Actualitate
Judecator Andreea Ciucă, președinte AMR: DNA nu si-a asumat niciodata abuzurile (vezi "Portocala"). Procurorii SIIJ au fost numiti de CSM, deci s-a respectat MCV
Andreea Ciucă: „Numirea procurorilor de rang înalt n-a respectat MCV. Tocmai că procurorii SIIJ au fost numiți de CSM, respectând MCV”.
Andreea Ciucă: „Nu putem nega că am semnat un Tratat de aderare. De ce nu se pune nimic de analize similare internaționale? Polonia, Spania, Germania, Portugalia, Italia au interpretat la fel ca CCR. Nu poți nega identitatea constituțională a statelor. Nu se poate anihila voința poporului din Constituție”.
Andreea Ciucă: „Afirmațiile din MCV conțin informații eronate. Nu poți clădi un rezultat bun pe un teren nisipos. Cerem transparență dar nu avem o minimă transparență pe rapoartele MCV”.
Andreea Ciucă: „Trebuie să vorbim despre consecințele desființării SIIJ. Dacă nu era curajul judecătorilor, mi-ar fi putrezit oasele în pușcărie. Oamenii nu vor să vorbească din cauza presiunilor. Oamenii și-au dorit să scape din Iad și să aibă copiii sănătoși”.
Andreea Ciucă: „Magistrații pleacă din sistem din cauza instabilității. Sunt rescrise toate articolele din Legile Justiției. Noile legi nu numai că nu corectează, dar aduc lucruri negative”.
Andreea Ciucă: „Am 30 de ani vechime, doctorat și sunt președinte de Curte de Apel. Iau un salariu de 19.000 de lei pe lună”.
„Știți că 7 ani am fost sub urmărire penală de către DNA și trebuie să-mi fac o datorie de onoare din a spune că dacă nu era curajul judecătorilor de la Curtea Supremă de atunci și apoi Înalta Curte pe parcurs, mie mi-ar fi putrezit oasele în pușcărie, cu familia distrusă și eu nevinovată și pe mine până la urmă n-ar fi interesat. (…) Știți ce își dorește omul atunci? Doamne, să se întâmple orice, 2 lucruri te rog să mă ajuți: să scap din acest Iad, chiar dacă după aceea îmi iei totul, și copiii mei să fie sănătoși! Deci nu vă puteți da seama”, declară judecătorul Andreea Ciucă pentru Aleph News, vorbind despre consecințele desființării SIIJ.
Președintele Asociației Magistraților din România a dat ca exemplu și situația unui fost judecător CEDO, a unei foste șefe a ÎCCJ, despre cei 15 judecători ai Secției de Contencios Administrativ a ÎCCJ care au simțit pe pielea lor ce înseamnă competența DNA pe investigarea magistraților.
„DNA nu și-a asumat niciodată abuzurile constatate (…) Apropo de întrebarea dumneavoastră dacă s-a schimbat ceva. În plângerea prealabilă, se spune clar într-un anume alineat – în contextul acesta în care s-au respectat toate dispozițiile legale potrivit opiniei DNA, că toți cei care au format obiectul – de fapt subiectul – urmăririi penale ai avut posibilitatea să-și dovedească nevinovăția. Deci despre ce vorbim?”, susține Andreea Ciucă.
Președintele Curții de Apel Târgu Mureș spune pentru Aleph News că în ceea ce privește deciziile CJUE și CCR, România „nu poate nega că a semnat un Tratat de aderare”, dar în același timp ar trebui să se știe că analize similare cu CCR au fost făcute și de către Spania, Polonia, Germania, Portugalia și Italia în ceea ce privește dreptul constituțional național: „Nu poți nega identitatea constituțională a statelor. Nu se poate anihila voința poporului din Constituție”
Curtea Constituțională sau CJUE?
Sorina Matei: Dacă judecătorii, pentru că dumneavoastră sunteți președinte al AMR și judecător, dacă judecătorii și de ce judecătorii cred că în România nu ar trebui să se respecte legea?
