Actualitate
Podul Ciurel va rămâne „pe veci” un simplu „viraj la stânga”
Primarul general Nicușor Dan a trecut pe linie moartă cel mai mare proiect de infrastructură din București, după Pasajul Basarab. Surse din Primăria Capitalei spun că actualul edil nu vrea să mai continue proiectul Podului de la Ciurel și să construiască un drum expres care să lege Nodul de la Virtuții cu autostrada A1. În forma actuală, investiția uriașă rămâne un simpu „viraj la stânga” sau „podul care nu duce nicăieri”.
- Podul Ciurel a costat 240 de milioane de lei, bani dați degeaba fără un drum expres către A1.
- Primarul Sectorul 6, Ciprian Ciucu, susține că își dorește continuarea proiectului, dar nu are bani
- Specialiștii în infrastructură îl contrazic pe Nicușor Dan.
Încă dinainte să ajungă primarul Capitalei, Nicușor Dan spunea că, în viziunea sa, continuarea proiectului de la Ciurel (Nodul Virtuții) va fi cu probleme.
Potrivit surselor Gândul, edilul consideră acum „mort” acest proiect important, care ar ajuta la fluidizarea traficului în București și care până în prezent a costat 240 de milioane de lei.
Podul Ciurel, împreună cu drumul expres care ar fi trebuit construit pe lângă Lacul Morii, în Sectorul 6, până la Autostrada București – Pitești, au fost gândite ca o alternativă pentru bulevardul Iuliu Maniu, un drum extrem de aglomerat.
Ciprian Ciucu: Așa cum arată, Podul Ciurel este inutil
Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, unde sunt atât bulevardul Iuliu Maniu, cât și Nodul Virtuții, spune că, așa cum arată acum, Podul Ciurel este inutil.
„Cel mai scump proiect de investiții din București, după Pasajul Basarab, și cel mai inutil. Aceasta este viziunea primarului general, probabil că are specialiști în trafic care îl sfătuiesc în acest sens”, susține edilul.
Ciucu exclude implicarea Primăriei Sectorului 6 în continuarea lucrărilor la Podului Ciurel, din cauza lipsei banilor pentru susținerea unui asemenea proiect.
”Nu ne permitem să ne implicăm acolo, nici măcar exproprierile nu putem să le facem. Vrem ca acest drum să fie continuat, dar nu ni-l permitem, mai ales că am preluat și o parte din investițiile de la Prelungirea Ghencea. Acum, avem bugetul întins la maximum”, a precizat Ciprian Ciucu, pentru Gândul.ro.
O soluție pentru a descongestiona traficul pe bulevardul Iuliu Maniu a fost trimisă la Primăria Capitalei. Ca alternativă la bulevardul Iuliu Maniu, Primăria Sectorului 6 a cerut municipalității să îi dea în administrare o parte din bulevardul Timișoara, cuprins între Valea Cascadelor și CET Vest, unde va fi un nod intermodal.
”Am vorbit cu cei de la CNAIR, vrem să facem Prelungirea Timișoarei să ajungă la Centură. Deocamdată, răspunsul pe care l-am primit de la PMB a fost că solicitarea noastră pentru acel tronson nu a fost introdusă pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București”, a adăugat Ciucu.
Podul Ciurel, blocat de un bazin de apă potabilă
Nicușor Dan spune, de când a fost ales primar general, că nu se poate construi acest proiect, din cauza unui bazin de apă potabilă de lângă Lacul Morii.
„Problema cea mai mare a acestui proiect este continuarea lui, care trece la 20 de metri de un bazin de apă potabilă, de unde bucureştenii beau apă. Din cauza unor fenomene chimice, nu poţi să acoperi bazinele de apă potabilă. Pe de altă parte, nu poţi să treci cu trei benzi pe sens pe lângă apa potabilă. Acesta este motivul pentru care proiectul, aşa cum este, nu poate să fie realizat”, explica primarul Capitalei.
