Actualitate
Fermierii să nu mai fie „cârcotași”.
Fondurile alocate programului AGRO IMM INVEST vor fi suplimentate, dacă înteresul din partea fermierilor va fi mare, ceea ce probabil se va și întâmpla, a declarat în exclusivitate pentru Gândul Financiar Cristian Păun, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). „Cheia” problemei este, însă, în continuare la bancă.
Președintele FNGCIMM îi îndeamnă pe fermieri să încerce să se înscrie în acest program (subprogram al IMM INVEST) prin care statul acordă garanții agricultorilor care au nevoie de finanțare și să nu mai fie ”cârcotași”, pentru că este păcat să nu beneficieze de ajutorul de stat. Și chiar dacă nu este vorba de fonduri nerambursabile sau guvernamentale, acest sprijin are, la rândul lui, o serie de avantaje de care agricultorii ar trebui să beneficieze.
Rep: Sunt fermierii români interesați de programul AGRO IMM INVEST, mai ales că vin după un an de secetă?
Cristian Păun: Fermierul trebuie să se pregătescă că o dată la patru ani în România este secetă. După patru ani buni economici în agricultură până în 2019, era inevitabil ca anul 2020, statistic vorbind, să nu fie unul de secetă. În agricultură există subvenție și acesta este unul dintre puținele sectoare economice subvenționate. În plus, există fonduri europene pentru dezvoltare rurală care pot fi accesate. Vorbim despre un sector care deja este finanțat nerambursabil foarte mult, nu poți să vii și să ceri tot mai mult, să ne uităm și la celelalte sectoare ce se întâmplă.
Vreau să adresez sfatul acesta fermierilor: încercați să aplicați! Nu mai fiți așa de cârcotași, pentru că numărul firmelor care au primit finanțare în 2020 este important. Ne apropiem de 30.000 de companii care au luat credite prin IMM INVEST, iar cele mai credite sunt de valoare mică – sub 900.000 lei. Valoarea creditelor garantate în 2020 s-a ridicat la 14 miliiarde lei, fiind emise garanții de 11 miliarde lei.
Ce puteți spune despre AGRO IMM INVEST, după primele săptămâni de la lansare?
Programul este triplu subscris, peste trei miliarde lei, față de un miliard lei cât este plafonul și avem 23 de bănci care au subscris această sumă. În top se află BT, Raiffeisen Bank și BCR, cu o pondere de 10% fiecare, ceea ce înseamnă o treime din plafon. Deja s-au acordat primele 100 și ceva de finanțări, programul funcționează, au fost depuse cererile respective, se analizează. Fermierii puteau deja, dacă erau obișnuiți cu programul să meargă dinainte la bancă. Puteau să se ducă întâi la bancă să vadă dacă îi finanțează, chiar dacă se înscriau prin platfomă. Ceea ce vreau eu să spun este că, într-adevăr, cheia problemei este la bancă. De aceea, cred că în acest program nu se termină banii ușor.
Programul poate fi accesat doar până la 30 iunie sau se prelungește?
Noi am cerut deja prelungire până la data de 31 decembrie 2021. Acest tip de program de ajutor de stat este un program acordat în condiții excepționale de pandemie. Prima dată am solicitat prelungirea cadrului temporar pentru IMM INVEST până la 31 decembrie 2020, apoi am prelungit pentru iunie 2021 cu acordul Comisiei Europene. Acum, am cerut prelungirea până în decembrie și ne așteptăm ca foarte curând să vină și confirmarea.
În 2020, pe IMM INVEST statul a contribuit – ca ajutoare de stat pentru dobândă și comision de garantare pe cele 8 luni cât s-a derulat programul – cu circa 600 milioane lei ca să se acorde garanții în valoare de 11 miliarde lei pentru credite în sumă de 14 miliarde lei. S-au cheltuit efectiv 600 milioane lei ca să fie menținute locuri de muncă prin finanțarea unor afacer viabile, „verzi”, eu zic că efectul de antrenare și efectul pozitiv este clar, a fost o investiție a statului, pe care oricum o recuperează din taxe.
Credeți că vor fi cheltuite cele 15 miliarde lei alocate pentru IMM INVEST și AGRO IMM INVEST până în iunie?
Din punctul meu de vedere, nu cred și să ne uităm la ce s-a întâmplat cu IMM INVEST în 2020. Noi am cheltuit creditele aferente celor 14 miliarde lei pe parcursul întregului an, începând undeva din luna mai – iunie. Foarte probabil o să mutăm niște sume dinspre IMM INVEST spre AGRO IMM INVEST, având în vedere suprasubcscrierea de la acest moment.