Andreea Ciucă: Of, Doamne! Ce fel de interviu este acesta doamna Matei, oare unde am nimerit cu o asemenea deschidere? Cum să considere un judecător că nu trebuie să respecte legea? Este o chestiune de antonimitate. Judecător anti lege, judecător nerespect lege nu pot să facă pereche nici constituțională, nici etică, deci subiectul este încheiat înainte de a fi început.
Sorina Matei: V-am întrebat pentru că avem o decizie definitivă a unei instanțe din România, Curtea de Apel Pitești, care spune că judecătorul din instanță consideră că SIIJ nu există. Și că nu ține cont de legea de înființare a secției de investigare a magistraților. Deci se poate ca judecătorul să spună eu nu consider că această lege, deși în vigoare există, și eu nu respect legea, nu?
Andreea Ciucă: Judecătorul poate să spună multe chestiuni pentru că aceasta este competența lui dar sub o singură condiție. Ca acestea să fie fundamentate pe lege și pe actele dosarului. În acest context, însă, vreau să subliniez că nu am cum să fac o analiză a deciziei definitive a curții de apel Pitești oricât de incitantă ar fi această idee pentru că vorbim despre o procedură disciplinară în curs și dacă tot am făcut trimitere la necesitatea respectării legii în aceeași măsură trebuie să o respectăm și noi și nu putem intra pe fondul acestei probleme. Putem vorbi de decizia Curții Constituțională în raport cu decizia CJUE.
Sorina Matei: Nici procurorul general al României, șeful ministerului public, ați spus că nu vreți să vă referiți la decizia definitivă a judecătorului de la Pitești, dar procurorul general al României, doamna Gabriela Scutea, spune că nu ar trebui să fie luată în considerare în cazul SIIJ ordinea juridică națională. Vorbim de șeful ministerului public, nu de orice judecător sau orice procuror, cum vedeți dvs aceea informare pe care a trimis-o procurorilor judiciariști din subordine și pe care nu a negat-o doamna Scutea?
Andreea Ciucă: N-a negat-o. În primul rând această informare este fundamentată potrivit conținutului ei și declarațiilor publice tocmai pe necesitatea respectării recomandărilor MCV care apar în opinia procurorului general prin prisma acestei acțiuni ca fiind obligatorii și cu efect direct. Să pornim de la această chestiune chiar dacă discuția este pe un alt palier și avem comunicate în acest sens și vă pot dovedi prin dreptul uniunii că nu este așa. Dar pornind de la această acțiune prima chestiune pe care trebuie să o evidențiem în mod echilibrat este aceea că tocmai numirea procurorilor de rang înalt în România nu a respectat recomandarea MCV potrivit căreia trebuia instituit un sistem robust și transparent, denumit independent și cu criterii clare a procurorilor de rang înalt.
Excepție fac procurorii din cadrul SIIJ care sunt numiți printr-o implicare directă a consiliului superior al magistraturii salutată de comisia de la Veneția. În afara acestora, ceilalți procurori de rang înalt inclusiv procurorul general al României indiferent cum s-ar numi el nu îndeplinește condiția din recomandarea MCV. A doua chestiune, vorbim atât de mult de independența procurorilor și e necesar să vorbim despre independența pe soluții a procurorilor, despre independența concluziilor procurorilor, despre independența procurorilor ca profesioniști pentru că altfel nu putem vorbi despre o urmărire penală în limitele legii.
În aceste condiții vorbim în paralel despre o informare cu efect obligatoriu pe principiul controlului ierarhic. Acum dăm prevalență mare principiului controlului ierarhic atât de hulit ca și când ar fi fost exagerat prin modificările din 2017-2018. Uzitând de acest principiu suntem în fața unei informări obligatorii pentru procurorii din subordine potrivit căreia decizia curții constituționale, românește spus, ar ieși din limita dreptului uniunii și prin urmare nu ar trebui să fie luată în vedere pentru că nu recunoaște caracterul obligatoriu al recomandărilor MCV. Aceasta este esența sigur că putem să nuanțăm. Căci ce alta a fost esența acestei informări. Ce a cerut de fapt prin această informare procurorul general al României numit într-o procedură în care nu s-a respectat recomandarea MCV de numire, ce a cerut procurorilor din subordine din toate unitățile de parchet din țară?