Edilul nu anunțat însă alte soluții pentru construierea drumului.
„Este o construcție uriașă care nu poate fi lăsată așa”
Specialiștii în infrastructură spun că proiectul, lăsat în acest stadiu, nu este fezabil, o soluție alternativă putând fi găsită.
”Este ilogic să nu se continue cu o nouă arteră, care să fie o alternativă pentru bulevardul Iuliu Maniu, care este cel mai aglomerat din București. Nu înțeleg raționamentul lui Nicușor Dan pentru o astfel de decizie. Știam că nu vrea să continue acest proiect, dar mai aveam speranțe că cineva îl va face să se răzgândească. Este o construcție uriașă acolo, cu un pod hobanat, care nu poate fi lăsat așa, trebuie neapărat să găsească o soluție”, a declarat pentru Gândul.ro Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură.
În forma actuală, fără drumul de legătură cu autostrada A1, cea mai importantă utilitate a Podului Ciurel este că le permite șoferilor care vin dinspre Podul Grant, de pe Virtuții, să vireze la stânga pe Splai fără să mai stea la semafor.
Proiectul de la Ciurel, denumit și „podul spre nicăieri”, a costat municipalitatea 240 de milioane de lei, iar contractul pentru realizarea acestui proiect a fost semnat în 2010 cu asocierea Max Boegl-Astaldi-Euroconstruct.
Podul a fost deschis în septembrie anul trecut, de către fosta administrație condusă de Gabriela Firea și a atras foarte multe critici, tocmai pentru faptul că în stadiul actual, fără drumul expres către A1, este considerat un simplu „viraj la stânga”.
Actualitate
Ce organe pot fi examinate prin ecografie?
Ecografia se numără printre cele mai frecvente investigații imagistice recomandate de medic. Probabil ai făcut deja una pentru dureri abdominale, pentru monitorizarea unei sarcini sau în cadrul unui control de rutină. Este rapidă, nedureroasă și nu folosește radiații. În majoritatea cazurilor, îți oferă informații pe loc, astfel încât medicul poate decide imediat care sunt următorii pași.
Dacă îți dorești claritate medicală, este important să înțelegi exact ce poate evalua ecografia, cum se desfășoară investigația și care sunt limitele ei. Iată mai multe detalii.
Ce este ecografia și cum funcționează?
Ecografia, numită și ultrasonografie, folosește unde sonore de frecvență înaltă pentru a crea imagini ale organelor interne. Sonda aparatului transmite aceste unde, ele se reflectă diferit în funcție de țesuturi, iar aparatul transformă informația în imagini vizibile pe monitor.
Medicul vede structura organelor în timp real. Astfel, poate observa dimensiuni, forme, eventuale formațiuni sau acumulări de lichid. În varianta Doppler, ecografia măsoară și fluxul de sânge prin vase sau prin inimă. Investigația este sigură inclusiv în sarcină.
Ce organe pot fi examinate prin ecografie abdominală?
Ecografia abdominală este una dintre cele mai solicitate investigații. Aceasta permite evaluarea mai multor organe din partea superioară și inferioară a abdomenului.
Ficatul
Medicul poate identifica:
- ficatul gras (steatoză hepatică);
- inflamații cronice;
- ciroză;
- chisturi sau formațiuni suspecte.
Dacă analizele de sânge arată transaminaze crescute, ecografia ajută la clarificarea cauzei. Dacă apar leziuni suspecte, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru confirmare.
Vezica biliară și căile biliare
Ecografia detectează frecvent pietrele la fiere. În cazul durerilor în partea dreaptă a abdomenului, grețurilor sau icterului, această investigație oferă rapid informații despre:
- litiaza biliară;
- inflamația vezicii biliare;
- dilatarea căilor biliare.
Pentru rezultate optime, este indicat repausul alimentar cu 6–8 ore înainte.
