Featured
Dobânzile la creditele din sistemul bancar din România au fost mai mari decât cele din Botswana: 6,487% în România față de 5,75% în Botswana
n virtutea celor mai recente date publicate în baza lor de date de Fondul Monetar Internațional (FMI), am decis să analizez suplimentar contributiile teoretice si practice in domeniul politicilor monetare si bancare ale lui Mugur Isărescu în pandemie, dincolo de concluzia de necontestat pe care am documentat-o deja: dobânzile plătite de România nu mai sunt DOAR cele mai mari din Uniunea Europeană, dar sunt mai mari chiar decât dobânzile ÎNSUMATE ale altor 22 de state din Uniune (exclusiv, aici).
Am explicat în mai multe rânduri de ce Guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei, care a fost lider Solidaritatea și nu turnător la Securitate (spre deosebire de guvernatorul nostru), a decis să ducă dobânda imediat aproape de zero în Polonia, spre deosebire de ce se întâmplă în România.
Ce s-a întâmplat în România? Mugur Isărescu a ratat încă de la bun început, în pandemie, să facă ceva pentru populație și companii (părerea mea că deliberat), respectiv a ratat să ducă imediat dobânda de politică monetară spre 1%, așa cum am argumentat insistent încă din 1 martie 2020 (aici).
Tot în articolul din martie 2020, arătam clar că Mugur Isarescu se preface că reduce dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, după ce, în prelabil, a cam pus umărul la scumpirea dobânzilor din piața monetară cu 0,41 puncte procentuale, astfel încât prima reducere pe care a făcut-o în martie 2020 (de la 2,5% la 2%), era deja anulată. Ex-ante. Dobânzile au rămas înalte pentru populație, companii și pentru statul român în cea mai dificilă perioadă a crizei de sănătate publică care a generat criza economică.
Am caracterizat atunci această politică ce a condus la profituri bancare record drept #nimicpentrupopulatie, #totulpentruacoperite (aici).
Abia în ianuarie 2021, după ce s-a asigurat că datoria publică a crescut suficient de mult, că sigur vom depăși în curând nivelul de 60% din PIB și că noua și vechea datorie sunt finanțate la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană astfel încât să ne îndeperteze pe termen NELIMITAT de Zona Euro (și de dobânzile mici), Mugur Isărescu a dat curs reducerii ,,spre 1%”, a dobânzilor, ducându-le la 1,25%, în ianuarie 2021. Prea târziu, prea puțin, prea ca la țară.
Astfel, cel mai longeviv guvernator de Bancă Centrală din lume, s-a asigurat că va crea condițiile ca România să plătească dobânzi mai mari decât dobânzile însumate ale altor 22 de state europene. O premieră. Menținând dobânzile înalte într-o perioadă critică (a redus foarte șovăitor și foarte târziu rata de dobândă), BNR s-a mai asigurat de încă o premieră a ultimilor ani: dobânzile la care se împrumută populația și companiile din România sunt mai mari decât cele din Botswana.
Datele FMI sunt extrem de clare: în anul de criză 2020, dobânzile la creditele din sistemul bancar din România au fost mai mari decât cele din Botswana: 6,487% în România față de 5,75% în Botswana:

Potrivit acelorași date ale FMI, în anul de criză 2020, BNR a ,,reușit” să scadă dobânzile (pe medie) de la 7,162% pe an la 6,487% pe an, respectiv 0,675 puncte procentuale. (Cristina T.).
Administratie
Ofensivă contra timp la Câmpina: Consolidarea versantului de pe DJ 101R, în ritm accelerat
La doar patru zile de la debutul lucrărilor de stabilizare a terenului pe drumul județean DJ 101R, șantierul de la ieșirea din Câmpina spre DN1 prezintă deja o evoluție remarcabilă. Într-o zonă marcată de instabilitate geologică, eforturile de consolidare au intrat într-o fază avansată, sub supravegherea directă a autorităților județene.
Mobilizare exemplară după doar 96 de ore de șantier
Ritmul de lucru impus pe DJ 101R a depășit așteptările inițiale. Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a efectuat astăzi o vizită inopinată pe teren pentru a evalua capacitatea de răspuns a constructorului și calitatea execuției. Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții instituției administrative, mobilizarea rapidă este esențială, având în vedere gradul ridicat de complexitate tehnică a intervenției.
În urma inspecției, șeful administrației județene s-a declarat optimist, subliniind că, deși terenul este unul extrem de „capricios”, progresul vizibil după primele zile indică o gestionare eficientă a resurselor.
Securitatea traficului, prioritate zero pe un segment rutier critic
Zona afectată de surpare nu reprezintă doar o provocare inginerească, ci și un punct nevralgic pentru fluența traficului din regiune. Fiind principala poartă de acces către DN1 pentru locuitorii municipiului Câmpina, orice întârziere ar fi putut genera blocaje majore.