Sorina Matei: Știți că procurorul general al României este un susținător al MCV dar pe numirea dânsei a spus că MCV nu se pune la dânsa, se pune la restul, dar nu la dânsa și este un susținător al independenței procurorilor chiar dacă această independență față de soluție nu e garantată constituțional dar acum nu se mai pune independența pentru că procurorii trebuie să asculte ordinele prețioase ale procurorului șef, procurorului general pe calea ierarhică.
Oamenii se uită la televizor și poate nu înțeleg ce înseamnă independența procurorului, a judecătorului, MCV, unii spun că se pune, alții că nu se pune, alții că e mai tare constituția, alții că e mai tare MCV. Ce să înțeleagă omul simplu din această bulibășeală în care sunt 2 mari tabere în magistratură, fiecare cu poezia ei, în condițiile în care poate omul se duce în instanță și se întreabă este independent judecătorul sau procurorul în condițiile în care aud la TV ce se întâmplă, procurorul general spune că nu se pune constituția. Dacă procurorul general al României spune că nu se pune constituția despre ce ordine constituțională mai vorbim în România?
Andreea Ciucă: Eu cred că ați pus problema foarte bine și aceasta este esența activității noastre și mai mult decât atât esența existenței noastre ca sistem în statul de drept pentru statul de drept pentru că pe de o parte nu existăm și ne desfășurăm activitatea ca magistrați așa ca să satisfacem noi un principiu sau că ne place să vorbim despre statul de drept ca o abstracțiune, care sună atât de bine și frumos să scriem ce să vorbim că trebuie respectat. Cred că prea putin spunem cu argumente și cu convingere că de fapt mijlocul, esența, prioritatea acestui stat de drept îl constituie drepturile și libertățile cetățeanului.
Adică aplicarea lor în limitele în care rezultă în fiecare dosar. De aceea existăm noi ca putere judecătorească, ca autoritate judecătorească în anasamblu, și celelalte puteri, adică puterea legislativă și puterea executivă. Deci da, problema pusă de dvs este bine formulată ci chiar necesară. Și credeți-mă, am încercat să mă pun în locul cetățeanului în această cavalcadă de informații contradictorii. Sunt mulți oameni ai României care sunt justițiari. Și atunci astăzi la o anumită ora, la un anumit interviu aud vai, nenorocire, decizia curții constituționale ne scoate în afara UE, nu trebuie respectată, nu ne putem supune în acest mod, tot ce nu s-a respectat din recomandările MCV trebuie să se soldeze cu nulitate.
La o altă oră într-un alt interviu aud altceva, stați că trebuie să analizăm, că recomandările în sine nu au efect direct, că referitor la chestiunea constituționalității discuția este mai amplă și alte curți constituționale din Europa au tratat la fel. Și atunci cetățeanul care nu are cunoștințe juridice și nici nu îi cerem să le aibă, el are meseria și viața lui, ce înțelege din această bulibășeală de informații?
Cine mai respectă legea în România?
Sorina Matei: Și de ce ar crede el în această divergență continuă din justiția română, cumva e normal nici unanimitate că pe vremurile apuse nu e bine și e firesc să fie dezbatere dar sunt lucruri antagonice și de ce omul care se duce în instanță, sunt 5 milioane de romani care au dosare în instanță la ora asta, de ce ar respecta el legea? Uite procurorul general spune că nu e obligatoriu respectarea legii nici macar a constituției, trebuie să ne închinam la Curtea de la Luxemburg, la MCV, Curtea Constituțională unicul for constituțional al României spune din contră, ești obligat, tu ești că instituție, autoritate și romanii și parlamentul și presidintia și guvernul și legislativul trebuie să respecte legea fundamentala și implicit legile în vigoare ale tarii.