Pancreasul
Pancreasul poate fi evaluat pentru inflamații (pancreatită), chisturi sau formațiuni tumorale. Gazele intestinale pot limita vizualizarea, iar în aceste situații medicul poate recomanda un CT sau un RMN.
Splina
Ecografia arată dacă splina este mărită sau prezintă leziuni. O splină mărită poate fi asociată cu infecții sau afecțiuni hematologice. Medicul corelează întotdeauna imaginea cu simptomele și analizele tale.
Rinichii și vezica urinară
Ecografia renală este frecvent indicată în caz de:
- dureri lombare;
- sânge în urină;
- infecții urinare repetate;
- suspiciune de pietre la rinichi.
Medicul verifică dimensiunea rinichilor, eventualii calculi, prezența chisturilor sau dilatarea căilor urinare. Este important să vii la ecografie cu vezica plină, deoarece urina ajută la vizualizarea pereților.
Aorta abdominală
Prin ecografie Doppler, medicul poate evalua aorta și alte vase mari. Investigația permite detectarea unor dilatări (anevrisme) sau îngustări care necesită monitorizare atentă.
Ce organe pot fi examinate prin ecografie pelvină?
Ecografia pelvină se adresează atât femeilor, cât și bărbaților. Este foarte utilă în specialități precum obstetrică-ginecologie și urologie.
La femei: uterul și ovarele
Ecografia pelvină poate fi:
- transabdominală (cu vezica plină);
- transvaginală (pentru imagini mai detaliate).
Medicul evaluează:
- uterul și grosimea endometrului;
- ovarele și eventuale chisturi;
- fibroamele uterine;
- sarcina în evoluție sau suspiciunea de sarcină extrauterină.
În sarcină, ecografia rămâne metoda standard de monitorizare a dezvoltării fătului. Dacă alegi să faci o ecografie în București, sectorul 3, într-o clinică modernă, medicul ginecolog îți va explica exact ce tip de examinare ți se potrivește și cum se integrează aceasta în planul tău medical.
La bărbați: prostata
Ecografia prostatei se face transabdominal sau transrectal, în funcție de indicație. Aceasta este recomandată dacă apar:
- dificultăți la urinare;
- jet urinar slab;
- valori PSA modificate.
Investigația ajută la identificarea hiperplaziei benigne de prostată, inflamațiilor sau formațiunilor suspecte.
Alte zone care pot fi examinate prin ecografie
Ecografia nu se limitează la abdomen și pelvis. Medicul o folosește în mai multe specialități.
Tiroida
În endocrinologie, ecografia tiroidiană este prima investigație indicată pentru noduli sau modificări ale analizelor hormonale. Medicul observă dimensiunea glandei și caracteristicile nodulilor și decide dacă este necesară o biopsie.
Inima (ecocardiografie)
În cardiologie, ecocardiografia oferă informații despre structura inimii, funcționarea valvelor și modul în care sângele circulă prin camerele cardiace. Investigația este frecvent recomandată în caz de hipertensiune, suflu cardiac sau dureri toracice.
Sânii
Ecografia mamară este utilă mai ales la femeile tinere, unde țesutul mamar este dens. Aceasta ajută la diferențierea chisturilor de nodulii solizi și completează mamografia.
Testiculele și părțile moi
Pentru dureri scrotale, traumatisme sau umflături, ecografia testiculară oferă informații rapide. În cazul leziunilor musculare sau al colecțiilor de lichid, ecografia părților moi este o metodă eficientă de evaluare.
Cum se desfășoară ecografia?
Procedura este simplă:
- te așezi pe patul de examinare;
- medicul aplică un gel pe zona investigată;
- plimbă sonda pe piele și urmărește imaginile pe monitor;
- la final, primești rezultatul pe loc sau în scurt timp.
În general, investigația durează între 15 și 30 de minute. Nu ai nevoie de recuperare și îți poți relua activitatea imediat.