Este posibil să fie cheltuiți toți banii până la sfârșitul anului?
Eu văd programul pentru fermieri complet absorbit, mă aștept să facem suplimentare, iar prin august – septembrie să solicităm să luăm din plafonul de la IMM INVEST și să ducem spre AGRO IMM INVEST, să fie cel puțin o dublare de la un miliard de lei. Eu așa estimez, la cum arată cifrele. Plafonul se dublează din celălat program, care cu siguranță nu cred că va absorbi 14 mld lei.
Fermierii pot să aplice de mai multe ori la aceste ajutoare?
Firmele pot să aplice pe IMM INVEST, chiar dacă au picat anul trecut, în condițiile în care ajutorul de stat (plafonat la 200.000 euro, până acum) a crescut. Dacă nu ți-ai completat tot bugetul de stat, dacă n-ai ajuns la cele 5 – 10 milioane plafon maxim și te mai încadrezi și cu cifra de afaceri, poți să aplici din nou spre completare. Ideea este să nu fie aceeași firmă cu aceleași condiții. Teoretic, poți aplica de mai multe ori succesiv pentru completarea sumei, iar programul este destul de flexibil, doar că trebuie să faci o nouă aplicație.
Poți să accesezi atât capital de lucru (cel mai solicitat, anul trecut), cât și investiții, dacă sunt pe scheme diferite, practic sunt două aplicații diferite în același an. Avem cazuri de companii care le-au luat pe amândouă. Trebuie să ai, însă, o cifră de afaceri corespunzătoare, nu poți cu venituri de 1.000 lei să ceri credite de 10 mil lei, pentru că atunci tu ai distorsionat foarte tare o afacere.
Ce pondere a avut agricultura, în 2020, pe IMM INVEST?
Comerțul (38%) și serviciile (21%) au avut cea mai mare pondere dintre domeniile de activitate ca volum, în timp ce agricultura a reprezentat 7%. Procentul a crescut la 11% la creditele de investiții, ceea ce înseamnă o rată bună.
Ce alte programe i-ar mai putea interesa pe agricultori?
IMM LEASING este extraordinar pentru achiziția de combine și avem semnale pozitive din piață. Are un plafon de vreo 4 miliarde de lei, însă, la acest moment nu sunt foarte mulți cei care au aplicat, pentru că a fost lansat în urmă cu doar câteva săptămâni. Aplicația nu se face la noi, ci direct la firma de leasing. Fermierul se duce la firma de leasing, face aplicația și noi acordăm garanția. Acest program, ca și IMM FACTOR, se derulează prin IFN-uri, care nu au experiența băncilor, sunt foarte dezintegrate, nu au o asociație a lor puternică și nu sunt așa de bine dezvoltate în România. Practic, programele acestea au și rolul de a dezvolta sectorul IFN în România și pentru altceva decât credite de consum. La acest moment, s-au depus puține cereri, poate și pentru că suntem la început, nu avem experiență în domeniul IFN-urilor.
Ministerul Agriculturii este implicat în programul AGRO IMM INVEST?
Nu, nu este implicat, el este pe partea de subvenții. Noi încercăm să creăm niște facilități pentru capital de lucru, investiții, care să nu aibă legătură cu banii nerambursabili, încercăm cumva ca aceste firme să se rupă de mentalitatea aceea: mă limitez strict la profitul reinvestit, la banii nerambursabili pe care îi primesc ca subvenție și atât sau ce mai prind pe proiectele europene cu garantare.
Câți beneficiari am putea avea la finele programului?
Eu mă aștept să fie în jur de 10.000 de fermieri eligibili, în final, pentru că ei trebuie să fie organizați. Noi am discutat cu băncile legat de venituri, iar ele au zis că îi așteaptă și dacă nu au o firmă înregistrată, dar pot face dovada venitului lor. În 2020, au luat credite pe IMM INVEST în jur de 25.000 de firme din cele 75.000 care au aplicat, iar undeva la 10% dintre aplicanți au fost din agricultură. Statistic vorbind, ar trebui să fie cam același raport de 1 la 3 și pe AGRO IMM INVEST. Este un raport bun, pentru că dacă mergi pe un raport de 1 la 2 riști să forțezi băncile să dea finanțare la companii cu probleme și acestea se vor duce în credite neperformante, iar într-un final tot noi vom plăti pentru ele.
Dezvoltarea unei națiuni nu se face cu profit reinvestit, cu ce bagi tu în afacere la final de an, profitul îl ai sau nu, iar în agricultură nu prea există o rată de profitabilitate mare în domeniul materiilor prime, pentru că depinzi de meteo foarte mult.
Finanțarea externă funcționează în România?
În România, din păcate, nu există schema aceasta de finanțare care să te treacă de la autofinanțare la finanțare din surse externe – obligațiuni, acțiuni, majorare de capital, listare pe bursă, creditele sunt mai ieftine ca și capitalul propriu. Sigur, nu sunt gratuite precum fondurile europene sau cele guvernamentale, dar și aceste gratuități sunt limitate, sunt birocratice, nu sunt așa de rapide cum se întâmplă în cazul băncilor.
Ar fi frumos să avem un fond de capital de risc, poate chiar crescut cu ajutorul FNGCIMM care să fie listat simultan la București, Londra sau în Polonia. Cea mai mare parte a capitalui este în afara României, noi ar trebui să procedăm precum UiPath sau cel puțin să încercăm la bursele din regiune să listăm, de exemplu, companii românești sau fonduri de investiții românești în Polonia, simultan cu Marea Britanie – London Stock Exchange, de ce nu? Vine capitalul lor la noi, noi îl investim, creăm dividende și așa poți să crești și să te dezvolți.
Actualitate
Schimbare strategică la vârful GDIT: Amy Johnson preia conducerea gigantului tehnologic
Gigantul din sectorul tehnologiei federale, General Dynamics Information Technology (GDIT), traversează o etapă de transformare majoră, anunțând numirea unei veterane a companiei în funcția de președinte. Începând cu data de 3 noiembrie, Amy Johnson va prelua frâiele organizației, marcând un nou capitol în strategia de dezvoltare a acestei entități esențiale pentru infrastructura digitală a statului.
O tranziție orchestrată la nivel înalt
Această schimbare vine pe fondul plecării lui Amy Gilliland, care a ocupat poziția de președinte timp de aproape un deceniu. În perioada de tranziție, rolul a fost exercitat interimar de către Paul Nedzbala. Conducerea grupului General Dynamics și-a exprimat încrederea deplină în noua numire, subliniind capacitatea demonstrată a lui Johnson de a gestiona echipe în contexte extrem de complexe și de a oferi soluții tehnice sofisticate pentru clienții din sectorul public și militar. Se mizează pe leadership-ul său dinamic, rigoarea operațională și alinierea profundă la cultura organizațională a companiei pentru a genera valoare sustenabilă pe termen lung.
O carieră construită pe expertiză tehnică solidă
Amy Johnson nu este o figură nouă în cadrul grupului, având un parcurs remarcabil de 27 de ani în cadrul General Dynamics Mission Systems. Ultima sa funcție, cea de vicepreședinte și manager general pentru divizia de Spațiu, Cibernetică și Inteligență, i-a oferit o perspectivă vastă asupra provocărilor tehnologice actuale. Experiența sa extinsă acoperă domenii critice precum securitatea cibernetică, electronica de apărare și sistemele complexe de spionaj și supraveghere, pregătind-o temeinic pentru responsabilitățile noului rol de la vârful GDIT.
Un pilon al securității și eficienței federale
Poziționată ca unul dintre cei mai importanți jucători pe piața IT-ului federal, GDIT constituie un partener strategic pentru agențiile guvernamentale și pentru sectorul militar. Compania livrează instrumente critice de software, rețelistică și securitate cibernetică, facilitând comunicații securizate și operațiuni complexe de monitorizare a amenințărilor. În noul său mandat, Amy Johnson va coordona eforturile companiei de a rămâne în avangarda inovației tehnologice, într-un mediu geopolitic și tehnologic marcat de o complexitate tot mai mare și de necesitatea unei reacții rapide la riscurile emergente.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
-
Exclusivacum 4 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – În Băicoi, „legea” se cântă la ureche. Grădinița de cadre: „Curva”, lăutarul, Wetterbestul și „Pulea” Rozin
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileStrict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
-
Exclusivacum 4 zileCamere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte
-
Administratieacum 4 zileDouă instanțe dau dreptate polițiștilor în disputa privind sporul pentru condiții grele în concediul de odihnă