Este halucinant când vezi oameni din instanțe, din procuratura și din vârful procuraturii care spun că nu ar trebui să se respecte constituttia și asta pentru că nu exista sancțiuni. Daca o instanță sau o autoritate sau parlamentul cum s-a întâmplat zilele acestea, s-au făcut numiri de către parlament, neconstitutionale. Președintele Camerei deputaților a încălcat legea, pur și simplu a spus dl Orban art 19 și 18 la numirea SRTV și SRR nu se pun, hai să trecem direct la art 21 și așa s-au făcut numiri ilegale, decizie definitivă și obligatorie a Curții Constituționale. Când văd romanii că politicienii nu respecta legea, de ce ar respecta-o ei?
Andreea Ciucă: Pentru că orice poziție am ocupa la un moment dat pentru un anume moment sau pentru o perioadă mai lungă de timp cum este cazul magistraților în primul rand suntem cetățeni și trebuie să ne autotratăm în această modalitate și să credem în ce spunem. Nu putem să predicăm respectarea legii și noi să încercam să o evitam sau să o respectam trunchiat sau în anumite nuanțe ale ei.
Eu nu am cum să incit un om la nerespectarea legii pentru că suntem în primul rand cetățeni, facem toți parte din statul de drept despre care ne place atât de mult să vorbim și atunci nu avem cum să spunem că e bine sau nu e bine sau se poate respecta sau uneori nu se poate respecta. Aceasta este problema mare, avem 2 opinii antagonice și în interiorul sistemului judiciar și în afara lui.
O opinie spune că nu trebuie respectate, vorbim despre subiectul în discuție, nu avem o supremație a constituției, a dispozițiilor acesteia, ci avem supremația dreptului uniunii. O altă opinie care este parțial antagonică vine și spune noi nu zicem și nu avem cum să spunem pe documentele internaționale și pe constituție ceea ce tocmai v-am redat, dar nu putem spune că legislația română este extraordinară, este supremă și că nu ne interesează tratatul de la Atena.
Noi încercăm, cele 4 asociații și colegii care sunt împreună cu noi AMR, UNJR, AJADO, APR să explicăm lucrurile echilibrat. Deși din anumite perspective se încearcă să fim împinși în extremă. Ce înseamnă acest echilibru? Nu e vorba de a ne închină sau nu la o poartă. Nu putem nega că noi am semnat un tratat de aderare, că l-am semnat în anumite condiții, că judecătorul român poate face aplicarea normelor uniunii și poate înlătura anumite dispoziții dar cu anumite condiții foarte clare.
Nu putem vorbim decât de o normă a uniunii care are efect direct la aplicare și nu putem decât de o analiză foarte clară a modalității în care norma interna contravine normei uniunii. Dar în acest context, prezentăm decizia curții constituționale ca și când ar fi o extraordinară noutate negativă care vrea să arunce România nu știm unde.
Sorina Matei: În afara UE
Andreea Ciucă: În afara UE, ceea ce ar fi dramatic. Dar de ce nu se spune nimic de analze similare? Adică poziția dreptului constituțional, a normelor constituționale mai exact, prin raport cu normele dreptului uniunii făcută de Polonia, de Spania de Germania, de Portugalia, de Italia de-a lungul anilor, din 93 încoace. Și sunt decizii de referință în care se spune foarte clar în dreptul intern că nu se poate nega identitatea constituțională și nu putem vorbi de o supremație absolută care să ducă la anihilarea voinței politice și sociale a poporului exprimată în constituția statului respectiv. Despre aceste lucruri trebuie să vorbim.
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a făcut publică metodologia prin care încearcă să evalueze unul dintre cele mai greu de anticipat aspecte ale capacității unei armate străine: disponibilitatea de a continua lupta atunci când izbucnește un conflict.
„Voința de a lupta” este dificil de analizat tocmai pentru că ține de factori intangibili. Spre deosebire de numărul tancurilor sau de starea avioanelor, multe dintre elementele care o determină nu pot fi măsurate direct și nici observate cu ușurință.
DIA precizează că documentul, actualizat ultima dată în septembrie 2024, este destinat sprijinirii analizelor comunității de informații. Totodată, face parte dintr-o serie de materiale publice menite să explice provocări relevante pentru securitatea națională a SUA. Agenția a anunțat publicarea în contextul împlinirii a cinci ani de la retragerea americană din Afganistan, încheiată la 30 august 2021.