„Am dorit să văd personal cum evoluează lucrările după primele zile de șantier. Este important că există mobilizare și că se lucrează într-un ritm bun încă de la început”, a punctat Virgiliu Nanu. Acesta a reiterat faptul că, dincolo de viteză, accentul cade pe execuția corectă: „Vorbim despre o zonă sensibilă, circulată zilnic de foarte mulți oameni, iar această intervenție trebuie făcută rapid, dar mai ales corect și în condiții de siguranță”.
Monitorizare strictă: Șantierul, sub „lupa” autorităților județene
Lucrările de stabilizare sunt realizate etapizat, o strategie aleasă special de Consiliul Județean Prahova pentru a menține impactul asupra traficului rutier la un nivel minim. Deși în perioada precedentă au fost aplicate soluții temporare de siguranță, intervenția actuală vizează o consolidare definitivă, capabilă să elimine riscurile pe termen lung.
Monitorizarea procesului nu se oprește însă aici. Președintele CJ Prahova a anunțat deja o nouă vizită de lucru pentru săptămâna viitoare, transmițând un semnal clar constructorului că respectarea graficului de execuție este nenegociabilă. Până la finalizarea proiectului, zona va rămâne sub supraveghere permanentă, asigurându-se astfel că poarta de intrare în Câmpina va redeveni un traseu sigur pentru toți participanții la trafic.
Exclusiv
Război total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
O campanie de discreditare fără precedent vizează Sindicatul Diamantul, organizația fiind acuzată de „destabilizarea statului de drept” din cauza numeroaselor acțiuni în instanță. În replică, liderul sindicatului, Emil Pascuț, lansează un atac devastator la vârful MAI, deconspirând un sistem pe care îl descrie drept un amestec de incompetență, corupție și mentalități de tip comunist.
Etichete politice și „kompromat”: Lupta pentru adevăr, interpretată ca destabilizare
Recentul val de acuzații lansat împotriva sindicatului — pe care Emil Pascuț îl numește un „kompromat” similar celui orchestrat împotriva jurnalistei Emilia Șercan — a inclus etichete grave, de la „destabilizarea statului” la acuzații bizare de simpatii pro-ruse. Liderul Diamantul respinge categoric aceste insinuări, subliniind că singura „vină” a sindicatului este refuzul de a se înrola sub steagul partidelor politice (PSD sau PNL) și succesul răsunător în sălile de judecată.
„De când a devenit un proces câștigat o acțiune destabilizatoare?”, se întreabă retoric Pascuț, amintind că demersurile sale juridice au forțat MAI și MapN să plătească deja peste 40 de milioane de euro veteranilor păgubiți prin ascunderea unor drepturi bănești (celebrul HG 1086/2004).
Nota de plată a incompetenței: 50 de milioane de euro recuperate din „buzunarul” statului
Strategia sindicatului s-a mutat definitiv în tribunale, abandonând ceea ce Pascuț numește „dialoguri ipocrite” cu șefii ministerului. Bilanțul este unul usturător pentru bugetul public: peste 50 de milioane de euro reprezentând diurne, sporuri de excelență și de antenă, câștigate pas cu pas prin sentințe definitive.
Revoluția transparenței: Declasificarea ROF-urilor de tip comunist
O victorie majoră, trecută adesea cu vederea, este obligarea inspectoratelor județene de a declasifica Regulamentele de Organizare și Funcționare (ROF). Potrivit lui Emil Pascuț, aceste documente „putrezeau secrete” de peste 50 de ani, fiind menținute astfel pentru a perpetua un model de poliție politică.
„Clasificarea lor era un pod peste timp cu statul polițienesc comunist. ROF-urile secrete erau dovada că securiștii nu au murit, doar și-au schimbat blana”, afirmă liderul Diamantul, considerând această declasificare o realizare istorică pentru democratizarea sistemului.
Verdict definitiv la Curtea de Apel: IPJ Argeș și IPJ Maramureș, obligate la transparență

Cea mai recentă lovitură aplicată „secretomaniei” din Poliție vine de la Curtea de Apel București. Prin Decizia civilă nr. 1349 din 3 aprilie 2026, instanța a respins recursurile formulate de IPJ Maramureș și IPJ Argeș, obligându-le să comunice informații vitale despre salarizare și sporuri.
Instanța a reținut că refuzul acestor instituții de a comunica actele normative care reglementează salariile polițiștilor sau criteriile pentru sporul de condiții periculoase a fost unul „nejustificat și exprimat cu exces de putere”. Judecătorii au subliniat că accesul la informații de interes public este un drept fundamental, garantat de Constituție, care nu poate fi îngrădit prin interpretări arbitrare ale șefilor din poliție.
