Actualitate
Studiu Microsoft: Gradul de pregătire digitală, factor esențial în susținerea organizațiilor, în perioada pandemiei
La nivel global, companiile și-au îndreptat atenția spre gradul de implicare al angajaților la locul de muncă și spre bunăstarea socială
Economist Intelligence Unit (EIU) a publicat rezultatele unui amplu studiu privind evoluția relației dintre tehnologie, mediul de afaceri și oameni, în perioada pandemiei COVID-19. Studiul publicat de EIU prezintă perspectiva liderilor de afaceri din opt industrii distincte asupra provocărilor și oportunităților aduse de pandemie la nivelul organizațiilor și despre modul în care inițiativele digitale au fost adaptate la noua realitate.
Comandat de Microsoft, studiul EIU este menit să scoată la lumină perspectivele anului trecut și să se axeze pe aspectele care trebuie luate în considerare pentru viitor. Studiul a analizat în special aspectele legate de lanțurile de aprovizionare, munca de la distanță, analiza predictivă, procesul de luare a deciziilor și siguranța și bunăstarea angajaților.
Cercetătorii au făcut conexiuni între gradul de maturitate digitală a organizațiilor și capacitatea acestora de a rezista în fața acestor schimbări fără precedent, descoperind o corelație puternică: cu cât companiile s-au axat mai mult pe transformarea digitală, cu atât mai repede au reușit să-și redreseze capacitățile operaționale și să-și sprijine angajații în a se adapta noilor condiții de muncă.
„Pandemia COVID-19 a arătat importanța instrumentelor digitale în ceea ce privește capacitatea companiilor de a răspunde rapid la schimbări majore”, a declarat Michael Gold, managing editor, The Economist Intelligence Unit.

Toate industriile își concentrează atenția asupra angajaților și impactului social
Studiul a arătat că industriile acordă o atenție tot mai mare implicării și gradului de apropiere al angajaților – între ei, la munca lor și la definirea și urmărirea unui scop comun. Procentul respondenților care susțin că gradul de implicare al angajaților este un efect urmărit când vine vorba de noi tehnologii a crescut de la 24% (înainte de pandemie) la 36% (în perioada COVID), și a fost mai mare cu peste 10 puncte procentuale în industria prelucrătoare, în sectorul serviciilor financiare, în retail și în educație.
Pandemia a evidențiat preocupările sociale – 75% dintre respondenți sunt de părere că transformarea digitală ar trebui să treacă dincolo de succesul unei afaceri pentru a sprijini societatea, pentru a crea oportunități de muncă accesibile și pentru a găsi modalități de abordare a problemelor legate de schimbările climatice și amprenta de carbon.
La nivel global, se remarcă tendința de accelerare a investițiilor în tehnologie
Instrumentele digitale au devenit indispensabile în toate industriile, iar cele care sunt puternic digitalizate au raportat o mai mare agilitate în ceea ce privește facilitarea muncii de la distanță, refacerea lanțurilor logistice afectate și identificarea unor noi metode de relaționare cu piața.
Fie că erau pregătite sau nu, organizațiile din toate industriile au accelerat procesele de transformare și au început să se bazeze mai mult pe instrumentele digitale. În cazul acestora, tehnologia cloud a fost foarte importantă, 50% dintre organizații spunând că aceasta a jucat un rol esențial în ceea ce privește operațiunile lor, în perioada pandemiei. Alte instrumente digitale menționate de organizații sunt: tehnologiile care facilitează munca de la distanță (40%), soluțiile de inteligență artificială și machine learning (33%), precum și IoT (31%).
Impactul pandemiei asupra industriilor arată efectele priorităților digitale asupra oamenilor
Fiecare industrie funcționează diferit, iar pandemia a expus lacunele digitale în moduri diferite. Profesorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la aspectele legate de accesul la educație și incluziune, în timp ce producătorii auto s-au axat pe schimbările climatice. În toate industriile, răspunsul uman la tehnologie a fost un factor de neignorat și o contragreutate la beneficiile pe care le-ar putea avea afacerile. Concluziile studiului, în funcție de industrie, sunt următoarele:
- Respondenții din industria autoau menționat schimbările climatice ca fiind principalul beneficiu al transformării digitale. De asemenea, în industrie, investițiile sunt direcționate spre automatizare, eficiența proceselor și îmbunătățirea competențelor digitale la nivelul forței de muncă.
- Respondenții din domeniul educațieimenționează dezvoltarea competențelor și incluziunea ca beneficii majore ale transformării digitale în domeniul lor, dar sunt îngrijorați de lipsa instrumentelor, fapt care creează o barieră în calea progresului digital, precum și de integrarea fragmentată a soluțiilor tehnologice la nivelul departamentelor.
- Organizațiile care activează în domeniul serviciilorfinanciare au fost cele mai pregătite din punct de vedere digital pentru a face față provocărilor aduse de pandemie (precum carantina sau sincopele din lanțurile de aprovizionare). Respondenții au considerat că pandemia a evidențiat avantajul competitiv pe care îl au companiile pregătite din punct de vedere digital.
- Organizațiilor guvernamentalele-a fost mai ușor să obțină bugete pentru investiții în tehnologie, la începutul pandemiei, și au prioritizat, în general, instrumentele care facilitează munca de la distanță și colaborarea. Cu toate acestea, deficitul în materie de competențe, precum și potențialul impact negativ asociat cu noile tehnologii rămân bariere în calea transformării digitale.
- Organizațiile din domeniul sănătății,care se bazează într-o măsură foarte mare pe interacțiunile directe, au trecut prin cele mai mari transformări cauzate de pandemie, în ceea ce privește interacțiunile interne și externe. Respectând cu strictețe reglementările privind confidențialitatea pacienților, industria s-a adaptat rapid și a adoptat capabilități virtuale, în paralel cu investițiile sporite datorate presiunii cauzate de pandemie.
- Înainte de pandemie, în industria prelucrătoare se făceau deja demersuri pentru a acoperi deficitul în materie de competențe. De asemenea, diversitatea și incluziunea, dezvoltarea competențelor și schimbările climatice se numără printre principalele preocupări care pot fi adresate prin intermediul transformării digitale, potrivit respondenților.
- Respondenții din mass-media și comunicațiisunt îngrijorați de faptul că nu vor putea ține pasul cu schimbările tehnologice și sunt de părere că principalul beneficiu al transformării digitale, la nivelul industriei, este reprezentat de combaterea dezinformării.
- Industria de retail și a bunurilor de larg consumse arată optimistă, considerând că transformarea digitală ar putea avea un impact pozitiv asupra oportunităților de locuri de muncă, acesta fiind sectorul care a acordat cea mai mare atenție impactului social pozitiv al tranziției la modelul de lucru de la distanță.
Studiul a acoperit 15 țări de pe continentul american, Asia-Pacific și Europa, fiind efectuat pe un eșantion de 800 de respondenți (directori executivi), câte 100 din cele opt industrii: automotive, bunuri de larg consum și retail, educație, servicii financiare, sectorul guvernamental, sănătate, producție, mass-media și comunicații.
Despre The Economist Intelligence Unit
EIU este divizia de leadership, cercetare și analiză a The Economist Group și lider global în aria de business intelligence pentru management. EIU aduce noi perspective, orientate spre viitor, având acces la peste 750 de analiști, experți și colaboratori la nivel național, care aduc informații de cea mai bună calitate, pentru mai bine de 200 de țări și regiuni.
Despre Microsoft
Microsoft susține companiile în procesul transformării digitale și facilitează dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor inteligente de tip cloud. Misiunea Microsoft este aceea de a sprijini fiecare organizație și individ, de la nivel global, în a realiza mai mult.
Actualitate
Umbrele trecutului: Conexiunile lui Bill Clinton cu Jeffrey Epstein, reanalizate la lumina noilor devoalări
Scandalul Jeffrey Epstein, miliardarul acuzat de trafic de persoane și abuzuri sexuale, continuă să genereze valuri de controverse, mai ales în contextul apariției unor noi loturi de documente și mărturii. Aceste devoalări reaprind dezbaterea publică asupra legăturilor sale cu figuri proeminente, iar declarațiile anterioare ale unor personalități sunt acum supuse unei noi analize riguroase. În centrul atenției se află și fostul președinte american Bill Clinton, a cărui relație cu Epstein și Ghislaine Maxwell a fost, de mult timp, o sursă de speculații intense.
O declarație oficială sub semnul intrebării
În 2019, la trei zile după arestarea lui Epstein, Bill Clinton a emis, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, o declarație scurtă pe Twitter, menită să clarifice și să delimiteze implicarea sa. Textul oficial sublinia că președintele Clinton nu avea cunoștință despre „teribilele crime” pentru care Jeffrey Epstein fusese condamnat în Florida sau despre cele nou aduse în discuție la New York.
Potrivit declarației, între 2002 și 2003, Clinton ar fi efectuat un total de patru călătorii la bordul avionului privat al lui Jeffrey Epstein: una în Europa, una în Asia și două în Africa. Se specifica că aceste deplasări erau legate de activitatea Fundației Clinton, iar personalul, susținătorii Fundației și echipa sa de protecție din Secret Service erau prezenți la fiecare etapă a călătoriilor. De asemenea, era menționată o singură întâlnire cu Epstein, în biroul său din Harlem, în 2002, și o scurtă vizită, aproximativ în aceeași perioadă, la apartamentul lui Epstein din New York, alături de un membru al personalului și echipa de securitate. Declarația concluziona că nu mai vorbise cu Epstein de peste un deceniu și că nu vizitase niciodată Insula Little St. James, ferma lui Epstein din New Mexico sau reședința sa din Florida.
Călătorii și intâlniri: O imagine incompletă?
Deși oficial, declarația lui Clinton a încercat să ofere o imagine clară și limitată a interacțiunilor sale cu Epstein, analiștii și publicul au pus sub semnul întrebării exhaustivitatea acestei prezentări. Mulți susțin că mărturia din 2019 ar putea fi doar o parte a adevărului, lăsând loc pentru numeroase întrebări fără răspuns și detalii potențial omise.
Istoria relației dintre Clinton și Epstein a fost adusă în atenție publică încă din 2011, când Virginia Roberts Giuffre, una dintre victimele lui Epstein, a vorbit despre conexiunile miliardarului cu personalități influente. Contextul noilor documente și mărturii readuce în discuție necesitatea unei transparențe complete, sugerând că legăturile dintre fostul președinte și controversatul finanțist ar fi putut fi mult mai complexe decât cele admise inițial.
Epstein și cercurile puterii: O rețea extinsă
Cazul Jeffrey Epstein a dezvăluit o rețea extinsă de influență, implicând nu doar figuri politice, ci și nume sonore din mediul de afaceri, academic și aristocratic. Fiecare nouă informație aduce la lumină noi conexiuni și ridică întrebări esențiale despre modul în care Epstein a reușit să opereze sub radar pentru o perioadă atât de lungă, protejat de rețelele sale de susținere.
În acest peisaj complex, declarația lui Bill Clinton, departe de a închide capitolul, continuă să fie un punct de referință într-o anchetă mult mai amplă, care pare să scormonească din ce în ce mai adânc în cercurile înalte ale societății. Adevărul complet despre interacțiunile sale și ale altor figuri publice cu Epstein rămâne o necunoscută persistentă, iar presiunea pentru devoalări suplimentare nu face decât să crească.
Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
-
Exclusivacum 3 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Featuredacum 2 zileȘeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
-
Exclusivacum 2 zile„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!
-
Exclusivacum 3 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 4 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
-
Exclusivacum 3 zileCoca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!