Lecțiile Afganistanului și Ucrainei
Prăbușirea rapidă a forțelor afgane în fața ofensivei talibane, în 2021, a luat prin surprindere atât comunitatea de informații americană, cât și Casa Albă. Mai multe zone strategice au fost abandonate fără luptă, iar președintele de atunci, Ashraf Ghani, a fugit din țară pe 15 august, în timp ce talibanii se apropiau de Kabul.
În cazul Ucrainei, evaluările inițiale au greșit în direcția opusă. După invazia rusă din februarie 2022, Kievul era așteptat să cadă în câteva zile. În schimb, armata ucraineană a respins înaintarea forțelor ruse și a continuat să lupte, până la instalarea unui impas sângeros în estul țării.
În 2024, fostul director al DIA, general-locotenentul Jeffrey Kruse, a recunoscut că agenția a subestimat hotărârea ucrainenilor de a-și apăra țara. Aceștia au manifestat o voință de luptă mult mai puternică decât anticipaseră analiștii, a spus el la un eveniment organizat de Alianța pentru Informații și Securitate Națională.
De la conducerea statului la moralul soldaților
Noul cadru își propune să structureze evaluarea unor factori care nu pot fi reduși la cifre. Analiștii sunt îndrumați să examineze dinamici de la nivelul conducerii naționale — inclusiv autoritatea și integritatea acesteia — până la spiritul de corp al militarilor.
Metodologia include și evaluarea mizelor conflictului: analiștii trebuie să stabilească dacă victoria sau înfrângerea ar reprezenta o amenințare existențială pentru stat, organizație ori regim. Sprijinul perceput din partea aliaților este, de asemenea, un factor relevant.
În acest sens, documentul ar fi putut evidenția hotărârea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a rămâne la Kiev în primele zile ale invaziei, în timp ce forțele ruse se apropiau de capitală. Refuzând oferta de evacuare, Zelenski i-ar fi transmis atunci președintelui american Joe Biden că avea nevoie de muniție, nu de o mașină pentru a pleca.
O evaluare care trebuie revizuită pe parcurs
DIA avertizează că voința de a lupta nu este fixă. Ea se poate schimba rapid și radical pe parcursul unui conflict, pentru fiecare dintre părțile implicate. O schimbare ulterioară nu înseamnă neapărat că evaluarea inițială a fost greșită; analiștii trebuie să identifice evenimentele și condițiile care au produs-o.
Kruse a declarat în 2024 că DIA folosise deja metodologia pentru a evalua China, considerată principala prioritate strategică a SUA. Agenția nu a precizat ce alte armate au fost analizate și nici ce concluzii au rezultat.
Voința de a lupta reprezintă doar unul dintre factorii intangibili luați în calcul în evaluarea capacităților militare. Imaginea de ansamblu include și pregătirea trupelor, structura demografică a personalului activ și a rezerviștilor, bugetele de apărare și doctrina militară.
DIA susține că o analiză sistematică a acestor factori poate ajuta la orientarea culegerii de informații și la identificarea elementelor care contează cel mai mult în diferite etape ale unui conflict. Miza este reducerea riscului unor erori de anticipare precum cele din Afganistan, în 2021, și Ucraina, în 2022.
Actualitate
Boeing câștigă contractul pentru avionul naval de generația a șasea, dar adevărata probă abia începe
Boeing a fost desemnat câștigătorul competiției pentru construirea avionului de luptă naval de generația a șasea F/A-XX, devansând Northrop Grumman. Aeronava va înlocui treptat avioanele F/A-18 Super Hornet și EA-18G Growler, aflate în ultimele etape ale ciclului lor operațional.
Contractul, evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, consolidează poziția Boeing ca principal producător american al avioanelor de luptă de generația a șasea. Totuși, analiștii avertizează că succesul comercial nu garantează automat și o execuție fără probleme.
De la risc de retragere la controlul viitorului aviației de luptă
Victoria reprezintă o schimbare spectaculoasă pentru divizia de apărare a Boeing. Compania s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți în derularea unor programe majore, printre care avionul-cisternă KC-46 și aeronava de antrenament T-7.
