pe care le-am primit: act/certificat de deces etc, prin care autoritatea emitenta reliefeaza, printre altele…….

In esenta, sustin cu probe (sau cu indicarea izvoarelor de proba, dupa caz), ca cei nominalizati mai sus au efectuat asupra mea presiuni abuzive concretizate exemplificativ, si nu limitativ, in:

  • au consemnat consemnat fapte si imprejurari care nu corespund adevarului;
  • nu au respectat dreptul de a cunoaste asnsmblul si, de fapt intreg spectrul de elemente, acte si fapte circumscrise evenimentului in care un cetatean roman a murit, in conditii suspecte, in Libia.
  • nu ne-au fost aduse, la cunostinta, faptele pentru care un grup de persoane implicate, cetateni libieni, romani si straini, au cunoscut si, in continuare, au cunostinta de adevarata matrice care a generat evenimentul real prin care sotul meu – ing. Supeala Razvan Mhai si-a pierdut viata, in timpul programului.
  • nu s-au  formulat propuneri sau, dupa caz, nu s-au dispus masuri punitive fara a exista probe, respectiv s-au luat decizii, in aceleasi conditii netemeinice si nelegale, pe care nu le cunoastem si nicio entitate sau autoritate nu si-a exprimat acordul / avizul de a se dispune aceste masuri sau sanctiuni, fara ca motivele sa aiba corespondent in realitate.

Pe de alta parte, tot cu intentie directa, prin ticluire si ascunere de probe, cf declaratiilor unor cetateni romani, implicati, colegi de-ai sotlui meu, am aflat ca….. aspecte relevante au fost ignorate, elemente estentiale disimulate si transformate, in scopul ascunderii adevarului, a extragerii unor persoane implcate direct si nemijlocit, care sa fie degrevate si asigurate de orice raspundere si, in plus, prin actiuni directe, cetatenilor mentionati li s-a ceruta sa ascunda adevarul circumscris dosarului, in schimbul pastrarii unor avantaje, intre care subliniez pastrarea locurilor de munca etc.

In atari situatii, partea libiana responsabila se poate asigura de orice raspundere civila, administrativa, materiala, financiara, partimoniala si penala, inclusiv de obligatia platii oricarui tip de asigurare in sarcina sa ( angajator: companie libiana ), mutand & translatand atat faptele, cat si natura reala a acestora, efectele, urmarile legale ce se impun si consecintele si roilurile in planurile si rolul implicarii si, implicit in palierul raspunderii si a OBLIGATIEI institutionale.

  1. Actele administrative si cele din dosar sunt nelegale si netemeinice emise de….. prin abuz in serviciu contra intereselor personale ale subsemnatei si a fiicei noastre. Complicitatea autoritatilor responsabile, cu atributii si competente libiene, membre ale entitatilor si institutiilor constituite in cauza, in emiterea actelor si documentelro, in dosarul de cercetare a cauzelor si imprejurarilor producerii pseudo-accidentului (premeditate), care mi-au produs vatamari ale drepturilor mele legitime: la aparare, demnitate si onoare, munca, sanatate precum si, cel putin temporar, la un trai decent.

Actele enumerate nu reprezinta, totodata, evolutia graduala, pe repere temporale, a intregii inscenari pusa in opera de faptuitorii nominalizati mai sus:

Pe cale de consecinta, Va rog a solicita si verifica urmatoarele documente despre care exista indicii rezonabile ca, cel putin in parte, nu au fost evaluate si promovate ierarhic la nivelul Centralei si a conducerii MAE (sau au fost prezentate formal) si pe care / in baza carora, prin incalcarea functiei, de catre persoana Excelentei sale, Domnului Ambasador……….din cadrul Ambasadei Romania din Tunisia, s-au dispus ordine verbale si nu s-au dat ordine rezolutive olograf:

► …………………………………………………………………..

► Intreaga documentatie / toate inscrisurile (cu suportii anexati) care au stat la baza acestora, ca lucrari ale dosarului de accident cu victima decedata….

► …………… ca autoritate care emisese documentul contestat;

► Raportul inregistrat la ………. transmis ……….. formal, la Bucuresti, pe …. data….. raport personal care nu a fost prezentat ……….. (ci numai ……….), desi fusese adresat ………., ca autoritate si/sau beneficiar indrituit, care emisese ……….

► Raspunsul cu nr…./……… la contestatia ……. impotriva ………  a masurii luate „ca act ………”, transmis de ………….., in atentia ………….

Este necesar a se retine acest aspect si a fi valorificat in verificarile pe care Va rog sa dispuneti a le efectua, pe cale legala, deorece este deosebit de important sub urmatoarele aspecte:

  • Din punct de vedere juridic, dovedeste ca raspunsul la petitia/sesizarea noastra nu a fost semnat/asumat de autoritatea libiana sau de un reprezentant in garantie, mandatat, imputernicit sau autorizat, in acest sens, pe de o parte (respectiv nu a fost intocmit si transmis de la acest nivel, prin ………..sau prin ……… ) si nici de Ambasadorul Romaniei in Tunisia, a carui competenta asigura si spatiul Libia si care, de fiecare data, in discutiile purtate, a evitat sa……….
  • Tot cu relevanta juridica, se constituie si actiunile membrilor ambasadei Libiei in Romania careia nu m-am adresat si care, desi avea competenta sa se pronunte asupra sesizaruii subsemnateii, cu atat mai mult cu cat autoritatea guvernamentala libiana respectiva efectuase „verificarea speciala” si trebuia sa aavnseze un raspuns oficial in aces sens.
  • Din punct de vedere procedural, atitudinea, pozitia si faptele ambasadorului roman probeaza modalitatea de viciere a comunicarii: nu a fost adresata subsemnatei Supeala Roxana, cu atat mai mult cu cat ma identific cu nume, prenume, CNP, domiciliu, loc de munca (in calitate de sotie a defunctului ing. Supeala razvan-Mihai) astfel ca exista reala posibilitate sa primesc adresa cu raspunsul la sesizare, fie prin sistemul de transport al corespondentei clasificate/speciale gestionat de entitatile care opereaza acest sistem sau prin serviciile de curierat uzuale, standard-conventionale, fie prin Sistemul de Management Electronic al Documentelor ( corespondenta Email), ambele cu asigurarea dovezii de comunicare & receptionare  prin semnatura olograf pe dovada de primire.

