Gabriel Păun, președintele Agent Green, dar și consilier onorific al premierul Florin Cîțu, din februarie, transmite prin organizația de protecție a mediului pe care a fondat-o mai multe nemulțumiri legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care primul-ministru a mers până la Bruxelles ca să găsească susținere, iar miercuri a fost obligat să îl prezinte și în fața parlamentarilor.

În timp ce Gabriel Păun îl consiliază pe Florin Cîțu pe probleme de mediu, organizația ”Agent Green”, al cărei fondator este, transmite printr-o scrisoare deschisă, semnată de mai multe ONG-uri, îngrijorarea față de ”lipsa prezentării unei viziuni de ansamblu, cu o logică de intervenție solidă bazată pe obiective clare, a PNRR”.

Semnatarii scrisorii deschise, adresată atât premierului Florin Cîțu, cât și ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, sunt: Raluca Nicolae, membru fondator Asociația Agent Green, Theodor Cojoianu, co-fondator RoSIF și membru EU Platform on Sustainable Finance, EU Commission, Anca Chirilă Gheorghică, director Asociația Mai Bine, Daniela Mitrofan, președinte Organizația Reset, Constantin Turmac, președinte Fundația Snagov, Anamaria Hâncu, președinte și co-fondator Let’s Do It, Romania!

”Nici un proiect din «Tranziţia verde» al PNRR nu a fost prezentat integral”

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul organizației, ”Agent Green” este o organizație neguvernamentala și non profit pentru protecția mediului, înființată în anul 2009, iar ”afinitatea organizației este de a investiga crime de mediu, de a le expune strategic și de a promova soluții pentru conservarea biodiversității și asigurarea bunăstării generațiilor viitoare”.

În contextul dezbaterilor privind Planul Național de Redresare și Reziliență, organizația ”Agentul Green”, al cărei fondator este chiar consilierul onorific al premierului Cîțu, acuză Guvernul de ”lipsă de transparență”.

În scrisoarea deschisă, semnatarii îi atrag atenția premierului că PNRR nu prezintă detalii referitoare la ”proiecte eligibile”, ceea ce îl transformă într-un semnal de alarmă.

”Această abordare generează o lipsă de transparență din partea Guvernului României în ceea ce privește proiectele propuse pentru finanțare din cadrul celor 29,2 milliarde de euro care urmează să fie alocate României. De asemenea, este alarmant faptul că planul nu prezintă detalii cu privire la proiectele eligible pentru Pilonul 1 – Tranziția Verde în cadrul PNRR, și la măsura în care planul, în ansamblul său, este coerent cu obiectivele Pactului verde european”, se precizează în scrisoarea deschisă.

Mai mult, semnatarii atrag atenția că, după consultările publice din februarie, nici unul dintre proiectele incluse în pilonul “Tranziţia verde” al PNRR nu a fost prezentat integral, astfel încât să fie clare efectele acestuia din perspectiva impactului asupra mediului.

”De aceea, cerem Guvernului României să facă publice proiectele propuse pentru finanțare în PNRR, însoțite de prezentarea modului în care aceste proiecte evită impactul semnificativ negativ asupra mediului şi, în cazul proiectelor din Pilonul I – Tranziția Verde, a modului în care aceste proiecte sunt aliniate cu Pactul verde European”, potrivit semnatarilor.

”Proiecte cu impact negativ asupra mediului, sub masca protecției climatice”

Uniunea Europeană a decis să investească în jur de 670 miliarde euro în reconstrucția economiei europene în urma crizei COVID, iar Regulamentul pentru Planul de redresare pentru Europa a stabilit ”obiectivul ambițios al utilizării acestei sume uriașe pentru a conduce Uniunea Europeană într-un viitor ecologic și digital”.

Semnatarii scrisorii deschise atrag atenția premierului Florin Cîțu  că toate concluziile evaluării acestor planuri sunt deosebit de îngrijorătoare.

Arată că fie nu există alocări bugetare pentru proiecte care privesc conservarea, protecţia şi refacerea biodiversităţii, fie proiectele propuse păstrează măsuri care au un impact negativ asupra mediului, adesea sub masca protecției climatice.

Scrisoare deschisă

Mai mult, susțin aceștia, în majoritatea țărilor există o lipsă de transparență atât în procesul de redactare, cât şi în cel de integrare a proiectelor propuse în urma consultărilor publice.

Pentru Romania, ultima versiune a PNRR – publicată în 7 aprilie – a fost modificată prin reducerea bugetului de la 41,1 miliarde la 29,2 miliarde de euro.

”Comisia Europeană a respins proiectele privind irigaţiile, unele lucrări de infrastructură rutieră şi fondul destinat primăriilor, iar până în prezent nu a fost prezentat nici un proiect detaliat care urmează să fie finanţat prin aceste fonduri”, susțin semnatarii scrisorii deschise.

Aceștia mai solicită, în final, ca ”Guvernul României să pună în acțiune cât mai curând posbil acest act de transparență cu privire la proiectele PNRR”.

Gabriel Păun, activistul de mediu consilier onorific al premierului 

Numele ”Agent Green”  – fondată în 2009, pentru că ”nu exista o organizație care să apere, deopotrivă, oamenii, animalele și pădurea” – este același cu al unui erbicid folosit de armata SUA în războiul din Vietnam. Erbicidul era amestecat cu Agent Pink și utilizat pentru distrugerea recoltelor.