În martie 2025, Boeing a obținut însă contractul pentru avionul de luptă F-47 al Forțelor Aeriene, iar câștigarea programului F/A-XX marchează o nouă etapă în revenirea companiei.
„Pentru Boeing, acesta este un pas uriaș într-o redresare extraordinară: de la un producător al unor programe de avioane de luptă aflate la final, la compania care controlează viitorul aviației de vânătoare americane”, a apreciat Richard Aboulafia, director general al AeroDynamic Advisory.
Stacie Pettyjohn, analistă în cadrul Center for a New American Security, a descris situația drept o schimbare radicală pentru Boeing. Compania a trecut de la perspectiva închiderii liniilor de producție pentru avioane de luptă la deținerea ambelor contracte americane majore pentru aeronave de generația a șasea.
Poate Boeing să construiască simultan două avioane de generație nouă?
Principala întrebare privește viteza cu care Boeing va putea dezvolta un F/A-XX operațional. Răspunsul depinde, în parte, de gradul de similitudine dintre noul avion naval și F-47.
Jeremiah Gertler, consilier principal la AeroDynamic Advisory și fost analist pentru aviația militară în cadrul Congressional Research Service, a explicat că, dacă cele două proiecte folosesc tehnologii și soluții comune sau au fost dezvoltate parțial în paralel, F/A-XX ar putea ajunge să zboare mai devreme decât se estimează.
În schimb, o platformă navală complet distinctă ar presupune un calendar mai lung și riscuri tehnologice suplimentare.
Forța de muncă, următorul punct vulnerabil
Capacitatea Boeing de a mobiliza suficient personal reprezintă o altă problemă. În complexul industrial din St. Louis, compania ar urma să lucreze simultan la programele F/A-XX, F-47 și T-7A Red Hawk, în timp ce pregătește și o creștere semnificativă a ritmului de producție pentru F-15EX.
„Întrebarea este dacă Boeing are deja oamenii necesari — și dacă îi poate recruta — pentru a menține toate aceste linii la un nivel ridicat de producție în același timp”, a spus Gertler.
Doug Birkey, directorul executiv al Mitchell Institute for Aerospace Studies, a subliniat că necesarul de personal pentru primele etape ale programelor F-47 și F/A-XX va trebui gestionat atent. Compania va trebui să evite ca cele două proiecte să intre în competiție pentru aceiași ingineri, tehnicieni și specialiști.
Investitorii vor urmări costurile și structura contractului
După atribuirea contractului, Roman Schweizer, analist la TD Cowen, a afirmat că investitorii vor examina cu atenție prețul propus de Boeing și modul în care este construit acordul. Ambele aspecte au creat probleme în trecut pentru unele programe ale companiei.
Potrivit lui Schweizer, decizia Marinei sugerează că oficialii au acordat o importanță deosebită capacității industriale a Boeing și posibilității de a livra aeronave la scară largă.
În ultimii ani, Boeing a investit masiv în infrastructura din St. Louis și în instrumente de proiectare digitală. Aceste investiții ar fi contribuit la convingerea Marinei că producătorul poate gestiona simultan mai multe programe complexe.
Boeing a respins anterior îndoielile privind capacitatea sa de a construi avioane pentru Marină și Forțele Aeriene în paralel. Steve Parker, șeful diviziei de apărare, a declarat că dezvoltarea simultană a celor două avioane avansate a fost prevăzută încă de la început, iar investițiile companiei au fost planificate în consecință.
Northrop Grumman pierde competiția, dar nu rămâne fără proiecte strategice
Pentru Northrop Grumman, înfrângerea în competiția F/A-XX reprezintă o lovitură importantă. Compania încerca să redevină producător principal al unui avion de luptă pentru prima dată după celebrul F-14 Tomcat.
Totuși, analiștii consideră că pierderea contractului nu pune în pericol viitorul companiei. Northrop are deja programe majore în portofoliu, inclusiv bombardierul B-21 Raider, racheta balistică intercontinentală Sentinel și componente pentru avioanele F-35 produse sub coordonarea Lockheed Martin.
Richard Aboulafia a apreciat că impactul asupra companiei va fi limitat, în timp ce Gertler a subliniat că nici Boeing, nici Northrop nu depind de acest singur contract pentru supraviețuirea diviziilor lor de apărare sau aeronautică.
Northrop este așteptată să analizeze posibilitatea contestării deciziei. Totuși, procedurile de protest în cazul competițiilor pentru aeronave militare clasificate au, în mod tradițional, o rată redusă de succes.
Boeing va închide liniile Super Hornet și Growler
Într-o ironie a tranziției tehnologice, în aceeași perioadă în care a fost selectată pentru dezvoltarea F/A-XX, Boeing a primit și un contract pentru sprijinirea închiderii liniilor de producție ale F/A-18E/F Super Hornet și EA-18G Growler.
Compania a fabricat timp de decenii avioane de luptă pentru Marina SUA, însă aceste programe se apropie acum de final. F/A-XX va prelua treptat rolul lor în viitoarea structură aeriană a grupărilor navale.
Contractul finanțează testarea mai multor prototipuri
Anunțul Pentagonului precizează că acordul acoperă faza de dezvoltare la scară completă și include fabricarea mai multor aeronave de testare.
Acestea vor fi utilizate pentru verificări la sol, evaluarea navigabilității, testarea sistemelor și integrarea armamentului. Marina nu a prezentat încă detalii despre configurația avionului, dar oficialii au indicat că F/A-XX va avea o rază de acțiune superioară celei oferite de actualele avioane de luptă.
F/A-XX, în centrul aripii aeriene navale a viitorului
Noul avion va trebui să opereze alături de viitoarele Collaborative Combat Aircraft, drone de luptă concepute pentru a executa misiuni împreună cu aeronave pilotate.
Marina SUA dezvoltă acest concept ca parte a unei noi arhitecturi pentru gruparea aeriană de pe portavion. Amiralul Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale, a confirmat că programul dronelor și F/A-XX sunt elemente interdependente ale acestei strategii.
Stacie Pettyjohn a subliniat că echilibrul dintre avioanele pilotate și cele autonome va fi esențial pentru capacitatea Marinei de a proiecta forță. În opinia sa, un avion de luptă pilotat trebuie să rămână nucleul aripii aeriene, în jurul căruia vor fi integrate sistemele fără pilot.
Numărul de aeronave care vor fi comandate, proporția dintre avioanele cu echipaj și drone, precum și tipul de arme instalate pe F/A-XX vor indica prioritățile operaționale ale Marinei. Aceste decizii vor fi decisive mai ales în Pacific, unde distanțele sunt foarte mari, iar forțele chineze dispun de arme cu rază lungă de acțiune capabile să pună presiune asupra navelor americane.
Actualitate
AEVEX preia BlackSea Technologies într-o tranzacție de până la 650 de milioane de dolari
Compania își consolidează poziția pe piața vehiculelor maritime autonome
AEVEX, companie specializată în tehnologii de apărare, a anunțat achiziția firmei BlackSea Technologies, producător de sisteme navale autonome. Valoarea tranzacției ar putea ajunge la 650 de milioane de dolari, iar operațiunea este programată să fie finalizată în luna septembrie.
Prin această preluare, AEVEX urmărește să-și extindă prezența în domeniul vehiculelor de suprafață și subacvatice fără echipaj. Totodată, compania vizează un acces mai larg la contracte și programe derulate de Marina americană, Comandamentul pentru Operații Speciale al Statelor Unite și partenerii aliați.
Tehnologii reunite pentru operațiuni aeriene, maritime și subacvatice
Integrarea celor două companii va permite combinarea unor tehnologii complementare destinate platformelor aeriene, de suprafață și subacvatice.
„BlackSea aduce capabilități maritime excepționale și perfect aliniate din punct de vedere strategic. La fel de important este însă faptul că firma are o cultură axată pe misiune și pe inovație, valori care se află la originea AEVEX”, a declarat Brian Raduenz, fondatorul și președintele executiv al companiei.