Din perspectiva noastra ( a mea si a reprezentantilor mei legali, din tara si din strainatate) apreciem faptul ca s-a declansat o intreaga procedura abuziva,de plasare a curriculei de cercetare pe piste false, prin care sa se retina as[ecte irelevante, nesustenabile, lipsite de substanta si de temeinicie, iar cele mai grave fapte posibile in sarcina persoanelor implicate, sa fie dismulate, reprocesate si revizuite, accentuandu-se in catele dosarului de accident, diverse motive inventate.

 ► Orice alt inscris / suport care a rezultat in contextul verificarilor si subsecvent acestora (de ex.………….

SECTIUNEA a II-a – ELEMENTE DE FOND

  1. Au fost preluate elemente in prealabil ticluite si  preconcepute, fara niciun corespondent in realitate, potrivit carora, prin natura relatiilor profesionale ale sotului meu, s-ar fi incercat sa se determine (influenteez), la nivelul companiei…….  actul decizional

Cu privire la……. modul de desfasurare si, in general la dinamica cercetarilor, concluziile acestui roces, incadrarea juridica a faptelor si pedepsirea ersoanelor responsavbile (vinovate) etc.

Actele materiale ale acestui scenariu de domeniul fictiunii, ar fi fost initiate si derulate de………….., in afara procedurii institutionale, prin influentarea decizionalului, intermediata de acesteasimetrii relevate, mai sus, dar nu inainte de a-l vulnerabiliza pe sotul meu, prin actiuni de natura a-l greva in sensul asumarii unor decizii

  1. Pe acest fond si in baza datelor pe care le detinem, intr-o nota de profund respect si aleasa consideratie, Va asigur de urmatoarele date certe, verificate, precise, exacte, actuale si oportune:
  • Sotul meu, cetatean roman, alaturi de alti cetateni romani, se afla, la munca, in Libia, in baza unui contract.
  • Contractul in speta a fost asumat, prin semnaturi olografe, de catre parti: Supeala Razvan-Mihai si condcerea companiei in cauza.
  • Documentul are avizul si aprobarea Guvernului Libian, care a acordat, prin ambasada si ministerul de resort, permisul si deci, dreptul de munca, in cadrul respective companii, cu sediul si obiective de lucru, in aceasta tara.
  • Totodata, asaprtul sotului meu atesta viza de lucru, eliberata, in baza solicitarilor legale formulate, aprobate, incuviintate de entitatile libiene cmpetenet, care au procedat la aplicarea VIZEI in sensul descries, in fond, mai sus.
  • Orice astfele de contract are, in capitolele sale, teremeni, conditii, obligatii, obiect, prêt, cerinte, atributii, competente, alte clause, arbitraje, litigii etc, intre care si o polita de asigurare.

Nu cunosc continutul corespondentelor purtate de Excelenta Sa…. Domnul……. Ambasadorul Romaniei la Tunis, dar – din intreaga derulare a „verificarii speciale” (intrebarile adresate, bateria de chestionar aplicata in cursul discutiilor subsemnatei cu acesta etc.) si din evolutia situatiei juridico-profesionale, putem deduce, cu grad mare de certitudine, care au fost asa zisele cercetari efectuate pe care autoritatea libiana si angajatorul le-au invocat si pe care le-au imbracat si prezentat intr-un mod pretios, deformat, distorsionat, trunchiat si neadevarat, pentru a le conferi o tenta profesionala, cu conotatii pe linie juridica si de legislatie internationala si plasate in registrul care ar excede atributiilor de serviciu specifice functiei sotului meu.

De altfel, s-a confirmat, recent, ca aceste alegatii au fost facute de autoritatea acestui stat, in complicitate cu ambasada noastra care, prin neglijenta, pasivitate, dezinteres si rea vointa, au refuzat sa ne raspunda deselor noastre solicitari, de a ne comunica, oficial, cauzele si imprejurarile in care sotul meu si-a piedut viata, acestora fiindu-le adaugate / aduse completari si „imbunatatiri” de catre membrii ambasadei.

Cu alte cuvinte, se poate afirma – fara teama de a gresi – ca, aprioric, rezultatele la care trebuia sa se ajunga prin „verificarea functionarilor romani” fusesera deja comunicate si impuse misiunii, singurul impediment care trebuia surmontat fiind doar simularea procedurii de cercetare.

In instanta de contencios administrativ in care vom chema in judecata din INTAMPINAREAdepusa de SRI (filele 81 – 84), am reusit si eu, in sfarsit, sa aflu faptele, respectiv:

  1. In aceasta etapa a expunerii situatiei de fapt si de drept, apreciez necesar a face doua precizari importante, in registre diferite:
  2. a) Periodic,domnul ambasador a avut reprezentari personale potrivit carora functia sa era, ciclic, amenintata si, sistematic, cineva actiona (obligatoriu subversiv) pentru a-l inlocui / schimba din functie.
  3. b) Concluzionam ca au fost incalcate toate regulile aferente si circumscrise rangurilor, demnitatilor, prerogativelor si privilegiilor detinute de Excelenta sa Domnul ……. Ambasadorul Tarii noastre in Tunisia Libia etc, in conformitate cu competenta si atributiul acestuia, asa cum rezulta din si prin mandatul prin care Dansul a fst investit.

          Se impune a face cateva consideratiuni pentru a se intelege exact semantica mesajului transmis de domnul ambasadro care mi-a precizat, in cursul discutiilor noasytre, printre altele, si…….