În concluzie, Emil Pascuț reiterează că viitorul Sindicatului Diamantul nu depinde de favoruri politice, ci de performanța juridică ce transformă sistemul „cotonogindu-l” în instanță până când legea va fi aplicată egal pentru toți. „Transparența nu este opțională — este un drept”, avertizează sindicatul, promițând noi „cutremure” la vârful MAI. (Cristina T.).
Exclusiv
Justiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
Într-o decizie care zguduie temeliile Ministerului Afacerilor Interne, Tribunalul Olt a confirmat, pentru a doua oară, un adevăr crunt: instituțiile statului au încercat să „scape” de un polițist incomod folosind metode demne de regimurile totalitare. Cazul agentului-șef principal Paul Feroiu, fost luptător de elită, devine simbolul luptei împotriva abuzului de putere sub uniformă.
Verdict usturător pentru IPJ Gorj și IGPR: Daune morale de 10.000 de euro
Conform datelor furnizate de Sindicatul Diamantul, prin Hotărârea nr. 246 din 29 aprilie 2026, magistrații Secției de Contencios Administrativ a Tribunalului Olt au anulat actele prin care conducerea IPJ Gorj și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) au încercat să-l scoată „nebun” pe Paul Feroiu.
Instanța a dispus nu doar anularea dispozițiilor de suspendare a raportului de serviciu, ci a obligat statul la plata tuturor restanțelor salariale actualizate. Mai mult, judecătorii au stabilit o premieră morală, acordându-i polițistului suma de 10.000 de euro drept daune pentru suferințele și umilințele îndurate într-un proces de internare forțată declarat acum ilegal.
De la instructor de elită, la „inapt”: Păcatul de a-ți lua misiunea în serios
Rădăcinile acestui conflict se află în anul 2018, când Paul Feroiu, campion la Unifight și instructor de judo, a fost însărcinat să reformeze pregătirea fizică a cadrelor IPJ Gorj. După ce a raportat că peste 300 de polițiști — de la birocrați la șefi de servicii — chiuleau sistematic de la antrenamente, „sistemul” s-a întors împotriva sa.
În loc să fie sancționați cei care ignorau pregătirea tactică, Feroiu a fost cel vizat. Deși expertiza independentă realizată de reputatul prof. univ. dr. Tudorel Butoi a arătat că luptătorul era perfect apt pentru misiuni speciale, psihologii unității l-au declarat inapt, mutându-l de la Mascați la Ordine Publică, într-o încercare evidentă de degradare profesională.
„Ia-ți papucii și periuța”: Psihiatria ca instrument de intimidare
Apogeul abuzului a fost atins în august 2021. Printr-o dispoziție a conducerii IPJ Gorj, lui Feroiu i s-a ordonat internarea forțată la secția de Psihiatrie a Spitalului Militar „Dimitrie Gerota”. Mesajul primit din partea colegilor a fost unul sinistru: să-și ia cele necesare, căci drumul va fi fără întoarcere.
Polițistul a refuzat să se supună acestui ordin ilegal, alegând calea protestului extrem: greva foamei în fața Ministerului de Interne. Cazul a fost intens mediatizat de Antena 3, în emisiunea „Exces de Putere”, unde jurnaliștii Oana Zamfir și Carmina Pricopie au prezentat documentele care demascau mecanismul de represiune. Feroiu a reclamat public inclusiv presiuni venite de la vârful ministerului, invocând amenințări cu excluderea din sistem dacă nu acceptă „diagnosticul”.
Un precedent periculos: Statutul polițistului nu este un instrument de tortură
Importanța acestei hotărâri judecătorești depășește cazul individual al lui Paul Feroiu. Instanța a reamintit autorităților că „internarea la psihiatrie” nu figurează în Statutul polițistului, fiind o procedură inventată ad-hoc pentru a elimina disidenții interni.
Așa cum subliniază și sursele din cadrul Sindicatului Diamantul, decizia Tribunalului Olt expune o practică sistemică alarmantă: utilizarea evaluărilor psihiatrice pentru a reduce la tăcere cadrele care semnalează nereguli. Pentru Paul Feroiu, lupta de patru ani în tribunale s-a încheiat cu o victorie morală și juridică imensă, însă rămâne întrebarea: câți alți polițiști au fost striviți de un mecanism care preferă să declare „nebunia” decât să accepte competența și integritatea? (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 4 zileBatista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii
-
Exclusivacum 3 zileCaracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
-
Exclusivacum 2 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 4 zileRECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, capitala tarifelor gunoiului la ruletă: cât costă, azi, să fii fraier oficial al lui Bin Go?
-
Exclusivacum 4 zileGRAD DE CHESTOR ÎN „SPIONAJUL” CU PĂPUȘI: Cum a regizat „Bebe-Chestorul” un Kompromat de doi lei împotriva Sindicatului Diamantul



