Ora de oră, America se află sub un atac neîncetat din partea unor actori străini – nu prin bombe, ci prin ecranele care ne înconjoară. Campanii sofisticate de dezinformare, orchestrate de Rusia și China, infiltrează platforme online, căsuțe de e-mail, televizoare și conversații cotidiene, vizând sistematic erodarea societății americane. Evoluția inteligenței artificiale a amplificat aceste atacuri, generând deepfake-uri convingătoare, campanii automate și metode inovatoare pentru a exploata vulnerabilitățile naționale.

Câmpul cognitiv: O amenințare directă la adresa patriei

Acesta nu este un simplu război informațional; este un atac direct asupra Statelor Unite înseși. Dezinformarea reprezintă un instrument extrem de eficient folosit de Beijing și Moscova pentru a slăbi reziliența societății americane și, implicit, a pune sub semnul întrebării apărarea națională prin influențarea procesului decizional și modelarea percepțiilor publice. Dacă America este sub atac, atunci armata Statelor Unite are un rol crucial în menținerea siguranței patriei. Într-un moment în care încrederea socială este la cote minime, armata trebuie să-și asume un rol mai proeminent în combaterea directă a eforturilor străine de dezinformare.

Mediul informațional a devenit o componentă vitală a apărării naționale, un câmp de bătălie cognitiv unde convingerile și percepțiile sunt modelate și contestate. Adversarii îl utilizează pentru a răspândi narațiuni false, a influența deciziile și a submina reziliența. Dezinformarea exploatează punctele de fricțiune și erodează încrederea în instituții. Apărarea patriei înseamnă mai mult decât interceptarea rachetelor și paza frontierelor; înseamnă contestarea spațiului informațional pe care adversarii îl ocupă în prezent în domeniul cognitiv al Americii.

Tactica focului rus și conductele chineze de propagandă

Campania de dezinformare a Rusiei urmează modelul „furtuna de falsuri”: un flux constant de informații false răspândite pe rețelele sociale, atât de omniprezent încât copleșește măsurile de contracarare. În 2020, fermele de troli rusești au atins 140 de milioane de utilizatori americani lunar, algoritmii platformelor amplificând dezinformarea rusă în fluxurile de știri. Aceste postări exploatează diviziunile și vizează grupuri nemulțumite pentru a servi obiectivele Kremlinului.

China abordează lucrurile oarecum diferit. Beijingul urmărește agresiv ceea ce analiștii descriu drept „conducte de informații”, achiziționând influență în instituții media mainstream precum Associated Press și Reuters pentru a canaliza propaganda de stat către publicul american. China plasează articole din media de stat, cum ar fi Global Times, în fața utilizatorilor care s-ar putea să nu le recunoască drept propagandă oficială și, în schimb, să le interpreteze ca știri legitime. Atunci când BBC a relatat despre abuzurile drepturilor omului împotriva musulmanilor uiguri, Republica Populară Chineză a răspuns prin desfășurarea unei rețele organizate de troli și a 57 de site-uri web de știri false pentru a contesta credibilitatea BBC.

Inteligența artificială a crescut exponențial aceste amenințări. Deepfake-urile au evoluat de la falsuri rudimentare la imitări sofisticate care au înșelat oficiali guvernamentali, inclusiv cazuri în care voci generate de AI au imitat cu succes Secretarul de Stat. Rusia și China folosesc acum AI pentru a genera conținut la o scară fără precedent, creând dezinformare extrem de țintită și personalizată, care se adaptează în timp real pentru a maximiza impactul.

Răspunsul insuficient al națiunii

Răspunsul Americii a fost inadecuat. Eforturile anterioare au stagnat sau s-au prăbușit sub presiunea politică. Consiliul de Guvernare a Dezinformării al DHS (Departamentul Securității Interne) din administrația Biden, menit să ajute publicul să „decifreze dezinformarea” și să coordoneze răspunsul la amenințări, a fost dizolvat la trei săptămâni după un val de critici privind depășirea prerogativelor guvernamentale. În plus, odată cu dizolvarea Centrului pentru Influență Malignă Străină al Directorului Informațiilor Naționale și a Centrului Global de Angajament al Departamentului de Stat, America duce lipsă de o apărare unitară pentru a contracara dezinformarea internă.

Misiunea armatei: Încrederea ca armă supremă

Strategia Națională de Securitate din 2025 a administrației Trump prioritizează protejarea „țării, poporului său, teritoriului său, economiei sale și modului său de viață de atacurile militare și influența străină ostilă.” Cu peste jumătate dintre americani primind știrile de pe rețelele sociale, dezinformarea reprezintă o influență ostilă directă. Pentru a contracara această amenințare, Departamentul Apărării (DoD) ar trebui să facă din aceasta o prioritate și să utilizeze resursele sale, inclusiv Comandamentele Nordului și Cibernetice ale S.U.A., care dețin atât expertiza, cât și mandatul, pentru a contracara aceste amenințări informaționale ca parte a apărării patriei.

Cea mai puternică armă a armatei împotriva dezinformării este încrederea. 82% dintre americani au încredere în armată, mult mai mult decât în Congres (39%), Președinție (45%) sau în instituțiile media (33%). Atunci când se răspândesc conturi și narațiuni false, americanii au nevoie de o voce de încredere. Armata, ca una dintre cele mai credibile instituții, poate oferi vocea care va ajuta la combaterea părtinirii pe care se bazează dezinformarea.

Departamentul Apărării angajează deja analiști care integrează informații pentru a detecta influența malignă și a prezice acțiunile adversarilor. Aceleași metode care protejează forțele desfășurate pot proteja cetățenii acasă de dezinformare. Armata Statelor Unite înființează deja unități concentrate pe dezinformare în teatrele Indo-Pacific și European. Armata ar trebui să declasifice informații care expun dezinformarea, identifică conturile false și avertizează despre amenințările interne. Această abordare de „pre-combatere” (prebunking), inoculând publicul împotriva dezinformării înainte ca aceasta să prindă rădăcini, s-a dovedit remarcabil de eficientă atunci când administrația Biden a declasificat informații pentru a expune planurile de invazie ale Rusiei și a contracara dezinformarea Kremlinului despre Ucraina, eliminând pretextele lui Putin și învingând Rusia în războiul informațional.

Riscuri și balize: Navigând in dilemele politice

Trebuie recunoscut că implicarea militară în eforturile de contracarare a dezinformării comportă riscuri sociale semnificative. Actorii politici de ambele părți au folosit acuzațiile de „știri false” și „dezinformare” pentru a submina relatări și critici legitime. Oficialii guvernamentali au amplificat, uneori, narațiuni false sau neverificate pentru câștig politic.

Pentru a aborda aceste riscuri, Congresul, Casa Albă, Pentagonul și instituțiile media trebuie să dezvolte și să impună cadre clare care să distingă operațiunile străine ale adversarilor de dezacordurile politice interne. Pe măsură ce adversarii străini devin tot mai pricepuți în exploatarea mediului informațional și în exacerbarea diviziunilor sociale, armata trebuie să evite implicarea în dezbateri politice despre adevăr. Cu toate acestea, în apărarea împotriva războiului informațional străin coordonat, vizând securitatea americană, resursele de informații și credibilitatea instituțională a armatei pot aduce o contribuție decisivă și necesară.

Navigarea aspectelor politice ale războiului informațional și prevenirea politizării armatei necesită aderarea strictă la doctrina și reglementările DoD, operând în cadrul autorităților existente și transparență pe tot parcursul operațiunilor până la punctul de a dezvălui capacități adversarilor străini. Manualul de teren al Armatei pentru Operațiuni de Afaceri Publice, FM 3-61, oferă în prezent definiții fundamentale și cadre operaționale care pot stabili balize critice pentru rolul Forței Comune în contracararea dezinformării. Adaptarea acestui document și crearea de reglementări aplicabile, cum ar fi o Directivă DoD privind combaterea dezinformării, ar contribui la stabilirea unor garanții pentru membrii militari angajați în războiul informațional.

Un exemplu unde aceste directive sunt incredibil de utile în prevenirea depășirii atribuțiilor de către armată este Directiva DoD 5240.01, care guvernează analiza informațiilor. Această directivă ajută la impunerea unor limite în jurul analizei informațiilor în cadrul DoD și împiedică analiștii din Forța Comună și Comunitatea de Informații să încalce normele. În cadrul acestei directive, se găsește definiția „activităților de informații” militare și rapoartele datorate factorilor de decizie pentru a asigura transparența. Această directivă asigură, de asemenea, conformitatea cu Ordinul Executiv 12333, care protejează drepturile cetățenilor americani și împiedică analiza informațiilor să încalce aceste drepturi.

Eforturile de contracarare a dezinformării necesită o protecție similară printr-o directivă sau reglementare pentru a preveni abuzul. Mai exact, reglementările ar trebui nu doar să definească dezinformarea, ci și să stabilească faptul că activitățile militare de contracarare a dezinformării trebuie să vizeze doar operațiuni străine sponsorizate de stat, atribuite de comunitatea de informații, să necesite supraveghere din partea Biroului Secretarului Apărării și să definească rolul operațional pe care îl are comandantul combatant desemnat în asigurarea protejării diviziunii civil-militare.

Reglementarea și transparența trebuie să lucreze în tandem pentru a ajuta aceste eforturi să evite politizarea. Departamentul Apărării ar trebui să informeze periodic Congresul cu privire la aceste eforturi pentru a asigura transparență, a permite supravegherea și a garanta că eforturile rămân concentrate pe adversarii străini. Departamentul trebuie, de asemenea, să angajeze periodic media în aceste eforturi pentru a construi încredere și a asigura responsabilitatea.

Dezinformarea nu este doar o problemă de politică; este o amenințare militară la adresa securității naționale. Rusia și China duc un război informațional împotriva societății americane, iar America trebuie să riposteze cu instituțiile cel mai bine echipate pentru a câștiga: Departamentul Apărării.

Prin declasificarea informațiilor, expunerea operațiunilor de influență ale adversarilor și „pre-combaterea” dezinformării înainte ca aceasta să se răspândească, armata poate apăra domeniul cognitiv la fel de eficient cum apără granițele noastre fizice. Întrebarea nu este dacă armata ar trebui să se implice în această luptă; este dacă America își poate permite să lase acest câmp de bătălie neapărat pentru mai mult timp. Protejarea spațiului nostru informațional și a unității naționale necesită pași urgenți și decisivi, începând de astăzi.