BlackSea dezvoltă o navă autonomă testată de Marina SUA
BlackSea Technologies produce Global Autonomous Reconnaissance Craft, cunoscută sub acronimul GARC. Este vorba despre o navă autonomă de mici dimensiuni, cu o lungime de aproximativ 4,9 metri, testată de Marina americană la Naval Base Coronado.
Sistemul este operat de Unmanned Surface Vessel Squadron 3, unitate înființată de Marina SUA în 2024 pentru exploatarea și evaluarea vehiculelor maritime fără echipaj.
GARC face parte din eforturile Statelor Unite de a dezvolta flote autonome capabile să execute misiuni de recunoaștere, supraveghere și sprijin operațional în medii maritime complexe.
AEVEX aduce în portofoliu platforma Mako
AEVEX, cu sediul în Solana Beach, California, dezvoltă la rândul său mai multe sisteme autonome. Printre acestea se numără Mako, un vehicul maritim fără echipaj conceput pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere, dar și pentru operațiuni cu efecte cinetice.
Achiziția va reuni portofoliile celor două companii și ar putea accelera dezvoltarea unor soluții autonome pentru misiuni maritime desfășurate în zone contestate sau cu acces limitat.
Tranzacția combină plata în numerar cu acțiuni
Acordul prevede plata a 250 de milioane de dolari în numerar și transferul unor acțiuni ordinare de clasă A ale AEVEX, evaluate la aproximativ 350 de milioane de dolari.
În funcție de îndeplinirea anumitor obiective de performanță, BlackSea ar putea primi suplimentar până la 50 de milioane de dolari.
BlackSea își păstrează obiectivele, dar câștigă capacitate de producție
Directorul executiv al BlackSea Technologies, Bob Pudney, a descris preluarea drept o etapă firească pentru companie. El a subliniat că firma a acumulat experiență în dezvoltarea și utilizarea sistemelor maritime autonome în condiții operaționale reale.
Aceste aplicații au inclus operarea unor flote mixte și misiuni logistice în medii contestate. Potrivit conducerii BlackSea, sprijinul oferit de AEVEX prin capacitatea de producție, infrastructura industrială și ecosistemul de tehnologii autonome va permite extinderea rapidă a soluțiilor deja dezvoltate.
„Misiunea noastră rămâne aceeași, însă capacitatea de a o îndeplini va crește”, a declarat Pudney.
Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
Statul român, elevul care copiază la democrație Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un...
„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări
„Cele două sindicate periculoase”: dușmanul de serviciu al conferințelor de presă Pe 21 mai 2026, la conferința de presă a...
Instanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
Regia Autonomă de Servicii Publice (RASP) Ploiești revine în centrul atenției, după ce instanța a decis să anuleze hotărârea prin...
Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
Acordul care nu acordă nimic: MAI semnează pentru polițist, dar încasează doar pentru sindicate Un minister care ocolește legea, sindicate...
În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
Reforma, varianta Facebook: like, share și zero oameni în plus Ministrul Cătălin Predoiu a descoperit, pe pagina sa de Facebook,...
Garda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț
Director căutat. De 3 ani și 6 luni. Fără succes Garda de Coastă, una dintre structurile strategice ale Poliției de...
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată Sistemul care...
Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’
Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de...
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă. Se votează dacă TCE rămâne societate de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
Directorul care se clatină, dar nu cade… și nici nu suspendă Dacă în Episodul 1 am făcut cunoștință cu „directorul...
Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...
M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere
Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...
MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus
La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...
Reforma cu ochii închiși: cum vrea Justiția să taie din șefi, dar fără să înțeleagă sistemul. FSANP trage frâna de mână
Șefii de birou, șefii de tură, șefii de secție: vinovați de serviciu la București, indispensabili în penitenciare Funcțiile de șef...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
Transport „modern” la Ploiești: cardul nu plătește, dar pierderile curg La TCE Ploiești, povestea POS-urilor și a compostoarelor nefuncționale nu...
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 4 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum 3 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum o zi
În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 2 zile
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 2 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?