Pregătirea depinde de tipul ecografiei:
- pentru abdomenul superior: nu mânca 6–8 ore înainte;
- pentru pelvis: bea aproximativ un litru de apă și nu urina înainte;
- pentru ecografie transvaginală: golește vezica înainte de procedură.
Medicul îți oferă instrucțiuni clare la programare.
Ce nu poate evidenția ecografia?
Ecografia are și limite. Aerul din intestin poate împiedica vizualizarea unor organe. Oasele blochează undele sonore, astfel că structurile aflate în spatele lor nu pot fi evaluate. Leziunile foarte mici pot trece neobservate. Dacă rezultatul este neconcludent, medicul poate recomanda un CT sau un RMN.
Când este bine să programezi o ecografie?
Programează un consult dacă apar:
- dureri abdominale persistente;
- tulburări urinare;
- sângerări anormale;
- modificări ale ciclului menstrual;
- analize de sânge care depășesc limitele indicate de laborator.
Așadar, dacă ai simptome sau vrei un control preventiv, fă primul pas: programează un consult și discută deschis cu medicul despre opțiunile tale. O evaluare efectuată la timp îți oferă claritate și te ajută să iei decizii informate pentru tine și familia ta.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru interpretarea corectă a rezultatelor și stabilirea unui plan de investigații, adresează-te unui medic.
Surse de informare:
- “Ultrasound – Mayo Clinic.” Mayoclinic.Org, 2024, https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/ultrasound/about/pac-20395177. Accesat în data de 5 Aug. 2026.
Actualitate
Polonia și Canada își consolidează cooperarea militară prin exerciții comune și acorduri pentru drone
Varșovia și Ottawa extind parteneriatul în domeniul apărării
Polonia și Canada au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării, menit să aprofundeze relațiile bilaterale și să intensifice colaborarea dintre cele două state. Documentul pune accent pe exerciții militare comune, programe de instruire și dezvoltarea legăturilor dintre industriile naționale de apărare.
Memorandumul de înțelegere a fost semnat luni, la Kielce, de ministrul polonez al Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysz, și omologul său canadian, David J. McGuinty. Ceremonia a avut loc înaintea deschiderii expoziției internaționale de tehnică militară MSPO, organizată în perioada 8-11 septembrie.
Canada, prezentă la MSPO ca partener principal
Canada participă la ediția din acest an a expoziției în calitate de națiune parteneră principală. Aproape 200 de companii canadiene își prezintă soluțiile și produsele în domenii precum industria aerospațială și spațială, inteligența artificială, securitatea cibernetică, precum și sistemele terestre și maritime.
Prezența masivă a companiilor canadiene reflectă, potrivit oficialilor polonezi, schimbarea poziției Poloniei pe piața internațională de apărare. Varșovia nu mai este privită doar ca un cumpărător de echipamente militare, ci și ca un furnizor capabil să ofere soluții tehnologice competitive.
Canada și-a exprimat, de asemenea, interesul pentru achiziționarea unor produse militare fabricate în Polonia.
Militarii polonezi vor participa la exerciții în Arctica
Noul acord prevede intensificarea activităților de pregătire militară și organizarea unor exerciții comune. În acest context, militari polonezi urmează să se deplaseze în Canada pentru a participa la antrenamente desfășurate în mediul arctic.
Cooperarea le va permite celor două armate să își compare procedurile, să își dezvolte interoperabilitatea și să acumuleze experiență în condiții climatice dificile. Activitățile comune vor include instruire, exerciții operaționale și schimburi de experiență între militari.
Canada menține aproximativ 2.000 de militari în Letonia
Parteneriatul dintre cele două state se bazează și pe cooperarea deja existentă în cadrul NATO. Canada are desfășurați aproximativ 2.000 de militari în Letonia, unde contribuie la securizarea flancului estic al Alianței.
La rândul său, Polonia participă la misiunea NATO din regiune cu unul dintre cele mai importante contingente. Prezența comună în această zonă consolidează coordonarea militară dintre Varșovia și Ottawa și transmite un mesaj de unitate în fața amenințărilor de securitate din regiune.