Diferit de lezarea evidenta a onoarei si demnitatii persoanei sotului meu, specialist in sectorul PETROL si de prejudiciul de imagine rasfrant si asupra familiei sale prin aceasta atitudine a Domnului Ambasador, s-a intentionat, concomitent, cu acordul si in autorat cu autoritatea libiana, demantelarea oricarei pretentii a noastre de a elucida aspectele relevate, de a deslusi elementele de analiza si evaluare a evenimentului, de a clarifica cauzele, imprejurarile care au initiat si generat moartea sotului meu, dar si concluziile care se impugn ntr-o asemenea situatie, in care un cetatean roman este declarat decedat, intr-o tara chiar si din Africa si, in contextual expus, misiunea diplomatic romana nu numai ca se implica, dar ofera support de alianta unor directii institutionale care acopera, ascund, nu asigura un process de cercetare vizibil si transparent, nu efectueaza o incadrare juridica a faptelor si msluies adevarul, in scopurile prezentate, iar aceasta in considerarea imprejurarii ca “ Legea Libiana prevede…… “

Mai grav este ca, prin neimplicarea persoanei ambadsadorului si a personalului cu competenta, pe directia mentionata, autoritatile libiene au gasit corespondentul ideal in ascunderea adevarului, intarzierea frmularii unui respuns oficial, pendinte solicitarilor numeroase formulate de subsemnata, in cadrul discutiilor purtate cu diplomatul roman.

In concluzie, in mod abuziv, intr-o interpretare proprie, prin asociere in scopul materializarii obiectivului subliniat, facuta cu rea credinta, in preznet noi nu am receptionat o versiune oficiala cu privire la cauzele care au determinat moartea sotului meu

Fac precizarea deosebit de importanta ca, in baza platformei deficitare si fara substanta aferenta discutiilor cu ambasadorul roman, ma consider lezata, în urma unor afirmaţii sau acţiuni si inactiuni directe ori prin care se nasc suspiciuni asupra integrităţii sale morale, context in care solicit reanalizarea aspectelor detaliate in prezenta corespondenta-SESIZARE, în cadrul Centralei MAE.

Subsemnata nu am fost chemata/solicitata de nicio autoritate si, sub nicio frma si in nicio imprejurare nu mi s-a prezentat vreun inscris, in acest sens, in legatura cu care sa primesc explicatii in legatura cu seta de fata.

Invederez ca exista o contradictie flagranta intre aceasta situatie si cvasi-clarificarile ambasadei

In aceeasi ordine de idei, cu aceleasi argumente, consider total neadevarata (chiar neverosimila, din punctul meu de vedere si al tuturor colegilorsotului meu,  afirmatiile potrivit carora „s-a constatat un obiect-bucata de lemn, e carosabil, la intorcerea catrelocul de cazare…..

Sustin cu toata taria si responsabilitatea ca aceasta consemnare este un abuz incalificabil, care contrazice insesi documentele si evidentele evenimentului tragic.

Parasind limbajul academic, imi pot permite a califica aceasta acuzatie ca fiind o minciuna grosolana.

Pentru a se observa mai bine precaritatea / a releva mai pregnant caracterul de aberatie al unei alte asa-zise concluzii a Domnului Ambasador, la acest punct voi utiliza metoda analizei actelor dosarului, pe care Va solicit sa le examinati corespunzator.

De altfel, intreaga atitudine globala, a ambasadei noastre in Tunis si modul de actiune al unor functionari diplomatici, poate, au facut predictibila pseudo-solutia finala.

In subsidiar, precizez ca documentele mi-au fost comunicate, la data de….. prin intermediul…….

Apreciez acest comportament ca fiind de inspiratie stalinista, abuziv si umilitor, sub demnitatea umana, observandu-se, odata in plus, daca mai era nevoie, ca un cetatean roman are Valorea zero pentru Domnul Ambasador, respectarea drepturilor acestuia si a onoarei fiind un moft, cu atat mai mult cu cat moartea sa suspeca a fost conectata, oficial si institutional, chiar si de catre autoritatea libiana, de faptele imaginare articulate in graba in materialele interne care au condus la ceea ce s-a urmarit, inca de la inceperea cercetarilor.

SECTIUNEA III– CONCLUZII

Apreciez, cu toata forta argumentelor ca, departe de orice indoiala, printr-un ansamblu complex de fapte ilegale / dolosive, mi s-au cauzat vatamari materiale si morale.

Nu in ultimul rand, cu legatura directa de cauzalitate, mi s-a provocat o agravare galopanta a afectiunilor medicale preexistente, prima dovada irefutabila fiind diagnosticul de…….

dupa care, culmea umilintei umane si a lipsei crase de respect, am fost umilita prin refzul de a primi un raspuns oficial, din partea ambasadei.

Unicul interes de netagaduit a fost indepartarea mea din situatie, izolarea noastra si, mai grav, musamalizarea / acoperirea faptelor cu caracter penal savarsite de persoane (cetateni romani si libieni) care au cunoscut, tainuit si deformat adevaratele fapte ca de altfel si  urmarile acestora, prezentate in urmatoarea sectiune.

In context, rog a se verifica imprejurarea – despre care exista unele indicii / comentarii in randul colegilor sotului meu – potrivit carora………..

Fata de aspectele sesizate, va rog sa efectuati demersurile legale si procedurale in scopurile:

  • restabilirii adevarului
  • restabilirii starii de legalitate pe segmentele importante ale procedurii de cercetare
  • dispunerii si aplicarii de catre factorii abilitati a unor masuri ferme si imediate pentru ca astfel de abuzuri si ilegalitati sa fie stopate si, pe de alta parte, sa nu se mai repete, 
  • Acestea si cu conditia ca inaltii functionari ai MAE sa aiba minima decenta a recunoaste ca faptele sunt reale si sa aiba capabilitatea a se confrunta onest cu un adevar necosmetizat in laboratoarele sale de imagologie. Desi, observand starea prezenta de lucruri, ma indoiesc, in pofida faptului ca Membrii Corpului diplomatic şi consular sunt, de regulă, diplomaţi de carieră şi au un statut socio-profesional specific, conferit de atribuţiile şi răspunderile ce le revin pentru înfăptuirea politicii externe a României, conform prevederilor prezentei legii nr 269/2003.
  • Toate ambasedele din lume au rol foarte important in buna relationare dintre state si locuitorii acestora. Aceste ambasade sunt de fapt reprezentarile diplomatice pe langa guvernul unei tari straine. Indiferent de tara in care sunt amplasate ambasadele sau de tara de origine,aceste ambasade sunt conduse de un ambasador numit de catre presedintele tarii care o reprezinta.
  • Aceste ambasade trebuie sa serveasca interesele tarii reprezentate,precum si interesele cetatenilor care traiesc in tara gazda. Sracinile unor ambasade se refera la analizarea politicilor interne si externe, dar si a situatiei economice si sociale,precum si a dezvoltarii societatii respective.
  • Un alt rol important al ambasadelor pe plan extern este servirea cetatenilor straini cu vize pentru tara respectiva. Spre exemplu un cetatean roman care vrea sa mearga in S.U.A. trebuie sa mearga la Ambasada S.U.A.din Bucuresti,sa depuna o cerere, iar daca va fi acceptata va avea voie sa treaca granita in S.U.A., la fel este in toate continentele lumii,asa se procedeaza, in afara de Europa,unde trecerea se face doar cu pasaportul,nimeni nu te intreaba nimic,poti calatori in toate statele Europei in afara de Rusia si Turcia.
  • De cele mai multe ori,aceste amabasade sunt responsabile de prezentarea si promovarea obiectivelor de politica externa ale tarii reprezentate. Pentru realizarea acestor scopuri se dezvolta relatii si contacte intre ambasadele si tarile gazde.Poate o sa va apuneti intrebarea: Care sunt echipele si componentele unei ambasade?
  • In primul rand,in ambasade sunt ambasadorii si asistentii sai. Toate aceste persoane se bucura de imunitate diplomatica. Pe timp de pace rolul unor ambasade este bine stabilit,pe timp de conflict sau razboi,situatia se schimba. Toti cetatenii statelor reprezentate de ambasadele respective,trebuie ajutati se fie trimisi acasa in siguranta. Spre exemplu in Africa izbucneste un razboi si sunt cetateni straini care au nevoie de ajutor,acestia de urgenta trebuie sa ajunga la ambasada tarii pe care o reprezinta,iar reprezentantiii ambasadelor sa ia legatura atat cu presedintele , cat si cu ministrul de externe pentru a clarifica situatia.
  • In concluzie si pe cale de consecinta, rolul ambasadelor tarii noastre in lume este considerabil si consta, printre altele, in asigurarea support-ului cetatenii statelor respective atat pe plan extern, cat si pe plan intern cu tot ce este nevoie. (identificarea si, respectiv, gasirea unui loc de munca daca este cazul, validarea pasapoartelor, a vizelor etc.) – Cristina T.

 

 

Exclusiv

„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă

Publicat

pe

De

Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem”

Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor Interne să răspundă, în esență, cu un „mulțumim pentru interes, dar nu”. Povestea începe cu un polițist de frontieră care a avut tupeul suprem într-un stat „democratic”: a vrut să vadă actul după care e obligat să își facă permanența de acasă. Și de aici începe circul birocratic cu iz de farsă de prost gust, descris pe larg de Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual „Diamantul”.

Agentul-șef principal de poliție Sebastian-Alin Rusu, de la Sectorul Poliției de Frontieră Siret, a fost sancționat cu „mustrare scrisă” pentru că nu s-a prezentat la chemare în timpul unei permanențe făcute de acasă, în afara programului. Adică nu a răspuns la un ordin secret, emis în baza unui alt ordin secret, despre care nu avea voie să știe prea multe, dar era obligat să-l respecte.

Omul a făcut ce scrie în manualul de bun-simț juridic: a cerut să vadă ordinul. A contestat clasificarea la minister în noiembrie 2024, a cerut declasificarea Ordinului MAI nr. S/108/2011 – actul care reglementează serviciul de permanență și accesul în unitățile ministerului, inclusiv permanența de acasă. În loc de transparență, a primit… ping-pong instituțional.

Ordinul fantomă: sancționăm după el, dar nu ți-l arătăm

Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/108/2011 este clasificat „secret de serviciu”. Cu alte cuvinte: după el se fac planificări, se dau sarcini, se dau sancțiuni, dar când întrebi „ce scrie acolo?”, ți se răspunde cu aer superior: „Nu e pentru ochii tăi, dar e pentru timpul tău liber.”

În noiembrie 2024, polițistul contestă clasificarea la minister. Ministerul face ce știe mai bine: pasează problema. Direcția Secretariat General, condusă atunci de chestorul de poliție Marius Tache, trimite cererea la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Iar Poliția de Frontieră, prin inspectorul general Cornel-Laurian Stoica, îi comunică polițistului, cu o gravitate birocratică impecabilă, că poate face… contestație „la autoritatea care a clasificat informația”. Adică exact acolo unde depusese deja cererea.

Nu e refuz, e doar comedie administrativă repetată.

Judecătoarea descrie „cercul vicios”, apoi îl reînnoiește cu ștampilă

Sătul să fie plimbat ca o hârtie între departamente, Rusu dă în judecată ministerul. În mai 2025 ajunge la Curtea de Apel Suceava, unde dosarul e judecat de Cristina-Daniela Dănilă. Și aici se întâmplă ceva rar: instanța scrie negru pe alb ceea ce toți simt pe pielea lor.

Judecătoarea constată că ministerul a refuzat nejustificat să-i soluționeze cererea, că a pasat-o altor instituții „fără a o analiza pe fond”, și că a invocat secretul fără să verifice dacă secretul se mai justifică, „ermetizând cercul vicios al refuzului”. Adică ministerul își apără secretele prin simplul fapt că refuză să le mai analizeze. Perfect rotund, perfect absurd.

Normalitatea ar fi fost ca instanța să rupă acest cerc: să se uite ea însăși pe ordin, să vadă dacă are ce căuta la „secret de serviciu” și să decidă dacă trebuie declasificat sau nu.

Numai că, după ce descrie impecabil cercul, judecătoarea se așază cumințelă în el.

„Nu e treaba noastră, e treaba lor”: cum se spală pe mâini puterea judecătorească

În loc să judece fondul, instanța decide că „aprecierea îndeplinirii condițiilor de fond asupra clasificării constituie exclusiv atributul pârâtului”. Cu alte cuvinte: doar ministerul care a pus ștampila pe „secret” poate aprecia dacă ștampila mai are sens. Orice altă abordare ar însemna, spune instanța, „interferarea în atribuțiile administrației, cu depășirea prerogativelor puterii judecătorești”.

Rezultatul? Ministerul este obligat doar „să soluționeze” petiția reclamantului, nu să declasifice, nu să justifice serios, nu să producă un act de decizie verificabil. Cercul vicios pe care sentința îl descrie este repornit fix prin sentință. Elegant, legalist, steril.

În traducere liberă: „Da, refuzul e nejustificat. Da, ministerul a greșit. Dar tot ministerul trebuie să-și verifice singur propria greșeală, iar noi stăm pe margine și așteptăm să vedem dacă se răzgândește.”

Ministerul, varianta copy–paste: aceeași poveste, același refuz, alt „apreciem”

Partea cea mai cinică apare după ce sentința rămâne definitivă, în octombrie 2026. Ministerul e obligat de instanță să „soluționeze” cererea de declasificare. Ce face?

Pe 11 noiembrie 2026, la mai puțin de o lună după ce sentința a devenit definitivă, Direcția Secretariat General emite o adresă nouă. Nu de la ministru, nu de la cineva cu responsabilitate politică, ci „p. Director”, semnată de comisarul-șef de poliție Andreea Teodorescu. Adresa e rezultatul – ni se spune – „consultării structurilor de specialitate”, evident nenumite.

Conținutul? O reluare aproape la indigo a argumentelor din întâmpinarea depusă în proces în iulie 2025:
– clasificarea „a fost atribuită de persoana împuternicită prin lege”;
– „termenul de clasificare nu a expirat”;
– polițistul nu se încadrează în cazurile de declasificare din Standardele HG 585/2002;

Și, la final, lovitura de grație birocratică:
„apreciem ca nu se impune declasificarea ordinului”.

Nu se indică niciun act formal de decizie, cu număr și dată, pe care un judecător să-l poată verifica. Doar un „apreciem” aruncat cu o nonșalanță administrativă care sfidează și legea contenciosului, și hotărârea judecătorească. Judecata e înlocuită cu „apreciem”, iar responsabilitatea – cu parafa secretariatului.

Justiție pe două viteze: la Suceava – „pas”, la București – „declasificați!”

În timp ce la Suceava instanța s-a ferit să deranjeze prea tare ministerul, la București același ordin S/108/2011 a ajuns la Curtea de Apel, într-o acțiune deschisă de S.P.R. „Diamantul”, în paralel cu procesul lui Rusu.

Dosarul a ajuns la judecătorul Amer Jabre – cunoscut deja publicului după ce, în 2021, a constatat inexistența unor hotărâri „de pandemie” ale CNSU, pentru că nu fuseseră publicate în Monitorul Oficial, deși îngrădeau libertatea de circulație. Adică un judecător obișnuit să se uite și la fond, nu doar la formă.

În noiembrie 2025, la doar 13 zile după sentința de la Suceava, Jabre citește efectiv ordinul S/108/2011, în compartimentul de documente clasificate al instanței. Constată că are „un conținut cvasiidentic cu cel al reglementărilor anterioare, neclasificate” – adică nu e nimic acolo care să justifice teatrul cu „secret de serviciu”. Și obligă ministerul să-l declasifice. Sentința nu e definitivă, dar mesajul e clar: prerogativa administrativă nu poate anula controlul judecătoresc asupra legalității clasificării.

Înalta Curte spusese deja, cu câteva săptămâni înainte, că nu poți ascunde la infinit în spatele „e secret, avem noi grijă”. Dar la Suceava, aceleași principii au fost păstrate în sertar.

Cronologia absurdului: doi ani de pași laterali

Povestea declasificării OMAI S/108/2011, așa cum o reconstituie Sindicatul „Diamantul”, arată ca un manual de obstrucție legalizată:

  • 4 noiembrie 2024 – polițistul contestă clasificarea ordinului și cere declasificarea la minister;
  • 2 decembrie 2024 – Poliția de Frontieră, căreia cererea fusese pasată, îl trimite înapoi… la minister;
  • 22 mai 2025 – acțiune în instanță, la Curtea de Apel Suceava;
  • iulie 2025 – ministerul, prin Direcția Generală Juridică (Viorel Tatu), își apără clasificarea pe fond, în întâmpinare;
  • 9 decembrie 2025 – sentința de la Suceava: refuzul e nejustificat, dar ministerul e doar obligat „să soluționeze”;
  • 22 decembrie 2025 – la București, alt complet obligă ministerul să declasifice același ordin (sentință nedefinitivă);
  • 16 octombrie 2026 – sentința de la Suceava rămâne definitivă;
  • 11 noiembrie 2026 – ministerul transmite celebra adresă: „apreciem ca nu se impune declasificarea ordinului”.

Doi ani pentru același refuz, ambalat de două ori: o dată ca tăcere, a doua oară ca „apreciere”.

Când „apreciem” ține loc de lege: nou proces, aceeași miză

În loc să clarifice ceva, toată această înșiruire de contestații, pasări, procese și adrese a produs doar un lucru sigur: polițistul o ia de la capăt. Rusu a deschis o nouă acțiune, prin care cere din nou instanței să oblige ministerul să declasifice ordinul, cu fond și recurs, ca și cum primii doi ani n-ar fi existat.

În același dosar, a ridicat și o excepție de neconstituționalitate a textelor din Legea nr. 182/2002 pe care se sprijină adresa din noiembrie 2026. Separat, a cerut instanței să constate că sentința de la Suceava nu a fost executată și să aplice ministerului amenda prevăzută de Legea contenciosului: 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere. Și a cerut declanșarea cercetării disciplinare pentru cei care au produs, cu seninătate, un „apreciem” în loc de un act de decizie.

Prețul concret al secretului absurd: permanență la ordinul-fantomă

Poate părea un exercițiu juridic steril. Nu este. Pentru polițiștii care fac permanență de acasă, prelungirea acestei farse are un preț foarte concret: în tot acest timp, pot fi planificați și sancționați în baza unui ordin pe care nu îl pot pune pe masă în fața judecătorului. Adică răspund disciplinar după reguli secrete, dar trebuie să se apere pe baza unor principii abstracte, nu pe textul efectiv al regulii.

Stat de drept cu parolă la intrare: „secret de serviciu”.

Concluzie: în România, unele secrete nu apără siguranța națională, ci rușinea instituțională

Cazul Ordinului MAI nr. S/108/2011, așa cum a fost documentat de S.P.R. „Diamantul”, nu vorbește doar despre un act administrativ. Vorbește despre un reflex: acela de a transforma orice abuz într-un „secret de serviciu” și orice control într-un „apreciem că nu e cazul”.

Când o instanță recunoaște un cerc vicios și apoi îl întărește, când un minister își bate joc de o hotărâre judecătorească prin copy–paste birocratic, iar polițiștii sunt ținuți sub un ordin-fantomă care le atinge direct timpul liber și banii, nu mai vorbim de protecția informațiilor clasificate. Vorbim de protecția opacității.

Iar până când cineva va avea curajul – și competența – să spună limpede „declasificați și asumați”, România va rămâne țara în care justiția se face, uneori, cu formule politicoase de genul:
„Apreciem că nu se impune… stat de drept pe bune.” (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar

Publicat

pe

De

În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile. Nu de pe Netflix, ci de pe fluturașul de salariu.

Un polițist care a avut tupeul să intre în concediu medical a descoperit că, brusc, șeful lui a devenit profet: îi vede viitoarele boli în globul de cristal și îi taie preventiv orele de weekend. Nu e dreptul lui să lucreze weekendul, spune legea. Corect. Dar nici dreptul șefului să-și planifice subordonații după horoscopul medical pe februarie–decembrie.

Cazul „N-ai voie să tușești”

Omul scrie la sindicat: din februarie, șeful îi raționalizează orele de weekend. Pierdere estimată: 500–800 lei pe lună. Motivul oficial? Concediul medical dintr-o parte de lună. Motivul neoficial? „Nu mai ai tu încrederea mea de muncitor de sâmbătă…”

Șeful, vizionar, îl anunță din timp: luni întregi de acum înainte, colegii vor avea 40–48 ore de weekend, iar el vreo 20. Jumate. Ca să învețe minte să nu mai facă febră când nu trebuie.

Întrebarea lui e simplă: „E discriminare? Pot reclama?”
Răspunsul sindicatului: „Stai jos, că sunt două părți. La prima, n-o să-ți placă. La a doua, da.”

Partea nasoală: Weekendul lucrat nu e drept de la Dumnezeu

Legea zice clar: program normal – 8 ore pe zi, 40 pe săptămână, cu două zile de repaus, „de regulă sâmbătă și duminică”. Adică, în teorie, polițistul are dreptul să se odihnească în weekend, nu să alerge după infractori. Pe hârtie, măcar.

Pentru cei în ture, ordinul OMAI 577/2008 e și mai generos: îți garantează minimum un weekend liber, sâmbătă și duminică la rând. Ai voie să ai o viață măcar o dată pe lună. Dar atenție: protejează weekendul liber, nu pe cel lucrat.

Banii de weekend vin din altă lege. Sporul se plătește doar „proporțional cu timpul efectiv lucrat” sâmbăta, duminica, sărbători legale. Adică: n-ai fost, n-ai luat. Ai fost, ai luat. Simplu ca bacșișul.

Concediu medical în weekend? Ghinion, cum ar zice un clasic în viață. N-ai fost la muncă, nu vine sporul pe card. Șeful nu e obligat să-ți bage trei sâmbete la rând după ce te întorci, ca să-ți „recuperezi” banii. Pe tema asta, reclamația moare din fașă.

Până aici, șeful încă nu e abuziv. Doar lipsit de inimă, dar asta nu e încă infracțiune.

Partea în care șeful își ia halat alb imaginar

Problema începe când șeful începe să facă planificarea după fișe medicale inexistente.

Una e să nu-ți recupereze weekendurile pierdute. Alta e să te planifice luni la rând cu jumătate din orele de weekend ale colegilor, pe motiv că „sigur te mai îmbolnăvești tu”.

Legea nr. 141/2025 e mai clară decât o pastilă de paracetamol: comandanții trebuie să facă o „planificare lunară echilibrată” a programului de lucru în ture, în weekend și în sărbători, pentru toți oamenii din aceeași formațiune. Nu scrie nicăieri „în funcție de ce boală crede șeful că vei avea”.

Există și un plafon: maxim 40% din timpul de lucru pe lună poate fi în weekend/sărbători. Într-o lună cu 168 de ore, asta înseamnă 67 de ore maxim. Dar aici nu plafonul doare.
Problema e alta: colegii cu același post au 40–48 ore de weekend, tu ai 20. Toți sănătoși, toți în tură. Doar că tu ai comis păcatul suprem: ai fost bolnav luna trecută.

Asta nu mai e management, e loterie pe salariul omului.

„Nu e discriminare, dar nici normal nu e”

Juridic, trebuie să fim corecți: legea nu îți dă drept la ore de weekend. Dă un cadru, niște limite, niște plafonări. Deci la Consiliul pentru Combaterea Discriminării, plângerea o să șchiopăteze.

Dar ce face șeful e altceva: lovește în obligația de planificare echilibrată, la vedere. Când toată tura are 40–48 de ore de weekend, iar tu ai 20 doar pentru că „ai fost bolnăvicios”, nu mai vorbim de gestionare a serviciului, ci de sancțiune mascată în Excel.

Pe scurt: boala nu e criteriu de pontaj. Nici măcar când șeful vrea să fie Dr. House.

Cum arată abuzul, pe cifre

  • Plafon legal: 67 ore weekend/sărbători într-o lună de 168 ore.
  • Colegi normali: 40–48 ore de weekend.
  • Colegul „problematic”: 20 ore.
  • Motiv: a îndrăznit să aibă concediu medical într-o lună anterioară.

Se cheamă „planificare echilibrată”? Doar dacă echilibrul e între favoritism și pedepsire.

Ce poate face polițistul (în afară să nu mai răcească)

Din păcate, la vorbe goale nu poți face reclamație. Dacă șeful doar i-a spus „Vezi că de acum ai mai puține weekenduri”, dar nu a apărut nimic pe hârtie, legal e nimic. Moral e mizerabil, dar nu se investighează moralul în instanță.

Pasul unu: se așteaptă planificarea pe luna următoare.

Dacă acolo scrie clar că omul are 20 ore de weekend, iar colegii cu același post au 40–48, fără ca el să fie în concediu:

  1. Depune raport scris la șeful unității.
  2. Cere în clar:
    • să i se spună criteriul după care are jumătate din orele de weekend,
    • să fie planificat după aceleași criterii ca ceilalți, în baza art. XVIII alin. (6) din Legea nr. 141/2025 și art. 8 alin. (1) din OMAI 577/2008.

Dacă în răspuns apare negru pe alb „probleme medicale”, atunci șeful tocmai și-a redactat singur proba de la dosar. Mulțumim, semnați aici.

Concluzia „Diamantului”: boala nu e hobby și nici criteriu de pontaj

Weekendul lucrat nu e un drept sfânt, să fim corecți. Dar nici sănătatea nu e obligație contractuală.

Când șeful începe să-ți facă programul după ce crede el că va scrie medicul în foaie luna viitoare, nu mai e planificare a serviciului, e loterie pe bani publici și pe spinarea oamenilor.

S.P.R. „Diamantul” îți spune pe șleau:

  • Nu-ți poți cere „înapoi” weekendurile din medical.
  • Poți însă să ceri să nu fii mazilit la pontaj pentru o boală imaginară.
  • Iar dacă șeful își face din asta metodă de conducere, s-ar putea ca problema serioasă să nu fie la medicul de familie, ci la comandă. (Cerasela N.).
Citeste in continuare

Exclusiv

IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei

Publicat

pe

De

Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”?

IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu buget nelimitat de rușine publică. De fiecare dată când crezi că nu mai pot coborî ștacheta, mai sapă un pic (aici), (aici), (aici), etc.

De data asta, nu e nici videochatista de la Băicoi, nici vreun „artist” de la structurile SRL. E alt episod, aceeași rețetă: polițist fără drept de a conduce, pus să conducă autospeciala. Adică exact „arma” statului în trafic.

În timp ce prin conducerea IPJ Prahova se fâlfâie titluri pompoase, conduceri și „protectori” de genul PREDATOR Ginel, prin structuri se derulează cam același film: șefi slabi, vai de steaua lor, ținuți în brațe, care nu știu – sau se prefac că nu știu – nici cine are, nici cine nu are drept de a urca la volanul mașinii de poliție.

Episodul Tătărani: agent cu permisul suspendat, trimis să păzească… conducând

Marți dimineață, la începutul acestei săptămâni, la Biroul Drumuri Naționale Europene (BDNE) Bărcănești, scenariul pare inițial banal:

  • agentul Virtopeanu Adrian se prezintă la serviciu;
  • ia autospeciala de poliție;
  • pleacă spre Tătărani, unde trebuie să asigure paza de zi a unui parc auto/bază.

Până aici, nimic spectaculos. Știind „tradiția” IPJ Prahova, te-ai aștepta măcar la o tamponare minoră, o răsturnare, ceva cu girofar și foi de constatare. Dar nu, realitatea e, de fapt, mai gravă.

Prin birouri și printre colegi, o „păsărică” șușotește:
„Bre, șefule… ăsta cum conduce mașina de poliție, că doar știm toți că are permisul suspendat până în decembrie, că a mers cu viteză? Noi toți știm, numai matale, nu?”

Și, surpriză: când încep verificările, se confirmă.
Agentul Virtopeanu Adrian nu avea voie să conducă autospeciala. Permisul îi este suspendat până în decembrie, pentru viteză. Cu toate astea, omul a fost trimis la drum, la Tătărani, în mașina de poliție, ca și cum ar fi cel mai regulamentar șofer al statului român.

De la Băicoi la BDNE: același tipar, al aceleiași conduceri paralizate

Povestea este aproape copie la indigo cu episodul Băicoi:

  • La Băicoi, Ciubuciu Miruna Ștefania, cunoscută din episoadele cu poze la fundul gol în birou, conducea mașina de poliție prin oraș, de parcă avea două permise. În realitate, nu avea voie să conducă deloc la acel moment.
  • La BDNE Bărcănești, Virtopeanu Adrian este pus să conducă autospeciala spre Tătărani, deși are permisul suspendat până în decembrie.

În ambele cazuri, schema e aceeași:

  • șefi slabi, „vai mama lor”,
  • puși în funcții pe meritul… notelor de doi, pilelor și protecțiilor,
  • ținuți de mână, mângâiați pe cap și protejați de PREDAtor Ginel & co,
  • care nu știu – sau se prefac că nu știu – cine are dreptul să conducă mașina de poliție.

La Băicoi, șef incompetent și corupt nu știe că Miruna nu are voie să conducă mașina.
La BDNE Bărcănești, Dinu Mihai ia locul lui Stoican în această piesă penal-comică, iar Virtopeanu Adrian e varianta masculină (deocamdată doar la capitolul permis) a Mirunei.

Dinu Mihai: șef cu nota 2, BMW pe Valea Prahovei și subordonați fără permis

În opinia noastră, personaj-cheie al acestui nou episod este Dinu Mihai, șef la BDNE Bărcănești:

  • ajuns șef cu nota 2 la examen – informație care a stârnit chiar acuzații din partea subordonatului său, Onica Aurelian Rareș,
  • același Onica declarând că șeful e incompetent (pentru că a luat 2 – fapt real) și că îl hărțuiește (afirmație pe care o semnalezi ca atare și tu, iar presa o consemnează ca declarație).

Acum, episodul cu Virtopeanu vine ca o „confirmare practică”:

  • dacă tu, ca șef, pui în autospecială pe unul care nu are voie să conducă,
  • dacă nu știi măcar situația permisului oamenilor tăi,
  • dacă unica ta preocupare pare să fie să îți plimbi fundul prin BMW pe Valea Prahovei,
    atunci chiar că Onica a avut dreptate când a spus că ești incompetent.

Întrebarea logică:
Are Dinu Mihai, ca șef, doar obligația de a-și aerisi posteriorul prin BMW, sau ar trebui să știe și ce fac – legal sau ilegal – angajații lui sub nasul lui?

Schema de protecție: Stoican, PREDATOR Ginel & compania (aici)

Nu e prima oară când vedem același mecanism:

  • Stoican – șef slab, ținut în brațe;
  • PREDATATOR Ginel – personajul care pare să aibă talentul de a „mângâia pe cap” astfel de specimene și de a le menține la butoane, indiferent câți de „2” adună prin CV;
  • Dinu Mihai – „alt deștept” pripășit în vârful structurii, cu nota 2, dar cu pretenții de șef peste oameni pe care nici nu-i controlează minim.

Rezultatul?

  • La Băicoi avem Miruna fără drept de conducere la volanul autospecialei.
  • La BDNE Bărcănești avem Virtopeanu fără drept de conducere, trimis cu mașina să păzească la Tătărani.

Diferența e doar de nume și locație. Tiparul de debandadă totală în conducere e același.

Cine se va „arde” primul?

Întrebarea-cheie, în opinia noastră, nu mai e „Cine greșește?” – asta e evident.
Întrebarea reală este: cine îi mai ține palma și trena acestor șefi?

Pentru că un IPJ nu ajunge în halul ăsta de rușine publică doar prin prostia locală a unuia sau a altuia:

  • cine semnează, mai sus, liniștit, fără să întrebe cum ajunge un „2” să fie șef?
  • cine tolerează șefi care nu știu dacă subordonații au sau nu dreptul să conducă?
  • cine închide ochii la tiparul Băicoi – BDNE – și tot ce urmează?

În ritmul ăsta, în opinia noastră, cineva „se va arde” foarte rău. Întrebarea e dacă sistemul va sacrifica doar pioni (un Miruna, un Virtopeanu), sau va ajunge, în sfârșit, să ia foc și „conducerea” care semnează, protejează și patronează acest haos.

De la permis la „fund”: IPJ Prahova nu mai știe dacă să râzi sau să plângi

Pamfletar vorbind, IPJ Prahova arată astăzi cam așa:

  • sus, o galerie de șefi cu note de 2, BMW-uri și zero control pe oameni;
  • la mijloc, personaje protejate, cu permisul suspendat, trimise în misiune la volanul autospecialei;
  • la Băicoi, fund la vedere în birou;
  • la BDNE, fundul în BMW și subordonați fără drept de conducere în autospecială.

Și, ca notă de final:
bine că agentul are curea; altfel îi cădeau blugii și vedeam și aici fundul, ca la Băicoi.

La IPJ Prahova, diferența între „fundul gol în birou” și „fundul plimbat prin BMW” e doar de decor.
Problema reală rămâne aceeași: în mâinile cui este, de fapt, siguranța rutieră și ordinea publică în acest județ? Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv6 ore ago

„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă

Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem” Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor...

Exclusivo zi ago

M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar

În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile....

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei

Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”? IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu...

Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – Fișa postului: „Du-te la casierie după 1,5 lei și vino la sediu după o hârtie pe care ți-o puteam trimite pe mail”

Birocrația la minut: mail cu ștampilă, dar fișa postului doar la ghișeu În România anului 2026, statul digitalizat funcționează așa:...

Exclusiv2 zile ago

Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi

Un raport de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova, desenează un tablou...

Exclusiv3 zile ago

Ministrul care pune apa în mișcare: Florin Barbu, omul fermierilor după 1990

Sub titlul simplu, dar devastator pentru indiferența de până acum – „Dați-ne apă pe canale și restul facem noi!” –...

Exclusiv3 zile ago

Directorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor

Biroul unde mediul moare cu ștampilă Oficial, pe siglă scrie „Agenția pentru Protecția Mediului Prahova” și „Garda Națională de Mediu...

Exclusiv3 zile ago

Pensiile militare, înghețate la cuptor: Guvernul promite 7,3%, dar scoate tava cu mâna înapoi

Promisiunea de An Nou – „Luați de aici… dacă mai rămâne ceva” De la 1 ianuarie 2027, pensiile militare de...

Exclusiv3 zile ago

Șeful ‘perfect’ al Poliției Arad: 8 luni la butoane, apoi declarat inapt psihologic. Restul e liniște în minister

„Omul de nădejde” al chestorului: 8 luni șef, apoi picat la psihologic În România, țara unde „merge și-așa” e politică...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova, girofarul și izul de alcool: polițiști din Boldești-Scăeni, opriri pe DN1

„Pișior” și „Mănuță”, în control pe șosea Pe 11 noiembrie 2026, doi polițiști din Boldești-Scăeni au circulat cu autospeciala pe...

Exclusiv4 zile ago

Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE

Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...

Exclusiv4 zile ago

Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE

Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...

Exclusiv4 zile ago

Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)

La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...

Exclusiv4 zile ago

Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești

În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...

Exclusiv4 zile ago

Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină

Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv