Actualitate
Șapte din zece angajați români vor să își îmbunătățească abilitățile tehnice
Într-o economie tot mai concentrată pe creșterea gradului de digitalizare, în care joburile la distanță și noile tehnologii aduc noi provocări pe piața muncii, cei mai mulți angajații români (70%) plănuiesc să își dezvolte abilitățile tehnice, arată rezultatele unui sondaj realizat de platforma de recritare BestJob.
Șapte din zece angajați români își doresc dezvoltarea competențelor tehnice, printre care se numără și abilitățile digitale necesare pe o piață a muncii în schimbare, conform sondajului BestJobs.
Competențele tehnice pe care angajații români plănuiesc să le învețe în viitorul apropiat sunt, în primul rând, dezvoltarea abilităților specifice meseriei pe care o practică (36% dintre respondenți), fluența într-o limbă străină (32,3%), cursuri de calificare (22%), programare (19,5%), project management (16,4%), digital marketing (15,2%), inteligență artificială (9,1%) și product management (8,5%).
În atenția angajaților români este și dobândirea de competențe de Computer Networking, Cloud Computing, analiză Big Data, Business Intelligence, Digital Business Analysis și Securitatea Informației, arată sondajul BestJobs.
Cât de competenți digital sunt românii
Nevoile de dezvoltare profesională vin în contextul în care România se situa pe locul 27 din cele 28 de țări ale UE în ceea ce privește competențele digitale ale capitalul uman, la fel ca și în anul precent, potrivit celui mai recent Raport al Comisiei Europene privind Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020, cu date din 2019.
Nivelurile competențelor digitale cel puțin elementare și al competențelor cel puțin elementare în materie de software plasau România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin elementare (58% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competențe cel puțin elementare în materie de software (față de o medie a UE de 61%). În ceea ce privește competențele digitale peste nivelul elementar, România se situează pe ultimul loc în UE, cu doar 10% dintre persoane.
Oferte pentru joburi de la distanță
În noua piață a muncii schimbată de pandemia de COVID-19, multe domenii în care respondenții își caută un job permit lucrul de la distanță sau ca freelancer.
De altfel, numărul de joburi la distanță/în regim de telemuncă (remote,work from home) postate de angajatori continuă să crească de la o lună la alta, iar în luna aprilie a fost înregistrată o creștere de peste 50% față de aceeași lună a anului trecut. În cifre absolute, este vorba de aproximativ 3.000, respectiv 10% din totalul noilor locuri de muncă postate în aprilie, intră în această categorie.
Cele mai atractive zone de activitate sunt, conform răspunsurilor la sondaj, IT/Telecom (16,6%), Management (14,9%), Marketing (14,4%), Administrativ/Secretariat (13%), Resurse Umane (12,2%), Finanțe-Bănci/ Contabilitate (12,2%), Producție/Logistică (12,5%), Call center/Servicii clienți (10,8%), Inginerie (10,8%), Medicină/Sănătate (9,5%), Industrii creative (9,2%), Retail (8,4%), Transporturi/Distribuție (8,4%), Consultanță (7,6%).
Domeniile care îi atrag pe mai puțini respondenți sunt Administrație publică, Construcții/Instalații, Auto, Turism/HORECA.
Pentru a se angaja în domeniul și departamentul pe care și-l doresc, majoritatea respondenților (60%) mizează în primul rând pe abilitățile specifice dobândite odată cu experiența într-un domeniu. Alte competențe tehnice pe care le au sunt: fluența într-o limbă străină (39,6%), cursuri de calificare într-un anumit domeniu (35%) și permisul de conducere (34%).
Vor să învețe să negocieze mai bine
Dezvoltarea abilitățile soft este mult mai importantă decât cele tehnice pentru unul din patru angajați, mai arată sondajul BestJobs.
Cei mai mulți dintre respondenți (31,4%) au spus că vor să își dezvolte competențele de negociere, de rezolvare complexă a problemelor (24,8%), precum și capabilitățile de învățare continuă (24,4%). Aproape la fel de importante sunt managementul echipelor (22,5%), inteligența emoțională (20,2%), gândirea critică (17,8%), creativitatea (16,4%), precum și capacitatea de planificare și organizare (15%).
Sondajul arată că sunt și angajați care doresc să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare (13,1%), capacitatea de analiză a informațiilor (12,7%), de lucru în echipă (12,2%), disciplina (11,7%), adaptabilitatea (10,8%), orientarea către client (8,4%), autonomia (8%) și proactivitatea (6,1%).
În prezent, doar puțini respondenți (4% ) spun că au suficiente abilități de negociere și 8,6% capabilități suficient de bune de rezolvare a problemelor pentru a se angaja în domeniul sau departamentul dorit la un nou loc de muncă. Abilitățile soft pe care cei mai mulți dintre respondenți spun că le au sunt adaptabilitatea (47,2% dintre respondenți), disciplina și organizarea (33%) și învățarea continuă (19,4%).
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 27 aprilie – 7 mai pe un eșantion de 1.028 de utilizatori de internet din România.
Actualitate
Alianța „SkyStriker”: Israelul și Germania își unesc forțele pentru a redefini viitorul munițiilor rătăcitoare
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de apărare ale Bundeswehr-ului, giganții din industria de armament Elbit Systems și Diehl Defence au parafat un parteneriat de proporții pentru furnizarea sistemului de muniție rătăcitoare SkyStriker. Anunțul, făcut în contextul prestigiosului Salon Aeronautic de la Berlin, marchează o nouă etapă în expansiunea tehnologiei militare israeliene pe piața europeană, aflată în plină efervescență.
Tehnologie de ultimă oră cu amprentă germană: Suveranitate și producție locală
Acordul nu vizează doar simpla achiziție de echipamente, ci pune bazele unei colaborări industriale profunde. Planul prevede ca asamblarea și fabricarea sistemelor SkyStriker să aibă loc în Germania, sub coordonarea Diehl Defence. Această abordare urmărește dezvoltarea unor capacități suverane și fortificarea industriei naționale de apărare germane, oferind în același timp soluții logistice rapide și adaptate cerințelor Berlinului în materie de recunoaștere și lovituri de precizie autonome.
SkyStriker: Avatarele războiului modern sub cupola Berlinului
Sistemul SkyStriker reprezintă vârful de lance al noii generații de arme rătăcitoare, capabil să acopere o rază de peste 200 de kilometri cu o încărcătură utilă de până la 10 kilograme. Într-un context global marcat de lecțiile dure ale conflictelor din Ucraina și Gaza, cererea pentru astfel de platforme a explodat. Eficiența acestora rezidă în capacitatea de a survola câmpul de luptă, oferind informații vitale înainte de a lovi cu o precizie chirurgicală, transformând radical dinamica operațiunilor tactice.
Integrare tactică și expansiunea arsenalului european
Flexibilitatea acestui sistem este demonstrată de compatibilitatea sa cu alte platforme de artilerie modernă, precum lansatorul de rachete EuroPULS. Această sinergie tehnică vine în completarea contractelor deja existente pentru dotarea forțelor armate germane cu sisteme avansate de artilerie de precizie. Prin fuziunea dintre experiența vastă a Germaniei în integrarea sistemelor și tehnologia revoluționară israeliană, noul parteneriat promite să livreze o soluție „ready-for-future”, pregătită să răspundă provocărilor de securitate de pe continentul european.
Actualitate
Cutremur în Cabinetul britanic: John Healey demisionează pe fondul unei crize de finanțare fără precedent
Marea Britanie se confruntă cu o criză de securitate la nivel înalt după ce Secretarul de Stat pentru Apărare, John Healey, și-a prezentat astăzi demisia. Gestul său radical vine ca un avertisment dur la adresa strategiei financiare a guvernului, despre care Healey afirmă că este insuficientă și că „ar putea lăsa țara într-o stare de vulnerabilitate”.
Avertismentul de pe platforma X: „Țara devine mai puțin sigură”
Într-o scrisoare publică, fostul ministru a recunoscut eforturile Prim-ministrului Keir Starmer de a identifica amenințările la adresa securității naționale, însă a taxat dur eșecul acestuia și al Trezoreriei de a aloca fondurile necesare pentru a le contracara. Mărul discordiei este Planul de Investiții în Apărare (DIP), un document strategic mult amânat, care în varianta actuală nu ar reuși să acopere nevoile reale ale armatei.
„Fără un plan de investiții care să răspundă cerințelor momentului, sunt forțat să iau decizii care ar reduce capacitatea de luptă a Forțelor noastre și ar crește riscurile pentru personalul aflat în operațiuni”, a declarat Healey. Acesta a subliniat că demisia a rămas singura opțiune onorabilă după ce solicitările sale pentru resurse adecvate au fost ignorate.
Războiul cifrelor: Securitatea națională versus austeritatea bugetară
În spatele ușilor închise, tensiunile dintre Ministerul Apărării și Trezorerie au atins cote alarmante. Healey a solicitat un pachet de finanțare de 18 miliarde de lire sterline pentru a asigura modernizarea forțelor armate. În replică, Rachel Reeves, Cancelarul de Finanțe, a refuzat constant să aprobe o sumă mai mare de 12 miliarde de lire sterline.
Deși s-a încercat un compromis de ultim moment la pragul de 15 miliarde de lire sterline – sumă ce urma să fie acoperită parțial prin reduceri bugetare de 1% din partea celorlalte ministere – negocierile au eșuat, lăsând apărarea Regatului Unit într-un impas financiar periculos.
Un semnal de alarmă pentru aliați și industria de profil
Reacțiile din sectorul de apărare nu au întârziat să apară, demisia lui Healey fiind descrisă drept o „reflecție condamnabilă asupra stării actuale a lucrurilor”. Liderii din industria aerospațială avertizează că eșecul în finalizarea corectă a Planului de Investiții în Apărare va avea consecințe care depășesc cele mai negre previziuni, subliniind că apărarea țării nu ar trebui să fie tratată ca o simplă sarcină contabilă.
Incertitudinea planează acum asupra unor decizii critice care urmau să fie anunțate săptămâna viitoare. Printre acestea se numără achiziția flotei de avioane de vânătoare F-35A de generația a cincea, capabile să transporte armament nuclear, un pilon central al strategiei de descurajare pentru următorul deceniu.
Actualitate
O nouă eră în supravegherea orbitală: LeoLabs lansează radarul transportabil Scout-S în cadrul exercițiului Valiant Shield
Într-o perioadă marcată de intensificarea activităților în spațiul cosmic, compania LeoLabs a anunțat operaționalizarea celui mai nou sistem de radar pentru urmărire spațială. Prima unitate a acestui sistem este deja pregătită să participe la Valiant Shield, un exercițiu militar multinațional de amploare desfășurat de forțele americane în regiunea Pacificului.
Debut tehnologic în cadrul exercițiului multinațional Valiant Shield
Sistemul Scout-S, amplasat recent în Hawaii, a devenit complet operațional în iunie 2026. Acesta va juca un rol crucial în activitățile experimentale din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026, coordonat de Comandamentul Indo-Pacific al S.U.A. Participarea radarului în acest context permite evaluarea capacităților de detecție 3D în medii relevante din punct de vedere operațional, oferind o viziune clară asupra modului în care tehnologia transportabilă poate susține superioritatea spațială a aliaților.
Mobilitate și precizie într-un container standard de transport
Designul inovator al Scout-S permite integrarea întregului sistem într-un container ISO standard de 6 metri, facilitând desfășurarea rapidă pe uscat, pe apă sau în aer. Dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea Space Force, noul radar utilizează tehnologia de scanare 3D și un design electronic modular în banda S. Aceste progrese tehnice îmbunătățesc semnificativ monitorizarea obiectelor aflate pe orbita joasă a Pământului (LEO) și pe orbita foarte joasă (VLEO), extinzând durata observațiilor de la câteva secunde la câteva minute per trecere orbitală.
Monitorizarea activităților suspecte și a manevrelor adversarilor în timp real
Capacitatea de a menține „custodia persistentă” asupra obiectelor spațiale este esențială în contextul actual, unde simpla predicție a orbitelor nu mai este suficientă. Scout-S permite operatorilor să detecteze manevrele sateliților, să identifice desfășurarea încărcăturilor utile și să distingă între activitățile de rutină și potențialele amenințări. Sistemul a demonstrat deja rezultate remarcabile, monitorizând constant sateliții de recunoaștere militară din seria Yaogan și avionul spațial al Chinei, oferind date precise chiar și la altitudini reduse de 230 de kilometri.
Planuri de extindere și viitorul producției de serie în 2027
Unitatea radar din Hawaii va rămâne activă și după încheierea exercițiului Valiant Shield, servind drept platformă pentru testări în condiții reale și experimente viitoare. Succesul acestui prim exemplar deschide calea pentru o proliferare rapidă a rețelei, cu scopul de a acoperi golurile lăsate de radarele fixe actuale. Conform planurilor strategice, o a doua unitate Scout-S va fi finalizată la începutul anului 2027, urmând ca producția să fie accelerată semnificativ în a doua jumătate a aceluiași an.
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 5 zilePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 5 zilePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum 2 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 3 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum 2 zileȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Ancheteacum 2 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 3 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»