Un nou contract pentru drone produse în Polonia
Pe lângă acordul privind instruirea și cooperarea militară, Polonia și Canada urmau să finalizeze un contract pentru sisteme fără pilot.
Pachetul include mai multe tipuri de platforme dezvoltate de compania poloneză WB Group: dronele miniaturale FlyEye, munițiile rătăcitoare Warmate și sistemele Gladius, destinate misiunilor de lovire și recunoaștere.
Acordul marchează o evoluție importantă pentru industria poloneză de apărare. Polonia își consolidează astfel tranziția de la statutul de importator major de echipamente militare la cel de producător și exportator de tehnologii militare avansate.
Cooperarea se leagă de mecanismul european SAFE
Aprofundarea relațiilor polono-canadiene are loc la scurt timp după ce cele două țări au convenit să utilizeze mecanismul european de împrumuturi Security Action for Europe, cunoscut sub acronimul SAFE.
Înțelegerea a fost formalizată printr-o scrisoare de intenție semnată în luna mai. Instrumentul financiar, în valoare de 150 de miliarde de euro, este destinat extinderii capacității de producție a industriei europene de apărare.
Inițiativa face parte din eforturile Europei de a accelera reînarmarea pe fondul agresiunii ruse și de a reduce dependența de sistemele militare fabricate în Statele Unite.
Actualitate
Pentagonul amână din nou operaționalizarea GPS-ului anti-bruiaj: semnalul M-code ar putea fi disponibil la scară largă abia în 2027
Un program întârziat cu aproape două decenii
Forțele Aeriene ale Statelor Unite estimează că testarea operațională a cardurilor electronice destinate recepționării semnalului GPS militar M-code se va încheia în anul fiscal 2027. Acest semnal este conceput pentru a rezista tentativelor de bruiaj și falsificare a datelor de poziționare.
Calendarul este cu atât mai problematic cu cât primul satelit capabil să transmită M-code a fost lansat în urmă cu aproximativ două decenii.
Colonelul Jameson Locklear, responsabil de programul comun pentru receptoarele M-code destinate platformelor aeriene în cadrul Air Force Life Cycle Management Center, a declarat că activitatea de dezvoltare s-a încheiat, iar programul se află în etapa verificărilor operaționale finale.
„Dezvoltarea s-a încheiat deja, iar acum suntem în faza de verificare operațională”, a explicat Locklear, în cadrul unei întâlniri cu presa organizate la Dayton, în Ohio.
Transferul responsabilității către Forțele Aeriene
Anul trecut, Forțele Spațiale și Forțele Aeriene au decis ca administrarea programului Military GPS User Equipment să fie transferată de la Space Systems Command către Air Force Life Cycle Management Center. Transferul a fost finalizat la 17 iulie.
Programul are o amploare considerabilă. Potrivit estimărilor Government Accountability Office, forțele armate americane ar putea avea nevoie de până la un milion de receptoare M-code pentru aproximativ 700 de sisteme de armament și platforme utilizate în comun.
Lista include vehicule terestre ale Armatei, distrugătoare ale Marinei, avioane de luptă ale Forțelor Aeriene și stații radio purtate de pușcași marini.
Un proiect afectat de întârzieri și probleme tehnice
Programul M-code este considerat unul dintre cele mai dificile proiecte de achiziții ale Departamentului Apărării. Întârzierile au fost documentate în mod repetat atât de Government Accountability Office, cât și de structura Pentagonului responsabilă de evaluarea și testarea operațională.
Problemele de calendar apar într-un moment în care adversarii Statelor Unite își îmbunătățesc constant capacitățile de bruiaj și falsificare a semnalelor GPS. Într-un eventual conflict, consecințele ar putea varia de la dezorientarea trupelor până la compromiterea preciziei armelor ghidate.
Clayton Swope, director adjunct al Aerospace Security Project din cadrul Center for Strategic and International Studies, a avertizat că simpla existență a sateliților pe orbită nu este suficientă.
Eficiența GPS într-un teatru de operații în care spectrul electromagnetic este contestat depinde de instalarea rapidă și la scară largă a noilor receptoare, a spus acesta.
M-code, creat pentru a proteja navigația militară
Dezvoltarea semnalului M-code a început în 1999, pe fondul îngrijorărilor privind vulnerabilitatea semnalelor GPS tradiționale din banda L1. Printre acestea se afla și codul militar criptat P(Y), utilizat pentru navigație de precizie.
Primul satelit GPS capabil să transmită M-code a fost lansat în 2005 de predecesorul Forțelor Spațiale, Air Force Space Command. Pentagonul spera inițial ca semnalul să atingă capacitatea operațională inițială în toate categoriile de forțe până în 2009.
Programul actual MGUE a fost lansat în 2012, după eșecul unei inițiative anterioare. Odată cu înființarea Forțelor Spațiale, în 2019, responsabilitatea pentru dezvoltarea și achiziția cardurilor M-code a trecut în subordinea acestui serviciu.
Integrarea receptoarelor pe platformele militare revine însă Forțelor Aeriene, Armatei, Marinei și Corpului Pușcașilor Marini.
Prima etapă a programului: vehiculele terestre înaintea navelor și avioanelor
Programul MGUE este împărțit în două etape principale.
Prima etapă, Increment 1, presupune dezvoltarea unor circuite integrate și carduri electronice dedicate aplicațiilor militare. Acestea sunt concepute pentru integrarea inițială pe platformele tuturor serviciilor militare.
În cadrul Increment 1 există două tipuri de carduri: unul pentru vehicule terestre, precum Stryker și Joint Light Tactical Vehicle, și unul pentru platforme maritime și aeriene. Cea de-a doua categorie a fost afectată de cele mai mari întârzieri și de mai multe modificări de program.
În 2012, trei companii au primit contracte pentru dezvoltarea cardurilor și receptoarelor:
- Rockwell Collins, a cărei divizie GPS a fost cumpărată ulterior de BAE Systems, a primit 27,7 milioane de dolari pentru cardul destinat vehiculelor terestre;
- Raytheon, companie din grupul RTX, a primit 25,2 milioane de dolari pentru un card destinat platformelor maritime și aeriene;
- L3Harris a primit 27,5 milioane de dolari pentru un produs similar destinat navelor și aeronavelor.
Testarea cardurilor pentru vehiculele terestre ale Armatei și Corpului Pușcașilor Marini a fost finalizată.
Armata a instalat deja aproape 5.000 de receptoare M-code, inclusiv pe unități operaționale considerate prioritare. Printre platformele echipate se numără vehicule Stryker, vehicule tactice medii și Humvee-uri.
Au fost introduse carduri M-code și pe platforme utilizate de militarii aflați pe teren, printr-un sistem dezvoltat de compania TRX. Armata intenționează să instaleze alte aproximativ 2.000 de receptoare până la sfârșitul actualului an fiscal.
Gray Eagle, platforma care a scos la iveală problemele de software
În cazul platformelor maritime și aeriene, finalizarea dezvoltării a fost urmată de identificarea unor deficiențe software, potrivit celei mai recente evaluări a Government Accountability Office.
Una dintre probleme viza precizia procesării semnalului. Deficiența a fost descoperită în timpul testelor inițiale realizate pe drona Gray Eagle a Armatei.
Inițial, Forțele Aeriene urmau să fie primul serviciu care testa cardurile M-code pentru aviație, prin instalarea lor pe bombardierul B-2. Problemele apărute la cardul produs de Raytheon au dus însă la întârzieri repetate.
În octombrie 2024, Forțele Spațiale au decis ca drona Gray Eagle să preia prioritatea în program și să devină prima platformă supusă testării.
