Actualitate
Raiffeisen Bank, profit net de 198 mil. lei în primul trimestru din 2021
Pe fondul unui nivel considerabil mai mic al costului riscului, Raiffeisen Bank a înregistrat în primul trimestru din 2021 un profit în creștere cu peste 40% față de perioada similară a anului trecut, când pandemia de COVID-19 începea să își facă simțite primele efecte. Banca a raportat și creșteri ale portofoliului de credite, cel mai mare avans fiind pe segmentul IMM, dar și ale depozitelor clienților, care au ales să fie mai prudenți în timpul crizei sanitare.
Raiffeisen Bank a încheiat primul trimestru al anului 2021 cu un profit net de de 198 milioane de lei, cu 41% mai mare față de intervalul similar din 2020, cu active totale de 52,2 miliarde de lei, în creștere cu 9%, dar cu venituri în scădere cu 4% față de perioada similară a anului trecut, potrivit rezultatelor financiare transmise de reprezentanții băncii. Per ansamblu, în anul pandemic 2020, Raiffeisen Bank România a înregistrat o scădere a profitului, cu 17%, față de 2019, până la 644 de milioane de lei.
În primul trimestru din 2021, depozitele clienților au ajuns la 43,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o crestere de 9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a unui comportament mai prudent determinat de criza sanitară, orientat spre amânarea cheltuielilor și o înclinație spre economisire.
În primele trei luni din 2021 a crescut și portofoliul de credite al băncii, care a depăsit 30 de miliarde de lei, cu 4% mai mult față de același interval din 2020. Vârful de creștere, de 15% a fost pentru portofoliul de credite IMM, în mare măsură datorită implicării puternice a băncii în programul IMM Invest, în timp ce numărul clienților cu care banca are o relație de creditare a trecut pragul de 14.000.
Steven van Groningen: „Ne-am concentrat eforturile pentru sprijinirea relansării economice”
„Suntem multumiți de rezultatul nostru din primele trei luni ale anului 2021, într-o perioadă în care am continuat să fim preocupați de siguranța clienților, partenerilor și angajaților, însă în egală măsură ne-am concentrat eforturile pentru sprijinirea relansării economice, prin oferirea de soluții financiare potrivite nevoilor clienților și economiei reale. Datorită măsurilor luate, moratorii publice și private și a prelungirii lor am reușit menținerea profilul de risc la niveluri sănătoase și ne-am bucurat să observăm cum clienții noștri au depășit cu bine această perioadă dificilă”, a spus Steven van Groningen, presedinte & CEO Raiffeisen Bank.
Scăderea veniturilor, cu 4% față de trimestrul 1 din 2020 a fost determinată în primul rând de ratele de dobandă în scădere și de veniturile din comisoane reduse cu 8%, în condițiile în care economia locală nu s-a refăcut complet după perioada pandemică, au transmis reprezentanții băncii.
În ceea ce privește cheltuielile operaționale, acestea au scăzut ușor cu 2%, față de primul trimestru din 2020, în special prin prisma costurilor semnificativ mai mari pe care le-a avut banca în martie 2020, la debutul stării de urgență, pentru asigurarea materiallor igienico-sanitare și a echipamentelor de protecție pentru desfășurarea activității.
Aproape 900.000 de clienți digitali activi
Tendința de creștere a gradului de digitalizare se menține și în 2021, când 75.000 de clienți au început să folosească lunar, în medie, serviciile digitale oferite de Raiffeisen Bank, față de 54.000 lunar, la începutul lui 2020.
Astfel, la finalul lunii martie 2021, numărul clienților digitali activi a ajuns la aproape 900.000, respectiv 43% dintre clienții persoane fizice ai băncii, fata de 34% in martie 2020. Creșterea se vede și la tranzacțiile efectuate prin aplicațiile de mobile și internet banking, de 63% în trimestrul I din 2021, față de perioada similară a anului trecut. Tranzacțiile cu cardul de debit la POS au crescut cu aprximativ 40%, iar cele utilizate pentru comerțul electronic au crescut cu 50%, din punct de vedere valoare și volum, față de T1 2020, iar plățile cu telefonul mobil, ceasul sau cardurile băncii au crescut cu 90% în acest interval, arată datele băncii.
„Pentru noi contează foarte mult feedback-ul clienților pe care îl colectăm printr-o platformă foarte performantă – PULS. Datele strânse de la clienți ne arată că toate eforturile băncii din ultimul an au fost apreciate, Raiffeisen Bank continuând să fie recomandată de către clienți datorită produselor oferite și a digitalizării serviciilor sale. În primul trimestru al acestui an scorul general de recomandare al băncii a înregistrat o creștere de 10% (comparativ cu T1 2020), rămânând la nivelul maxim atins și în ultimul trimestru din 2020”, a adăugat Steven van Groningen.
Potrivit comunicatului transmis, Raiffeisen Bank continuăr și fie lider pe piața cardurilor de credit din România la finalul lunii martie 2021, cu un portofoliu de peste 550.000 de carduri active. Față de martie 2020, plățile cu cardurile de cumpărături au crescut cu 26%, iar trimestrial, în primele trei luni din 2021 au fost cu 12% mai mari față de perioada similară din 2020.
Raiffeisen Bank România are peste 20 de ani de activitate pe piata bancară din România și aproximativ 2,2 milioane de clienți, persoane fizice și juridice. Banca are peste 4.800 de angajați, 329 de agenții în toată țara, 722 de ATM-uri, 393 de mașini multifuncționale (MFM-uri) și o retea de peste 24.300 de POS-uri.
Actualitate
Investiție record pentru viitorul aviației navale: Marina SUA plusează cu un miliard de dolari pentru noile avioane de antrenament
Într-o mișcare strategică menită să asigure superioritatea aeriană a viitoarelor generații de piloți, Marina Statelor Unite a decis suplimentarea bugetului pentru noul avion de antrenament cu aproape 900 de milioane de dolari. Decizia vine ca un răspuns direct la presiunile industriei de apărare, care a avertizat că subfinanțarea ar putea periclita unul dintre cele mai critice programe de modernizare ale flotei.
Programul, cunoscut sub numele de Undergraduate Jet Training System (UJTS), a suferit o modificare financiară spectaculoasă. Dacă în luna martie plafonul maxim pentru faza de proiectare și producție era stabilit la 1,8 miliarde de dolari, noile date oficiale indică o creștere la 2,7 miliarde de dolari. Această ajustare reflectă o reevaluare realistă a costurilor de producție pentru primele aeronave, într-un context economic și tehnologic tot mai complex.
Realism financiar sub presiunea gigantilor din industrie
Creșterea bugetului nu este doar o cifră într-un tabel, ci rezultatul unui dialog tensionat între oficialii militari și marii contractori de apărare. Reprezentanții Marinei au confirmat că actualizarea plafonului de preț a fost necesară pentru a integra noile estimări de cost rezultate din informațiile recente primite de la potențialii furnizori.
Criticile din partea industriei nu au fost deloc voalate. Lideri din sectorul aviației și securității au subliniat anterior că bugetul inițial de 1,8 miliarde de dolari ar fi reprezentat un „obstacol major”, riscând să sufoce programul încă din primii doi ani din cauza constrângerilor bugetare severe. Această „gură de oxigen” financiară pare să fie biletul de siguranță pentru ca următoarea generație de avioane de școală să nu ajungă un proiect eșuat înainte de a decola.
Arena competitorilor: Cine se luptă pentru contractul de miliarde
Miza este uriașă: un contract care vizează livrarea a până la 216 aeronave moderne. Printre principalii competitori se numără Textron Aviation Defense, care propune modelul Beechcraft M-346N, dezvoltat în parteneriat cu Leonardo. Compania rămâne fermă pe poziții, declarând că este concentrată pe oferirea unei soluții de antrenament probate, capabilă să răspundă nevoilor stricte ale misiunilor navale.
Pe de altă parte, consorțiul format din SNC, Northrop Grumman și General Atomics mizează pe proiectul Freedom Trainer. Deși unii oficiali ai grupului s-au arătat sceptici față de viabilitatea financiară a proiectului în formatul vechi, noua injecție de capital ar putea schimba dinamica negocierilor. Totodată, gigantul Boeing monitorizează atent situația, deși păstrează o discreție totală asupra detaliilor ofertei sale.
Surpriza Lockheed Martin: O posibilă revenire în cursă?
Unul dintre cele mai comentate momente ale competiției a fost retragerea surprinzătoare a celor de la Lockheed Martin, care plănuiau să ofere modelul TF-50N în colaborare cu Korea Aerospace Industries. În lumina noilor realități bugetare, se ridică întrebarea dacă gigantul aeronautic își va reevalua decizia.
Deși oficialii companiei nu au confirmat o revenire, aceștia au punctat că evaluează constant oportunitățile portofoliului lor pentru a se asigura că rămân aliniați cu strategiile de business și misiunile clienților militari. Cu un buget acum mult mai atractiv, competiția pentru formarea piloților de elită ai Marinei intră într-o nouă etapă, una în care excelența tehnologică trebuie să fie susținută de o finanțare pe măsură.
Actualitate
Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale
Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.
Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice
Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.
Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale
CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.
Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă
Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.
Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic
Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
-
Exclusivacum 3 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 3 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 5 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Administratieacum 4 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 5 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 3 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