Primul job al lui Gabriel Păun, acum unul dintre cei mai vocali activiști de mediu din România, a fost la Eco Sens, apoi – între 2008 și 2013 – a lucrat pentru Vier Pfoten. A fost International Campaign Director la Four Paws și consultant la Gap Inc., companie de retail. Gabriel Păun a lucrat și pentru Greenpeace între 2005 și 2008 –, dar a părăsit asociația și a declarat că nu crede ” în structuri mari și birocratice”.

Are bani ”din finanțări mici”, conform propriilor declarații oferite presei, respectiv donații făcute de asociații din România, Norvegia sau Germania, dar și de la ”români din popor”, și spune că a dorit ”să internaționalizeze problema pădurilor din România ”și a tras semnale de alarmă la Bruxelles”. În 2016, Gabriel Păun a câștigat premiul EuroGreen.

Din 16 februarie 2021, Gabriel Păun este consilier onorific al premierului Florin Cîțu, activitatea acestuia fiind neremunerată.

Accidentul în urma căruia un om de afaceri a rămas paralizat

În urmă cu șase ani, mașina în care se afla Gabriel Păun a fost implicată într-un accident rutier în urma căruia omul de afaceri Mihalache Bocea, din Deva, a rămas paralizat de la brâu în jos.

Mașina era condusă de activistul de mediu Alin Andrioni, cel care avea să fie desemnat în 2016 candidatul Partidului Verzilor la Primăria Hațeg. Acest dosar a stat patru ani pe masa procurorilor, fiind trimis în judecată în septembrie 2019. Zece luni mai târziu, pe 29 iulie 2020, judecătorul de cameră preliminară a retrimis dosarul la procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În acest dosar controversat a fost audiat și senatorul USR Mihai Goțiu, iar cei implicați au insistat în a spune că vina a aparținut victimei. Alin Andrioni a fost apărat vehement de Gabriel Păun, cu toate că, în urma cercetărilor, procurorii l-au acuzat pe Andrioni de ”tentativă de omor”, acesta aflându-se, la momentul respectiv, pe proprietatea privată a omului de afaceri din Deva.

”Dispune trimiterea în judecată a lui Andrioni Alin Constantin sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor, faptă prev. și ped. de art.32 rap. la art.188 alin.1 și 2  Cod penal cu aplic. art.75 alin.1 lit.b Cod penal, constând în aceea că, în ziua de 24.05.2015, în jurul orelor 13.00, fiind pe raza localității Coroiești, județul Hunedoara, la volanul unui Hyundai Gallopper (cu numere de înmatriculare …), într-o zonă nepublică și sol denivelat, prin depășirea limitelor legitimei apărări, a condus având pe partea frontală a autoturismului pe persoana vătămată 1 (PV1), cu consecința căderii, lovirii cu autoturismul și vătămării corporale a acestuia, care a suferit leziuni traumatice ce au necesitat 150-160 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, au pus în primejdie viața victimei și au cauzat acesteia infirmitate posttraumatică”, au scris procurorii în rechizitoriul trimis instanței.

Chiar și acum, la șase ani după ce Andrioni a dat cu mașina peste omul de afaceri, activiștii de mediu prezenți atunci la incident susțin că ei au fost atacați, fără însă a preciza că ”acțiunea de apărare a mediului” a fost făcută pe o proprietate privată și că a avut ca rezultat un om paralizat.

Potrivit sursei citate, ”Agent Green” este puternic susținut de un politician austriac, Thomas Waitz, europarlamentar , membru al Partidului Verde din Austria și al Partidului Verde European, din familia căruia face parte și Partidul Verzilor al cărui candidat în Hațeg a fost Alin Andrioni, cel care conducea mașina în care se afla și Gabriel Păun la momentul accidentului.

Activiștii de mediu, ”bruscați și alungați cu bolovani”

Pe 24 mai 2015, ecologiştii conduşi de Gabriel Păun au mers pe râul Alb din Retezat, în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, pe raza comunei Coroieşti din judeţul Hunedoara. Scopul era de a documenta, în teren, ”impactul asupra ariei naturale protejate a construcţiilor iniţiate de afaceristul Mihalache Bocea”.

Omul de afaceri voia să construiască două microhidrocentrale şi o păstrăvărie şi obţinuse avize şi autorizaţii de construcţie de la autorităţile locale şi judeţene. Ulterior, în noiembrie 2016, Curtea de Apel Alba a dispus oprirea lucrărilor pe motiv că sunt interzise construcţiile în parcurile naturale şi lipsea studiul de impact asupra mediului.

Ecologiștii coordonați de Gabriel Păun erau însoțiți, în mai 2015, și de o echipă de la Deutsche Welle și ar fi fost ”agresaţi de oamenii afaceristului Mihalache Bocea, care au încercat să îi împingă, să îi bruscheze şi să îi alunge cu bolovani”, scria newsmaker.ro la vremea respectivă.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul General – semnat de procuroarea Elena Gavadia -, Gabriel Păun se afla în SUV-ul condus de Alin Andrioni, încercând să fugă, iar omul de afaceri Mihalache Bocea ”s-a aruncat pe capotă ca să îi facă să se oprească”. Șoferul mașinii în care se afla și Gabriel Păun nu a frânat, omul de afaceri a căzut și a fost călcat de mașină, rămânând cu handicap de gradul I pe viață, respectiv paralizie de la brâu în jos.