Armata a constatat că precizia sistemului nu atingea exact nivelul prevăzut în cerințele inițiale ale programului, dar era suficientă pentru standardele proprii. În consecință, a solicitat modificarea cerințelor operaționale.
Schimbarea a fost aprobată. Locklear a precizat că evaluările ulterioare au demonstrat că nu era necesară o performanță mai ridicată decât cea deja obținută.
O altă eroare software, care afecta precizia navigației atât pe platformele maritime, cât și pe cele aeriene, a fost identificată și remediată printr-o actualizare instalată pe Gray Eagle. Potrivit oficialului, noua versiune funcționează stabil de mai multe luni.
Testarea dronei așteaptă acum aprobarea finală a structurii Pentagonului responsabile de testare și evaluare operațională. Raportul acesteia va determina dacă programul poate avansa sau dacă sunt necesare modificări suplimentare.
Armata extinde utilizarea M-code, dar dronele mici rămân în urmă
Armata intenționează să integreze tehnologia M-code pe toate aeronavele moderne cu echipaj, inclusiv elicopterele Black Hawk, Chinook și Apache, precum și pe noua platformă Cheyenne.
În cazul aeronavelor fără pilot, implementarea este prevăzută deocamdată doar pentru Gray Eagle. Dronele de dimensiuni reduse se confruntă cu limite stricte privind greutatea, volumul disponibil și consumul de energie, ceea ce impune găsirea unor soluții alternative.
Marina caută un distrugător pentru testele finale
Testarea operațională pe distrugătoarele din clasa Arleigh Burke a fost amânată din nou. Noul termen este anul fiscal 2027, față de termenul anterior, stabilit pentru 2025.
Pentru finalizarea testelor, Air Force Life Cycle Management Center trebuie să colaboreze cu Marina pentru a identifica un distrugător DDG-51 disponibil în funcție de programul de misiuni și desfășurări.
Marina operează în prezent 75 de astfel de nave, însă doar o parte dintre ele se află în orice moment pe mare. Altele sunt implicate în activități de mentenanță, instruire sau pregătire pentru viitoare misiuni.
Oficialii Forțelor Aeriene susțin că Marina s-a angajat să pună la dispoziție o navă, însă momentul exact al testării nu a fost stabilit.
Avioanele de luptă vor primi capabilitatea treptat
Forțele Aeriene desfășoară în prezent trei inițiative pentru integrarea cardurilor M-code pe avioane și receptoare existente:
- programul Resilient-Embedded GPS/Inertial, destinat inițial avioanelor F-16, iar ulterior modelelor F-15 și F-15EX;
- programul Embedded GPS Inertial Navigation System – Modernized, destinat avioanelor F-22 și aeronavelor navale KC-130J și F/A-18;
- programul Miniature Airborne GPS Receiver 2000 – Modernized, destinat bombardierelor B-2.
În cazul ultimului program, autoritățile estimează atingerea capacității operaționale inițiale pe două platforme — una navală și una a Forțelor Aeriene — în anul fiscal 2027.
Sistemele R-EGI și EGI-M ar urma să fie pregătite pentru instalare în 2028. Fiecare dintre ele ar putea atinge capacitatea operațională inițială pe câte o aeronavă a Forțelor Aeriene în 2029. Oficialii afirmă însă că încearcă să accelereze integrarea, astfel încât unele termene să fie devansate.
O nouă strategie pentru actualizarea software-ului
Air Force Life Cycle Management Center pregătește și o strategie de mentenanță pentru prima etapă a programului MGUE. Obiectivul este ca software-ul receptoarelor să poată fi actualizat pe măsură ce apar noi amenințări și cerințe operaționale.
Până acum, programul nu dispunea de un mecanism clar pentru actualizări succesive. Oficialii recunosc însă că software-ul nu poate fi considerat definitiv finalizat, mai ales într-un domeniu în care metodele de bruiaj și atacurile electronice evoluează constant.
În iulie, Space Systems Command a anunțat două acorduri cu BAE Systems și Trimble Military and Advanced Systems pentru sprijinirea dezvoltării unei noi generații de receptoare M-code destinate platformelor maritime și aeriene.
Acordurile vizează definirea cerințelor, reducerea riscurilor tehnice și pregătirea documentației pentru analiza preliminară a conceptului. Etapa este considerată primul pas dintr-un proces în două faze, care ar urma să ducă la prototipuri, demonstrații, integrare și testare.
Increment 2 rămâne într-o fază incipientă
În timp ce armata americană încearcă să instaleze pe scară largă cardurile din Increment 1, versiunea miniaturizată și mai performantă prevăzută pentru Increment 2 se află încă în etapa de cercetare și dezvoltare.
Această etapă include două subprograme.
Primul vizează un circuit integrat de nouă generație și integrarea sa pe un card M-code mai mic. Costurile inițiale au fost estimate la aproximativ 1,4 miliarde de dolari. Evaluările preliminare ale circuitelor s-au încheiat în 2021, iar cele pentru carduri au fost realizate în 2022.
Al doilea subprogram, estimat inițial la 149,2 milioane de dolari, urmărește dezvoltarea unui receptor portabil compatibil cu M-code. Sistemul ar urma să fie folosit inclusiv pentru rachete, muniții ghidate de precizie și echipamente radio individuale.
BAE Systems și L3Harris continuă să lucreze la cardurile și receptoarele din Increment 2. În paralel, autoritățile analizează mai multe combinații de circuite și carduri pentru a determina configurația optimă.
Locklear a precizat că procesul este încă într-o etapă timpurie, dar că testele oferă informații importante pentru reducerea riscurilor de achiziție fără a compromite siguranța și eficiența operațională.
Viitor incert pentru receptorul portabil
În trecut, Pentagonul a analizat chiar posibilitatea renunțării la Increment 2. În 2023, oficialul responsabil la acel moment de achizițiile Forțelor Spațiale a sugerat fie redefinirea cerințelor, fie abandonarea planurilor pentru cardul M-code miniaturizat și receptorul destinat radiourilor portabile.
Propunerea a fost formulată după ce evaluări oficiale au arătat că respectivele carduri nu îndeplineau toate cerințele de performanță. În plus, dezvoltarea receptorului portabil era considerată lipsită de o justificare economică suficient de solidă, deoarece celelalte servicii militare își dezvoltau propriile soluții.
Programul a continuat totuși. În 2023, Space Systems Command a atribuit un contract companiei Technology Advancement Group pentru dezvoltarea receptorului portabil.
Prototipul, denumit Joint Modernized Handheld Next-Gen GPS receiver, a fost testat în cadrul unui exercițiu desfășurat pe durata a trei zile în iunie 2025. La evaluări au participat reprezentanți ai Armatei, Corpului Pușcașilor Marini, Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale, precum și militari din Norvegia și Franța.
Autoritățile nu au făcut publice rezultatele testelor și nici nu au anunțat o dată pentru atingerea capacității operaționale inițiale. Evaluările Pentagonului indică însă că receptorul portabil M-code nu va fi disponibil înainte de 2028.
Un program esențial pentru războaiele în spectrul electromagnetic
În pofida întârzierilor, specialiștii consideră că preluarea programului de către Air Force Life Cycle Management Center ar putea îmbunătăți șansele de finalizare.
Structura are experiență în administrarea unor proiecte tehnice complexe, desfășurate pe perioade lungi și destinate unor categorii diferite de utilizatori militari.
Succesul programului va depinde însă de capacitatea Pentagonului de a accelera integrarea receptoarelor, de a remedia problemele software și de a menține sistemele actualizate. Pentru forțele americane, miza este majoră: fără o infrastructură GPS rezistentă la bruiaj și falsificare, superioritatea tehnologică a armelor și platformelor moderne poate fi grav afectată într-un conflict de amploare.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 2 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum o ziBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum o ziCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 2 zile„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră



