Connect with us

Actualitate

Fermierii să nu mai fie „cârcotași”.

Publicat

pe

Fondurile alocate programului AGRO IMM INVEST vor fi suplimentate, dacă înteresul din partea fermierilor va fi mare, ceea ce probabil se va și întâmpla, a declarat în exclusivitate pentru Gândul Financiar Cristian Păun, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).  „Cheia” problemei este, însă, în continuare la bancă. 

Președintele FNGCIMM îi îndeamnă pe fermieri să încerce să se înscrie în acest program (subprogram al IMM INVEST) prin care statul acordă garanții agricultorilor care au nevoie de finanțare și să nu mai fie ”cârcotași”, pentru că este păcat să nu beneficieze de ajutorul de stat. Și chiar dacă nu este vorba de fonduri nerambursabile sau guvernamentale, acest sprijin are, la rândul lui, o serie de avantaje de care agricultorii ar trebui să beneficieze.

Rep: Sunt fermierii români interesați de programul AGRO IMM INVEST, mai ales că vin după un an de secetă?

Cristian Păun: Fermierul trebuie să se pregătescă că o dată la patru ani în România este secetă. După patru ani buni economici în agricultură până în 2019, era inevitabil ca anul 2020, statistic vorbind, să nu fie unul de secetă. În agricultură există subvenție și acesta este unul dintre puținele sectoare economice subvenționate. În plus, ­­există fonduri europene pentru dezvoltare rurală care pot fi accesate. Vorbim despre un sector care deja este finanțat nerambursabil foarte mult, nu poți să vii și să ceri tot mai mult, să ne uităm și la celelalte sectoare ce se întâmplă.

Vreau să adresez sfatul acesta fermierilor: încercați să aplicați! Nu mai fiți așa de cârcotași, pentru că numărul firmelor care au primit finanțare în 2020 este important. Ne apropiem de 30.000 de companii care au luat credite prin IMM INVEST, iar cele mai credite  sunt de valoare mică – sub 900.000 lei. Valoarea creditelor garantate în 2020 s-a ridicat la 14 miliiarde lei, fiind emise garanții de 11 miliarde lei.

Ce puteți spune despre AGRO IMM INVEST, după primele săptămâni de la lansare?

Programul este triplu subscris, peste trei miliarde lei, față de un miliard lei cât este plafonul și avem 23 de bănci care au subscris această sumă. În top se află BT, Raiffeisen Bank și BCR, cu o pondere de 10% fiecare, ceea ce înseamnă o treime din plafon. Deja s-au acordat primele 100 și ceva de finanțări, programul funcționează, au fost depuse cererile respective, se analizează. Fermierii puteau deja, dacă erau obișnuiți cu programul să meargă dinainte la bancă. Puteau să se ducă întâi la bancă să vadă dacă îi finanțează, chiar dacă se înscriau prin platfomă. Ceea ce vreau eu să spun este că, într-adevăr, cheia problemei este la bancă. De aceea, cred că în acest program nu se termină banii ușor.

Programul poate fi accesat doar până la 30 iunie sau se prelungește? 

Noi am cerut deja prelungire până la data de 31 decembrie 2021. Acest tip de program de ajutor de stat este un program acordat în condiții excepționale de pandemie. Prima dată am solicitat prelungirea cadrului temporar pentru IMM INVEST până la 31 decembrie 2020, apoi am prelungit pentru iunie 2021 cu acordul Comisiei Europene. Acum, am cerut prelungirea până în decembrie și ne așteptăm ca foarte curând să vină și confirmarea.

În 2020, pe IMM INVEST statul a contribuit – ca ajutoare de stat pentru dobândă și comision de garantare pe cele 8 luni cât s-a derulat programul – cu circa 600 milioane lei ca să se acorde garanții în valoare de 11 miliarde lei pentru credite în sumă de 14 miliarde lei. S-au cheltuit efectiv 600 milioane lei ca să fie menținute locuri de muncă prin finanțarea unor afacer viabile, „verzi”, eu zic că efectul de antrenare și efectul pozitiv este clar, a fost o investiție a statului, pe care oricum o recuperează din taxe.

Credeți că vor fi cheltuite cele 15 miliarde lei alocate pentru IMM INVEST și AGRO IMM INVEST până în iunie?

Din punctul meu de vedere, nu cred și să ne uităm la ce s-a întâmplat cu IMM INVEST în 2020. Noi am cheltuit creditele aferente celor 14 miliarde lei pe parcursul întregului an, începând undeva din luna mai – iunie. Foarte probabil o să mutăm niște sume dinspre IMM INVEST spre AGRO IMM INVEST, având în vedere suprasubcscrierea de la acest moment.

 Este posibil să fie cheltuiți toți banii până la sfârșitul anului?

Eu văd programul pentru fermieri complet absorbit, mă aștept să facem suplimentare, iar prin august – septembrie să solicităm să luăm din plafonul de la IMM INVEST și să ducem spre AGRO IMM INVEST, să fie cel puțin o dublare de la un miliard de lei. Eu așa estimez, la cum arată cifrele. Plafonul se dublează din celălat program, care cu siguranță nu cred că va absorbi 14 mld lei.

Fermierii pot să aplice de mai multe ori la aceste ajutoare?

Firmele pot să aplice pe IMM INVEST, chiar dacă au picat anul trecut, în condițiile în care ajutorul de stat (plafonat la 200.000 euro, până acum) a crescut. Dacă nu ți-ai completat tot bugetul de stat, dacă n-ai ajuns la cele 5 – 10 milioane plafon maxim și te mai încadrezi și cu cifra de afaceri, poți să aplici din nou spre completare. Ideea este să nu fie aceeași firmă cu aceleași condiții. Teoretic, poți aplica de mai multe ori succesiv pentru completarea sumei, iar programul este destul de flexibil, doar că trebuie să faci o nouă aplicație.

Poți să accesezi atât capital de lucru (cel mai solicitat, anul trecut), cât și investiții, dacă sunt pe scheme diferite, practic sunt două aplicații diferite în același an. Avem cazuri de companii care le-au luat pe amândouă. Trebuie să ai, însă, o cifră de afaceri corespunzătoare, nu poți cu venituri de 1.000 lei să ceri credite de 10 mil lei, pentru că atunci tu ai distorsionat foarte tare o afacere.

Ce pondere a avut agricultura, în 2020, pe IMM INVEST?

Comerțul (38%) și serviciile (21%) au avut cea mai mare pondere dintre domeniile de activitate ca volum, în timp ce agricultura a reprezentat 7%. Procentul a crescut la 11% la creditele de investiții, ceea ce înseamnă o rată bună.

Ce alte programe i-ar mai putea interesa pe agricultori?

IMM LEASING este extraordinar pentru achiziția de combine și avem semnale pozitive din piață. Are un plafon de vreo 4 miliarde de lei, însă, la acest moment nu sunt foarte mulți cei care au aplicat, pentru că a fost lansat în urmă cu doar câteva săptămâni. Aplicația nu se face la noi, ci direct la firma de leasing. Fermierul se duce la firma de leasing, face aplicația și noi acordăm garanția. Acest program, ca și IMM FACTOR, se derulează prin IFN-uri, care nu au experiența băncilor, sunt foarte dezintegrate, nu au o asociație a lor puternică și nu sunt așa de bine dezvoltate în România. Practic, programele acestea au și rolul de a dezvolta sectorul IFN în România și pentru altceva decât credite de consum. La acest moment, s-au depus puține cereri, poate și pentru că suntem la început, nu avem experiență în domeniul IFN-urilor.

Ministerul Agriculturii este implicat în programul AGRO IMM INVEST?

Nu, nu este implicat, el este pe partea de subvenții. Noi încercăm să creăm niște facilități pentru capital de lucru, investiții, care să nu aibă legătură cu banii nerambursabili, încercăm cumva ca aceste firme să se rupă de mentalitatea aceea: mă limitez strict la profitul reinvestit, la banii nerambursabili pe care îi primesc ca subvenție și atât sau ce mai prind pe proiectele europene cu garantare.

Câți beneficiari am putea avea la finele programului?

Eu mă aștept să fie în jur de 10.000 de fermieri eligibili, în final, pentru că ei trebuie să fie organizați. Noi am discutat cu băncile legat de venituri, iar ele au zis că îi așteaptă și dacă nu au o firmă înregistrată, dar pot face dovada venitului lor. În 2020, au luat credite pe IMM INVEST în jur de 25.000 de firme din cele 75.000 care au aplicat, iar undeva la 10% dintre aplicanți au fost din agricultură. Statistic vorbind, ar trebui să fie cam același raport de 1 la 3 și pe AGRO IMM INVEST. Este un raport bun, pentru că dacă mergi pe un raport de 1 la 2 riști să forțezi băncile să dea finanțare la companii cu probleme și acestea se vor duce în credite neperformante, iar într-un final tot noi vom plăti pentru ele.

Dezvoltarea unei națiuni nu se face cu profit reinvestit, cu ce bagi tu în afacere la final de an, profitul îl ai sau nu, iar în agricultură nu prea există o rată de profitabilitate mare în domeniul materiilor prime, pentru că depinzi de meteo foarte mult.

Finanțarea externă funcționează în România?

În România, din păcate, nu există schema aceasta de finanțare care să te treacă de la autofinanțare la finanțare din surse externe – obligațiuni, acțiuni, majorare de capital, listare pe bursă, creditele sunt mai ieftine ca și capitalul propriu. Sigur, nu sunt gratuite precum fondurile europene sau cele guvernamentale, dar și aceste gratuități sunt limitate, sunt birocratice, nu sunt așa de rapide cum se întâmplă în cazul băncilor.

Ar fi frumos să avem un fond de capital de risc, poate chiar crescut cu ajutorul FNGCIMM care să fie listat simultan la București, Londra sau în Polonia. Cea mai mare parte a capitalui este în afara României, noi ar trebui să procedăm precum UiPath sau cel puțin să încercăm la bursele din regiune să listăm, de exemplu, companii românești sau fonduri de investiții românești în Polonia, simultan cu Marea Britanie – London Stock Exchange, de ce nu?  Vine capitalul lor la noi, noi îl investim, creăm dividende și așa poți să crești și să te dezvolți.

Actualitate

Tehnologia „cheie universală” pentru apărarea antirachetă: Proiectul Space-BACN trece de la DARPA la DIU pentru faza de testare pe orbită

Publicat

pe

De

Agenția de Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA) finalizează etapele de dezvoltare ale proiectului Space-BACN, o tehnologie esențială care va susține arhitectura masivă de apărare antirachetă cunoscută sub numele de Golden Dome. Programul face acum pasul decisiv către implementare, fiind transferat către Unitatea de Inovare a Apărării (DIU), care va coordona procesul de licitație pentru demonstrațiile pe orbită.

Sub noua egidă a inițiativei intitulate „Point Break”, DIU urmărește să demonstreze capacitatea terminalelor de comunicații optice de a asigura un transport de date fără cusur între diferite rețele satelitare. Obiectivul final este permiterea comunicațiilor fluide între constelațiile comerciale și terminalele aeriene aflate în zbor, eliminând barierele tehnice care izolau până acum diversele sisteme spațiale.

O punte digitală între constelații: Eliminarea barierelor de comunicare în spațiu

Proiectul Space-BACN a fost conceput pentru a crea legături laser „universale”, capabile să fie reconfigurate direct pe orbită. Această abordare permite constelațiilor de sateliți, care în mod normal folosesc protocoale incompatibile, să comunice între ele. Această capacitate de interconectare este vitală pentru viitoarea Rețea de Date Spațiale (SDN) a Forței Spațiale a SUA.

Odată finalizată, această rețea hibridă va fuziona sateliții militari vechi și noi cu platformele comerciale și cele ale aliaților. Rezultatul va fi un sistem capabil să transfere cantități uriașe de date în timp real, oferind un avantaj strategic crucial prin conectarea senzorilor de avertizare timpurie direct cu unitățile de luptă din toate domeniile de operare.

De la cercetare la execuție: Fundația rețelei de date spațiale a viitorului

Până în prezent, majoritatea terminalelor laser foloseau software proprietar, „vorbind” limbi digitale diferite. Provocarea lansată de DARPA, supranumită „100 la cub”, a fost una extrem de ambițioasă: crearea unui terminal care să transmită 100 de gigabiți pe secundă, folosind doar 100 de wați de putere, la un cost de aproximativ 100.000 de dolari pe unitate.

Companii precum Mbryonics și Mynaric au reușit deja să finalizeze dezvoltarea terminalelor de legătură optică inter-satelitară, pregătindu-se pentru teste riguroase de verificare în această vară. Aceste sisteme sunt proiectate să fie interoperabile cu programe majore precum Starshield de la SpaceX sau constelația Amazon LEO, servind drept o „cheie universală” care deblochează sistemele de comunicare închise ale diferiților furnizori.

Performanță la scară industrială: Teste riguroase pentru comunicații laser de lungă durată

Tranziția către DIU semnalează faptul că tehnologia este aproape gata pentru utilizarea pe scară largă. În timp ce terminalele actuale sunt limitate la o rază de acțiune de aproximativ 6.500 de kilometri, unul dintre obiectivele viitoare ale programului este extinderea acestei distanțe până la 30.000 de kilometri, facilitând astfel comunicațiile între diferite orbite terestre.

Pe lângă hardware-ul optic, s-au făcut progrese majore și în dezvoltarea modemurilor reconfigurabile și a sistemelor de comandă și control. Producția de serie a început deja să fie stăpânită, sute de unități fiind livrate clienților din întreaga lume. Această infuzie de inovație comercială în infrastructura de securitate națională asigură faptul că operatorii militari vor beneficia de un avantaj informațional decisiv, transformând acoperirea satelitară globală într-un instrument tactic instantaneu.

Citeste in continuare

Actualitate

Radarul care vede tot: LeoLabs își mobilizează noul sistem de monitorizare spațială în Pacific

Publicat

pe

De

Un nou „ochi” în orbită pentru Pentagon și aliați

Compania americană LeoLabs, specializată în monitorizarea obiectelor din spațiu, a anunțat că noul său radar de urmărire este acum operațional, primul exemplar urmând să fie testat în premieră în cadrul exercițiului militar multinațional Valiant Shield, desfășurat în Pacific.

Potrivit unui purtător de cuvânt al companiei, sistemul denumit Scout-S, în configurația sa inițială „Scout Hawaii”, a devenit operațional în iunie 2026 și va fi integrat în activitățile de experimentare din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026 al Comandamentului Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM). Noul radar este parte a unui efort mai amplu de a evalua capabilități transportabile de căutare 3D pentru întreaga familie de sisteme Scout, în medii „relevante operațional”.

Valiant Shield: laboratorul militar din Indo-Pacific

Valiant Shield este un exercițiu bianual al forțelor joint americane în teatrul Indo-Pacific, care, începând cu 2024, include și aliați regionali. Ediția din acest an are loc între 22 iunie și 1 iulie, în și în jurul Hawaii, Guam și Japonia, oferind un cadru ideal pentru testarea în condiții reale a noilor tehnologii de supraveghere spațială.

Deși detaliile contractului nu au fost făcute publice, LeoLabs precizează că radarul „transportabil” Scout-S a fost dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea US Space Force, inclusiv printr-un grant TACFI (Tactical Funding Increase) acordat în 2025.

Radar într-un container: mobilitate totală pe uscat, pe mare și în aer

Unul dintre atuurile cheie ale Scout-S este mobilitatea. Întregul sistem încape într-un container ISO standard de 20 de picioare, ceea ce îi permite să fie dislocat rapid pe cale terestră, aeriană sau maritimă, oriunde este nevoie de acoperire suplimentară.

Tehnologic, radarul folosește scanare 3D, o arhitectură direct radiating array (DRA) și un design modular în banda S, menite să îmbunătățească monitorizarea obiectelor aflate în orbita joasă a Pământului (LEO) și în orbita foarte joasă (VLEO).

Conform companiei, acest pachet tehnologic permite extinderea semnificativă a duratei de observare a unui obiect, de la câteva secunde la câteva minute, în timpul unei singure treceri orbitale.

De la „instantanee” la supraveghere continuă

Această prelungire a ferestrei de observare este esențială pentru militari și operatori spațiali. Cu cât un obiect este urmărit mai mult pe durata unei orbite, cu atât cresc șansele de a detecta manevre, de a caracteriza comportamentul, de a observa operațiuni de proximitate, de a identifica lansări de încărcături utile și de a diferenția activitățile de rutină de acțiunile cu potențial ostil.

În plus, designul Scout-S permite proliferarea rapidă a unei rețele de radare mobile, capabile să umple golurile de acoperire lăsate de sistemele fixe existente. Rezultatul: trecerea de la un model bazat pe „poze din când în când” la un model de „urmărire persistentă” a fiecărui obiect spațial de interes.

Răspuns la „accelerarea activităților adversarilor” în spațiu

CEO-ul LeoLabs, Tony Frazier, avertizează că intensificarea activităților adversarilor în spațiu pune sub presiune superioritatea spațială a SUA și aliaților săi. În acest context, simpla urmărire periodică a obiectelor pentru a le prezice orbitele „nu mai este suficientă”.

Ceea ce contează acum, subliniază el, este abilitatea de a menține „custodia persistentă” asupra sarcinilor utile manevrabile, astfel încât clienții – în principal militari – să poată reacționa rapid la amenințările emergente.

Scout Hawaii rămâne „în teren” după exercițiu

LeoLabs anunță că unitatea Scout-S din Hawaii nu va fi retrasă după încheierea Valiant Shield. Ea va rămâne operațională pentru activități de experimentare și testare în condiții reale a capabilităților radar de nouă generație.

De altfel, radarul contribuie deja cu date la rețeaua globală de monitorizare a spațiului a companiei. Potrivit comunicatului, Scout-S a furnizat „urmărire persistentă” a sateliților chinezi de intelligence, supraveghere și recunoaștere – inclusiv sateliții militari Yaogan – precum și a așa-numitei „navete spațiale” chineze, aflate în LEO.

Sistemul și-a demonstrat și capacitățile în VLEO, reușind să urmărească un obiect la o altitudine de aproximativ 230 de kilometri (143 de mile), o zonă de zbor extrem de sensibilă, unde puține radare pot oferi, în prezent, date de calitate la fel de ridicată.

Citeste in continuare

Actualitate

Alianța „SkyStriker”: Israelul și Germania își unesc forțele pentru a redefini viitorul munițiilor rătăcitoare

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de apărare ale Bundeswehr-ului, giganții din industria de armament Elbit Systems și Diehl Defence au parafat un parteneriat de proporții pentru furnizarea sistemului de muniție rătăcitoare SkyStriker. Anunțul, făcut în contextul prestigiosului Salon Aeronautic de la Berlin, marchează o nouă etapă în expansiunea tehnologiei militare israeliene pe piața europeană, aflată în plină efervescență.

Tehnologie de ultimă oră cu amprentă germană: Suveranitate și producție locală

Acordul nu vizează doar simpla achiziție de echipamente, ci pune bazele unei colaborări industriale profunde. Planul prevede ca asamblarea și fabricarea sistemelor SkyStriker să aibă loc în Germania, sub coordonarea Diehl Defence. Această abordare urmărește dezvoltarea unor capacități suverane și fortificarea industriei naționale de apărare germane, oferind în același timp soluții logistice rapide și adaptate cerințelor Berlinului în materie de recunoaștere și lovituri de precizie autonome.

SkyStriker: Avatarele războiului modern sub cupola Berlinului

Sistemul SkyStriker reprezintă vârful de lance al noii generații de arme rătăcitoare, capabil să acopere o rază de peste 200 de kilometri cu o încărcătură utilă de până la 10 kilograme. Într-un context global marcat de lecțiile dure ale conflictelor din Ucraina și Gaza, cererea pentru astfel de platforme a explodat. Eficiența acestora rezidă în capacitatea de a survola câmpul de luptă, oferind informații vitale înainte de a lovi cu o precizie chirurgicală, transformând radical dinamica operațiunilor tactice.

Integrare tactică și expansiunea arsenalului european

Flexibilitatea acestui sistem este demonstrată de compatibilitatea sa cu alte platforme de artilerie modernă, precum lansatorul de rachete EuroPULS. Această sinergie tehnică vine în completarea contractelor deja existente pentru dotarea forțelor armate germane cu sisteme avansate de artilerie de precizie. Prin fuziunea dintre experiența vastă a Germaniei în integrarea sistemelor și tehnologia revoluționară israeliană, noul parteneriat promite să livreze o soluție „ready-for-future”, pregătită să răspundă provocărilor de securitate de pe continentul european.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE

CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...

Exclusiv5 ore ago

VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI

CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...

Exclusiv22 de ore ago

Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani

O știre pozitivă, dar prea pozitivă ca să intereseze pe cineva? La capitolul „fapte pozitive” din județul Prahova, unde de...

Exclusiv24 de ore ago

De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute

Restaurant „de fițe”, clientele de clan: Ploieștiul și-a făcut ring de luptă în centru În centrul Ploieștiului, la doi pași...

Exclusiv24 de ore ago

Pensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală

Când nu te mai țin nervii la ședință, te ține pensia specială Un șef din IPJ Prahova, etern împuternicit pe...

Exclusivo zi ago

Cămătar Center Bărcănești: drum național ocupat, instituții în poziția ghiocel (IPJ PRAHOVA)

Magazin cu roți pe DN, legea în șanț: cum a ajuns Bărcăneștiul parcare pentru un „cămătar strategic” Comerț pe carosabil,...

Exclusivo zi ago

Evadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP

Evadare de pe șantier: sirene, comisii, ședințe, breaking news Când un deținut a fugit de la punctul de lucru exterior...

Exclusiv2 zile ago

Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Exclusiv2 zile ago

Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele

Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul...

Exclusiv2 zile ago

Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului

Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele...

Exclusiv2 zile ago

EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI

Pamflet usturător despre cum se răsplătește „excepționalul” în sistemul penitenciar GARDUL E MIC, SALARIUL E MARE La 12 august 2025,...

Exclusiv3 zile ago

Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT

Operațiunea „SAFE”: Salvăm pe cine trebuie, nu ce trebuie În România anului 2026, „securitatea națională” pare să însemne altceva decât...

Exclusiv3 zile ago

DN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani

Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, România își arată, simultan, toate fețele:...

Exclusiv3 zile ago

Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin

Când Codul Penal devine regulament de ordine interioară Într-o comună liniștită din Prahova, Scorțeni, instituțiile statului par să funcționeze după...

Exclusiv3 zile ago

Coca-Cola HBC Ploiești: Reciclare pe persoană fizică, „donații” pe banii firmei și IBC-uri la tarabă

„Sustenabilitate” la Ploiești: premii la vârf, mizerie la bază Reciclarea și valorificarea de deșeuri pe persoană fizică pare să fi...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv