Connect with us

Featured

Conflictul încălzit din Ucraina se răceşte din nou?

Publicat

pe

Conflictul încălzit din Ucraina se răceşte din nou?În vreme ce în SUA poliţistul Derek Chauvin a fost condamnat pe toată linia pentru moartea accidentală a lui George Floyd (aşa au început manifestaţiile violente ale BLM şi Antifa), în Rusia, Vladimir Putin a ţinut un lung discurs (o oră şi jumătate) despre starea naţiunii în prima sa apariţie publică după declanşarea pandemiei.
Putin s-a arătat preocupat pe larg, cu cifre şi planuri, de soarta familiilor, a copiilor, a elevilor şi studenţilor (lucru pe care nu-l fac Klaus Iohannis şi Florin Câţu), de promovarea învăţământului ştiinţific şi tehnic, şi a atras atenţia asupra liniilor roşii a căror încălcare Rusia nu o va accepta. Liniile roşii le stabileşte Rusia însăşi şi nu se simtă obligată să le anunţe dinainte. Preşedintele rus a ameninţat cu represalii mai dure ca niciodată şi s-a plâns că atacurile şi sancţiunile aplicate Rusiei au devenit un sport pentru Occident, o deprindere banală. O comentatoare de la Moscova sublinia că cetăţenii ruşi sunt obosiţi de geopolitică şi îşi doresc în primul rând creşterea veniturilor.Conflictul încă îngheţat din Donbas (Bazinul Doneţk), din estul Ucrainei se umflă însă cu fiecare zi. Joe Biden i-a propus preşedintelui rus o întâlnire într-o ţară terţă, întâlnire pe care Vladimir Putin pare s-o fi acceptat. În plus, va avea loc, la iniţiativa SUA, şi o conferinţă despre climat şi ecologie, la care preşedintele american vrea să facă uitată iniţiativa predecesorului său, Donald Trump, aceea de denunţare a Tratatului de la Paris. Vor fi prezenţi (virtual, pe Internet) şi preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi, aparent, şi preşedintele rus, Vladimir Putin. Preşedintele Joe Biden ar putea anunţa în zilele următoare recunoaşterea masacrului armenilor din Turcia (1915-1916), iniţiativă ce riscă să arunce în aer relaţiile SUA cu partenerul său NATO major, Turcia.

Deşi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, primul său ministru, Denis Şmihal, şi grupările neonaziste din Ucraina fac tot ce pot pentru a declanşa un conflict deschis cu Rusia, ruşii nu par dispuşi să se lase atât de uşor antrenaţi într-un război cu Ucraina (sprijinită de SUA, Marea Britanie şi NATO). Pentru ruşi există şi alte soluţii decât războiul. De exemplu, Rusia, pe lângă paşaportul rus acordat rusofonilor ortodocşi din estul Ucrainei (peste 600 000 de paşapoarte la o populaţie de 4,6 milioane), poate organiza un mare transfer de populaţie în interiorul frontierelor sale actuale. Deşi Rusia a semnalat de mai multe ori că nu consideră viabilă Ucraina între frontierele trasate de Lenin, Stalin şi Hruşciov (inclusiv la Bucureşti în 2008, la summitul NATO), mai poate aştepta până să-şi adauge estul Ucrainei (Donbasul) şi litoralul Mării Negre din sudul Ucrainei, la fel cum a procedat cu Crimeea în 2014.

În orice caz, dacă Ucraina şi preşedintele său „militarist” vor reuşi până la urmă declanşarea războiului, e cert că actuala Ucraină nu va rămâne întreagă. România nu are de ce să semneze noi tratate cu Ucraina sau să expulzeze (la o eventuală cerere britanică, americană sau NATO) diplomaţi ruşi, aşa cum au făcut-o deja polonezii, cehii şi bulgarii. Atâta vreme cât teritorii româneşti (Transcarpatia, nordul Bucovinei, regiunea Cernăuţi, Bugeacul, regiunea Odesa) sunt locuite de vreo 600.000 de români, a căror identitate şi limbă nu mai sunt respectate, România nu ar trebui să aibă nimic de negociat cu Ucraina. Politicienii care vor semna asemenea acte îşi vor semna şi compromiterea eternă, care poate fi asociată şi cu pedepse destul de concrete într-un viitor nu prea îndepărtat. Vom vedea cu o asemenea ocazie dacă reprezentanţii noştri slujesc interese româneşti sau aparţin de-a dreptul unor puteri străine, fie ele şi „partenere”. Vom vedea dacă „factorul intern” e copleşit de „factorul extern” sau, chiar mai rău, dacă „factorul intern” nu s-a metamorfozat deplin în „factorul extern”, aşa cum a mai făcut-o în anii ’50, de partea sovieticilor, a ruşilor. În orice caz, ca vecin direct, România nu se poate amesteca într-un război între Ucraina şi Rusia. Şi să ne amintim că Ucraina nu e membră NATO şi, după cum dau limpede de înţeles ruşii, nici nu va fi vreodată.

Comentatori avizaţi, cum e analistul militar italian Manlio Dinucci (director executiv pentru Italia al organizaţiei pentru prevenirea războialeor nucleare – premiul Nobel pentru Pace în 1985 -, autor de referinţă în geopolitică), urmăresc cu atenţie şi mişcările militare americane şi ale NATO, nu doar pe cele ruseşti, cum procedează presa din România :

„Aceste manevre militare şi altele care transformă Europa într-o mare garnizoană provoacă o tensiune crescândă cu Rusia, focalizată pe Ucraina. NATO, după ce a dezagregat Federaţia Iugoslavă înfigând cuţitul războiului în fracturile interne, se erijează acum în cavaler al integrităţii teritoriale a Ucrainei. Preşedintele Comitetului Militar al NATO, britanicul Stuart Perch, şef al Royal Air Force, la întâlnirea sa de la Kiev cu preşedintele Zelenski şi cu şeful statului-major Homciak, a declarat că „aliaţii NATO sunt uniţi în a condamna anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia şi acţiunile sale agresive în Ucraina orientală”. El a repetat astfel versiunea conform căreia Rusia ar fi anexat cu forţa Crimeea, ignorând faptul că ruşii din Crimeea au hotărât printr-un referendum să se rupă de Ucraina şi să aparţină Rusiei pentru a evita să fie atacaţi, aşa cum erau ruşii din Donbas, de batalioanele neonaziste ale Kievului. Aceleaşi batalioane folosite în 2014 ca trupe de asalt în puciul din Piaţa Maidan, amorsat de sniper-ii georgieni care trageau asupra manifestanţilor şi poliţiştilor, şi apoi în acţiunile care s-au succedat: sate incendiate şi însângerate, militanţi arşi de vii în Casa Sindicatelor din Odesa, civili neînarmaţi masacraţi la Mariupol sau bombardaţi cu fosfor alb în Doneţk şi Lugansk. O lovitură de stat sângeroasă gestionată de SUA/NATO cu scopul strategic de a provoca în Europa un nou război rece pentru a izola Rusia şi a-şi întări în acelaşi timp influenţa şi prezenţa militară în Statele Unite ale Europei. […]

Nu e o întâmplare că s-a reaprins conflictul din Donbas atunci când, odată cu instalarea Administraţiei Biden, funcţia de secretar de stat i-a revenit lui Antony Blinken. De origine ucraineană, Blinken a fost principalul organizator al puciului din Piaţa Maidan din rolul său de vice-consilier pe securitate naţională în Administraţia Obama-Biden. În postul de secretar de stat adjunct Biden a numit-o pe Victoria Nuland, co-organizatoarea operaţiunii SUA din 2014, care a costat mai bine de 5 miliarde de dolari, pentru a instala în Ucraina „guvernul cel bun” (după propria ei declaraţie). Nu e exclus să existe acum un plan: promovarea unei ofensive a forţelor de la Kiev în Donbas, susţinută de facto de NATO. Acesta ar pune Moscova în faţa unei alegeri care i-ar da, în orice caz, un avantaj Washingtonului: să lase să fie masacrate populaţiile ruse din Donbas sau să intervină militar pentru a le susţine. Cineva se joacă cu focul, şi nu în sens figurat, aprinzând fitilul unei bombe în chiar inima Europei […]” („Ukraine, bombe USA en Europe”, mondialisation.ca, 13.04.2021).

„Escalada nu e doar verbală. În ziua de dinaintea Consiliului Nord-Atlantic, armata SUA din Europa a comunicat că, dat fiind că trebuie să primească în următoarele luni două noi unităţi operaţionale, va păstra în Germania trei baze pe care ar fi trebuit să le restituie guvernului german. În ziua următoare, Consiliul Nord-Atlantic, Statele Unite au anunţat un acord încheiat cu Norvegia care le permite să dispună de patru baze aeriene şi navale aflate la graniţa cu Rusia. Între timp a pătruns în Europa distrugătorul american „Arleigh Burke”, beneficiar al unei modernizări care „îi creşte raza de acţiune şi capacitatea armelor cu care e înzestrat”. „Arleigh Burke” e una dintre cele patru unităţi lansatoare de rachete cu desfăşurare avansată aparţinând Flotei a VI-a, aceea care, aflată la ordinele Comandamentului forţelor navale ale SUA în Europa (având cartierul general la Napoli-Capodichino), operează mai ales în Marea Baltică şi în Marea Neagră. Aceste vase sunt dotate cu lansatoare verticale Mk 41 produse de Lockheed Martin. Ele pot trimite (conform specificaţiilor tehnice oficiale) „rachete cu toate misiunile posibile: antiaeriene, antinavă sau de atac asupra unor obiective terestre”. Cele din urmă, printre care se află rachetele Tomahawk, pot fi purtătoare de capete convenţionale sau nucleare. Neputând şti despre care e vorba, Rusia estimează că la bordul acestor vase din apropierea teritoriului său se găsesc rachete de atac nuclear. În timp ce Londra indică şi ea că va trimite o unitate lansatoare de rachete în Marea Neagră, Moscova anunţă că, între 24 aprilie şi 31 ocotmbrie, nu va fi îngăduită trecerea nici unei nave de război străine prin apele teritoriale ruse în trei zone ale Mării Negre. Situaţia va fi şi mai tensionată atunci când, la vară, se vor derula în Marea Neagră manevrele SUA-Ucraina Sea Breeze („Briza mării” – n.n.) la care vor participa şi alte ţări membre NATO, cu mai mult de 30 de vase, având şi sprijin aerian (avioane, elicoptere şi drone)” („Ordre USA contre la Russie: Italie au garde à vous”, mondialisation.ca, 20.04 2021).

Războiul din Ucraina, cu toate că ucrainenii au abandonat înţelgerile de la Minsk şi atacă intermitent regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, nu a început totuşi. Germania, prin Angela Merkel, a anunţat ferm că nu intenţionează să oprească proiectul Nord Stream 2 (unul dintre motivele importante ale discordiei). Şi, cu toate marile mişcări de trupe şi armament, cu nenumăratele declaraţii belicoase, pacea mai poate fi încă salvată. Diplomaţia (la vedere sau discretă) nu a fost încă total abandonată. Vladimir Putin şi Rusia şi-au arătat disponibilitatea de a sta de vorbă cu toată lumea, mai ales cu adversarii. Dar probabil că mai puţin cu puterea de la Kiev, considerată lipsită de autonomie. Ministrul rus al Apărării, generalul Serghei Şoigu, a arătat, în 22.04.2021, că Rusia a ordonat comandamentului forţelor sale armate ca trupele să se întoarcă la bazele lor permanente începând de vineri 23.04.2021, după exerciţiile militare din Crimeea şi Marea Neagră.

Petru Romosan

Exclusiv

Episodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?

Publicat

pe

De

Serialul nostru despre decăderea IPJ Prahova continuă.
În episodul 46 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, Incisiv de Prahova vine cu noi dezvăluiri, sub egida:

„Mocanu Horia – cântă tata la altă masă…”!

De data asta intrăm și mai adânc în cloacă: în „cariera” lui Stoican „Pinochio” de turnător și afacerist cu halat farmaceutic pe numele nevestei, dar și în tupeul lăutarului interlop cu epoleți, Mocanu Horia, care își permite să facă mișto, noaptea, de SIPI Prahova, ca la bodegă.

Totul condimentat cu un final de an „festiv” la Poliția Băicoi, cu amenințări, înjurături și bătaie la un pas între șeful „făcut cu șpagă” și lăutarul protejat.
Și, bonus, un telefon de intimidare la adresa redacției Incisiv – în plin șir de dezvăluiri.

Țineți-vă bine.

 Stoican „Pinochio” – turnătorul de la BCCO și farmacistul prin procură

Dacă până acum îl știam pe Stoican ca:

  • ofițer făcut cu șpagă,
  • promovat șef la Băicoi,
  • plimbăreț cu Dusterul la balastiera vărului condamnat,
  • protector al „fetei lui Stoican” mutată pe sub mână la Protecția Animalelor,

acum se mai adaugă un strat de mizerie la dosar.

1. Stoican – „băiatul de încredere” al doi-și-un-sfert

În perioada în care a lucrat la BCCO, Stoican s-a „remarcat” nu prin dosare grele, ci prin:

  • turnarea colegilor la „doi și-un sfert” (DGIPI / SIPI),
  • construirea imaginii de „informator util” pentru serviciile interne.

Un caz concret:

  • își turna chiar colegul de birou;
  • același coleg la care apela zilnic să-i rezolve problemele de serviciu;
  • după ce se folosea de el, îl livra, pe șoptite, la informații.

Un profil clasic de șobolan de birou, promovat în timp ca „resursă de încredere”.

2. Documentele secrete și ușa de ieșire

Tot la BCCO, Stoican este prins:

  • încercând să sustragă documente secrete.

Reacția sistemului:

  • nu anchetă serioasă la Parchet;
  • nu trimitere la „integritate”;
  • ci un mesaj scurt: „pleacă de aici”.

Concluzie:

  • este scos pe ușa laterală și mutat la altă formațiune;
  • nu pentru a fi „curățat” din sistem, ci pentru a fi reciclat în altă parte.

Așa ajunge, mai târziu, să fie „promovat” la Băicoi, cu tot cu trecutul de turnător și hoț de documente sensibile sub braț.

3. Farmacia pe numele soției – business de familie până la fugă

În aceeași perioadă:

  • face afaceri printr-o farmacie trecută pe numele soției;
  • combinațiile nu merg strălucit, apar probleme cu firma;
  • finalul „tușant”:
    • soția îl părăsește,
    • îl lasă cu farmacia și cu reputația,
    • și fuge cu altul.

Un „lider de oameni” care n-a fost în stare să-și țină nici familia, nici afacerea în picioare, dar care ajunge, în mod miraculos, să conducă Poliția Băicoi și să decidă cine merită apărat și cine poate fi sacrificat.

Mocanu Horia – lăutarul interlop cu epoleți, care invită SIPI la „interval”

Dacă Stoican e turnătorul reciclat în șef, Mocanu Horia e varianta de interlop lăutar pe stat de plată al IPJ Prahova (aici):

  • beat cronic,
  • violent,
  • suspect de consum de droguri,
  • cu bani negri din manele și mașini,
  • care ține Codul penal într-o mână și microfonul în cealaltă.

La toate cele deja cunoscute (accidentul din Băicoi, bătăile, dosarele fabricate, intervențiile în trafic, lăutăria neimpozitată, presiunile pe victime și femei din dosare), se adaugă acum un episod halucinant.

Noaptea „neam prost”: Mocanu îl face pe SIPI pe Facebook

Acum aproximativ doi ani, după o noapte cruntă de băutură și lăutărie:

  • Mocanu Horia, „Horia de Aur”, își ia inima în dinți și:
    • postează pe Facebook, public, de pe contul său,
    • atacuri la adresa SIPI Prahova.

Mesajul?

  • stil „neam prost”, specific de interlop băut:
    • îi invită „la interval”,
    • îi provoacă, dacă au curaj, „să-l facă, să-l cerceteze”,
    • limbaj de bodegă, nu de polițist.

A doua zi:

  • la sugestia celor mai puțin beți decât el,
  • șterge postarea.

Dar amprenta a rămas:

  • un ofițer MAI, în plină relație de serviciu,
  • își permite să facă circ pe Facebook pe seama SIPI,
  • să-i provoace public, ca pe niște rivali de cartier.

Întrebarea este simplă:
Un astfel de individ a fost protejat de SIPI și DGA tocmai pentru că:

  • unul (Stoican) a fost turnător la ei,
  • iar celălalt (Mocanu) i-a umilit în văzul lumii, provocându-i?

Dacă da, avem o imagine perfectă a tupeului:

  • un interlop-lăutar cu haine de stat și pistol la brâu
  • își permite să bată obrazul informativilor,
  • și tot el să dea, ieri, telefoane de intimidare presei.

De ce îl lăsa Stoican pe Mocanu la comanda Poliției Băicoi?

În IPJ Prahova există și mirare „naivă”:

  • „De ce îl lăsa Stoican pe Mocanu să asigure comanda Poliției Băicoi atunci când el, Stoican, era în concediu medical sau de odihnă?”
  • „De ce nu a sesizat Stoican, ca șef, superiorii, că Mocanu face lăutărie și încasează bani ilegal?”

Răspunsul este atât de simplu, încât doare:

  • pentru că știa perfect,
  • pentru că erau mână în mână,
  • pentru că, într-o rețea ca asta, nu-ți torni „instrumentul de serviciu”.

Stoican nu putea să-l denunțe pe Mocanu fără să se denunțe indirect pe sine:

  • știa de lăutărie,
  • știa de banii negri,
  • știa de conexiunile cu localuri și „băieți”,
  • dar Mocanu îi era util, atât în poliție, cât și în petrecerile „de familie” ale IPJ.

Așa că se făcea că nu vede.
Și-l ținea aproape, chiar la butoanele comenzii Băicoiului, când se retrăgea „strategic” în concedii.

Revelionul rușinii la Poliția Băicoi: Horia cântă, Stoican bea, scandal cât casa

Un episod ținut „mai secret” până acum, dar pe care îl scoatem la lumină:

  • acum ceva „timp”, la final de an, Poliția Băicoi își face petrecerea de închidere de an;
  • cine cântă? Evident, „artistul casei”: Mocanu Horia;
  • atmosfera: vin, manele, bani, epoleți și egouri umflate.

Ce se întâmplă?

  • se îmbată zdravăn atât Mocanu, cât și Stoican;
  • de la vorbe la înjurături nu e decât un pas;
  • cei doi încep să se amenințe și să se jignească reciproc;
  • aproape să se ajungă la bătaie între:
    • șeful „făcut cu șpagă”
    • și lăutarul interlop cu epoleți.

După incident:

  • nu-și vorbesc câteva luni bune;
  • tensiune, supărări, orgolii rănite.

Finalul, însă, e clasic de Prahova:

  • după o perioadă, își dau din nou mâna;
  • nu pentru lege, ci „la hoție”;
  • se reface cuplul toxic de la Băicoi:
    • șeful cu trecut de turnător și documente secrete „răsfoite”,
    • lăutarul cu trecut de beții, droguri, bătăi și trafic de influență.

Băicoiul, din nou, sub bagheta lor comună.

Telefonul „curajos” către Incisiv – când lăutarul vrea să cânte și la presa de investigații

În plină serie de dezvăluiri despre Stoican și Mocanu, redacția Incisiv de Prahova primește:

  • un telefon de intimidare,
  • de pe un număr precis (prezentat în poză către autoritățile competente).

Întrebarea noastră:

  • cine ar avea „curajul” să încerce intimidarea presei exact acum, când dezvăluirile privesc:
    • un șef cu dosare morale și profesionale până peste cap,
    • și un lăutar interlop cu epoleți?

Noi nu credem în coincidențe.
Noi credem în reflexe de clan.

E foarte probabil ca „Horia de Aur”, obișnuit să cânte la mesele interlopilor și ale „fraților de combinații”, să încerce acum să cânte și la masa presei:

  • prin presiuni,
  • prin intimidare,
  • prin șantaj emoțional.

Îi transmitem clar:

  • noi nu stăm la masa lui;
  • noi nu acceptăm „dedicații”;
  • noi nu ne lăsăm intimidați, șantajați sau speriați.

Au încercat și alții, mult mai „smardoi” decât acest duo de carton, Stoican & Mocanu.

Întrebarea-cheie pentru SIPI și DGA: pe cine protejați, de fapt?

În lumina acestor episoade, rămâne o nedumerire majoră:

  • Au fost Stoican și Mocanu protejați de SIPI și DGA tocmai pentru că:
    • unul a fost turnător „de serviciu”,
    • iar celălalt a avut tupeul să-i provoace și să-i înjure public pe Facebook?

Dacă răspunsul e „da” sau chiar „parțial”:

  • atunci nu mai vorbim despre „eșecuri izolate”,
  • ci despre un sistem întreg care:
    • răsplătește turnătorii și agresorii,
    • tolerează lăutăria cu bani negri,
    • închide ochii la amenințări, beții, bătăi, trafic de influență,
    • și se activează brusc doar când trebuie intimidată presa sau protejate „cadrele” de la grădiniță.

Noi, la Incisiv de Prahova, am pus întrebarea direct:

  • cui aparține numărul de telefon care a sunat ieri să intimideze redacția?
  • există vreo legătură cu lăutarul cu epoleți care a jignit, în trecut, SIPI Prahova pe Facebook?
  • există vreo legătură cu rețeaua care l-a ținut în brațe ani de zile, în ciuda tuturor faptelor?

Așteptăm ca SIPI și DGA să arate că nu sunt doar decor în acest film.
Dacă tac, confirmă.

Concluzie: „Mocanu Horia, cântă tata la altă masă…”

Episodul 46 ne arată, încă o dată, adevărata față a IPJ Prahova:

  • Stoican „Pinochio” – turnător la doi-și-un-sfert, prins cu documente secrete, afacerist ratat prin farmacie pe numele soției fugite, făcut ofițer cu șpagă, ajuns șef la Băicoi, protector de lăutari și amante;
  • Mocanu Horia – lăutar interlop cu epoleți:
    • beat, violent, suspect de droguri,
    • cu bani negri din manele și dubă nouă,
    • care invită SIPI la „interval” pe Facebook,
    • cântă pe gratis patronilor, dar scump pentru lege,
    • și, când presa scrie, încearcă să dea telefoane „de intimidare”;
  • Sistemul – care:
    • îl lasă pe Mocanu la comanda Poliției Băicoi în lipsa lui Stoican,
    • închide ochii la lăutărie, bani la negru și presiuni,
    • tolerează scandaluri de petrecere între șefi și „artiști”,
    • și protejează, prin tăcere, această grădiniță de cadre nocive.

În acest IPJ nu se cresc polițiști.
Se cresc:

  • turnători de serviciu,
  • lăutari cu pistol la brâu,
  • șefi făcuți cu șpagă,
  • amante și protejate,
  • executanți obedienți cu dosare îngropate.

Noi vom continua.

Pentru că, atunci când poliția ajunge să miroasă a șpagă, a frică, a manele cântate la urechea interlopilor și a telefoane de intimidare la presă, cineva trebuie să spună lucrurilor pe nume.

Și noi o facem.

Ne vedem în Episodul 47 cu politista „Iolanda”, sa mai schimbam „lautarii”. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Bombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică

Publicat

pe

De

Puci de birou la MEDAT: când reorganizarea miroase a lovitură de palat

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost lovit din plin de o „grenadă” juridică aruncată de Sindicatul Național PRO LEX, care a pulverizat, punct cu punct, proiectul de reorganizare pus la cale de tandemul Darău Irinel Ambrozie – Miron.

Într-o sesizare oficială din 19.08.2026, transmisă direct ministrului Darău (Adresa nr. 1251/19.08.2026), PRO LEX nu se încurcă în epitete: ceea ce ni se vinde drept „reformă administrativă” este, în realitate, un puci administrativ și o manevră mascată de preluare discreționară a controlului asupra funcțiilor din minister.

Sub pretextul tăierii a 109 posturi, sesizarea PRO LEX arată că noua conducere interimară pregătește un mecanism de epurare disimulată și de securizare a sinecurilor de partid, cu funcționari de carieră sacrificați la altarul „reorganizării”. Totul, ambalat în limbaj tehnic și servit opiniei publice ca o simplă „optimizare”.

„Triada” de la MEDAT: Guvernul semnează, ministrul decide cine rămâne fără scaun

Nucleul scandalului: o atentă „măcelărire” a Codului Administrativ (OUG 57/2019), reclamată explicit de PRO LEX.

Potrivit sindicatului, proiectul de Hotărâre de Guvern promovat de Darău și Miron schimbă regulile jocului astfel:

  • Ce spune legea (art. 62 Cod Administrativ):
    Organigrama, structura exactă și numărul de posturi ale unui minister se aprobă exclusiv prin Hotărâre de Guvern. Ministrul are competență doar pe Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF).
  • Ce încearcă Darău & Co.:
    Să golească HG-ul de conținut și să transfere esența puterii – înființarea, desființarea și comasarea direcțiilor operative, serviciilor și compartimentelor – la un simplu ordin de ministru.

Pe românește: Guvernul pune antetul și numărul, iar adevăratele decapitări administrative se decid în biroul ministrului, cu ușile închise.

PRO LEX vorbește de o inversiune ilegală de competență: un act inferior (ordinul de ministru) ajunge mai tare decât Hotărârea de Guvern. Rezultatul? Libertate totală pentru decidenți să „remodeleze” ministerul după chipul, asemănarea și interesele lor politice. Cine rămâne, cine pleacă, cine câștigă o direcție nouă – toate, decise „la pix”.

„Impact social zero”: masacru cu ștampilă tehnocrată

În Nota de Fundamentare, conducerea MEDAT are tupeul să consemneze, negru pe alb, că reorganizarea „nu are impact social”.

PRO LEX face bucăți această formulare, pe care o tratează ca pe o insultă la adresa inteligenței publice. Realitatea juridică, așa cum o indică sindicatul, este exact invers:

  • reducerea celor 109 posturi duce direct la:
    • proceduri de preaviz,
    • examinări arbitrare între funcționari pentru aceleași posturi rezultate din comasări,
    • eliberări din funcție, conform art. 518–519 din Codul Administrativ.

Ca să fie manipularea completă, conducerea ministerului refuză să lămurească esențialul: câte dintre cele 109 posturi sunt vacante și câte sunt ocupate de oameni reali, cu nume, familii și rate la bancă.

Partenerilor sociali li s-a aruncat pe masă o organigramă-coajă, fără:

  • proiectul ștatului de funcții,
  • proiectul ROF.

Fără aceste documente, este imposibil de verificat dacă atribuțiile structurilor desființate nu sunt, de fapt, reambalate sub alte denumiri, croite special pentru noii „Directori Generali” loiali. Pe scurt: „te-am dat afară de la Vechea Direcție, ca să inventez imediat Noua Direcție pentru oamenii mei”.

Guvern demis, apetit maxim de reformă: „administrare” sau execuție?

PRO LEX înscrie însă și un argument cu adevărat devastator: Guvernul este demis, iar Constituția nu e poezie opțională.

MEDAT observatii ref HG reorganizare

Sindicatul cere ministerului să explice cum se încadrează această reformă structurală brutală – comasări legate de PNRR, turism, apărare, tăieri masive de posturi – în limitele art. 110 alin. (4) din Constituție, care permite unui Executiv interimar doar acte de administrare a treburilor publice, nu revoluții administrative.

Cu alte cuvinte: un Guvern aflat în prelungiri încearcă să schimbe regulile meciului și să mute liniile terenului, deși are voie, cel mult, să strângă mingile de pe margine.

Precedent nuclear: Curtea de Apel București a mai „tăiat din elan”

Ca avertisment pentru Palatul Victoria, PRO LEX invocă un precedent greu, deja consumat: Curtea de Apel București a suspendat între 30 iulie și 3 august 2026 un pachet de 11 Hotărâri ale Guvernului interimar.

Printre ele, și HG nr. 545/2026, vizând tocmai reorganizarea unui alt minister – cel al agriculturii.

Mesajul sindicaliștilor este clar: dacă MEDAT insistă să forțeze o reorganizare amplă sub semnătura unui Guvern demis, riscul ca și această HG să fie suspendată este uriaș. Ceea ce se pregătește acum ar putea deveni, în fața instanțelor de contencios administrativ, doar un experiment costisitor de abuz de putere, plătit din bani publici.

Rețeta PRO LEX pentru oprirea „măcelului administrativ”

În sesizarea transmisă ministrului Darău, Sindicatul Național PRO LEX nu se limitează la critici, ci propune explicit ce trebuie făcut pentru a opri dezastrul administrativ anunțat:

  1. Stoparea „Ordinului atotputernic”
    Modificarea art. 8 alin. (2) astfel încât ministrul să nu mai poată modifica sau desființa structuri și posturi prin simplu ordin propriu. Puterea reală trebuie să rămână în Hotărârea de Guvern, nu în pixul unei persoane.
  2. Transparență totală în HG
    Introducerea tuturor direcțiilor, serviciilor și compartimentelor direct în Anexa Hotărârii de Guvern, cu repartizarea exactă a celor 600 de posturi propuse în locul celor 709 actuale. Fără compartimente-fantomă și fără „anexe paralele”.
  3. Publicarea ștatului de funcții și ROF
    Consilierea cu sindicatele pe date reale – ștatul de funcții și proiectul ROF – înainte de aprobarea actului normativ. Nu se poate vorbi de dialog social pe organigrame goale și promisiuni verbale.
  4. Eliminarea inechităților salariale
    Egalizarea salariilor pentru funcții similare înainte de noua reîncadrare. Altfel, reorganizarea devine instrument de perpetuare sau accentuare a discriminărilor salariale existente.
  5. Analiza clară a legalității unui ministru interimar
    O fundamentare serioasă a dreptului unui ministru aflat într-un Guvern demis de a opera tăieri și comasări de asemenea anvergură. Nu doar invocări generale, ci argumente juridice concrete.

Concluzie: „Reorganizarea” – un spectacol de abuz cu final anunțat în instanță

Sesizarea PRO LEX demolează, piesă cu piesă, farsa „reorganizării” de la Economie. Dincolo de limbajul tehnic și de paragrafele stufoase din Nota de Fundamentare, sindicatul arată o schemă limpede:

  • se reduce artificial numărul de posturi,
  • se golește de conținut Hotărârea de Guvern,
  • se mută puterea reală în ordinul de ministru,
  • se evită transparența prin lipsa ștatului de funcții și a ROF-ului,
  • se încearcă operarea tuturor acestor schimbări sub semnătura unui Guvern demis.

Tentativa garniturii Darău–Miron de a-și trece ministerul „pe persoană fizică”, prin ordine discreționare și jocuri cu organigrama, riscă să se lovească frontal de zidul legii.

Dacă proiectul de reorganizare va fi forțat în forma actuală, viciată și contestată, PRO LEX anunță practic de pe acum traseul: instanțele de contencios administrativ. Rezultatul previzibil: suspendări, anulări, haos instituțional, daune financiare masive și un scandal de abuz în funcție care ar putea deveni studiu de caz despre cum nu se face reformă în administrația publică.

Și toate acestea, în timp ce, oficial, pe hârtie, „impactul social este zero”. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

IGPR, fabrica de „aproape demnitari”: cum a ajuns cabinetul șefului Poliției să semene cu o anexă de partid

Publicat

pe

De

De la funcție de poliție la poziție cu parfum de secretariat de stat

Potrivit Sindicatului Diamantul, până în anul 2015, funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției Române — IGPR — era o funcție de poliție, inclusă în categoria posturilor de conducere. Cu alte cuvinte, era o poziție profesională, ocupată în cadrul sistemului polițienesc, fără statut de demnitar și fără ambalaj politic.

În 2015, însă, formularea legală a funcției ar fi fost completată cu sintagma „cu rang de secretar de stat”. Din acel moment, susține sindicatul, postul de șef al IGPR a devenit o construcție instituțională hibridă: nici demnitar în sens deplin, nici simplu șef de poliție, ci un fel de „polițist cu aromă de demnitar”, numit direct de prim-ministru.

Iar când numirea se face pe criteriul „încrederii”, nu prin concurs și evaluarea transparentă a competenței, meritul profesional riscă să devină doar decorul de pe ușa biroului.

Marea împărțeală de după alegeri: nimic nu se pierde, totul se repartizează

Sindicatul Diamantul ironizează mecanismul prin care, după alegerile parlamentare, partidele încep negocierea funcțiilor din aparatul de stat. Nu este vorba, în această perspectivă critică, despre un prim-ministru care ar numi discreționar orice persoană, ci despre un sistem politic în care, odată stabilită majoritatea, începe distribuirea pozițiilor considerate esențiale.

Mai întâi se împart portofoliile de miniștri. Apoi urmează secretarii de stat, subsecretarii de stat, conducătorii agențiilor, membrii consiliilor de administrație, consilierii și, în final, toate pozițiile suficient de mici pentru a încăpea într-o promisiune de campanie.

În logica denunțată de sindicat, orice funcție poate deveni monedă de schimb: de la postul cu putere reală până la sinecura aparent neînsemnată. Toate pot fi utile unui partid, fie pentru un om de încredere, fie pentru un militant care a lipit afișe, a adus voturi sau a contribuit financiar la campanie.

Repartizarea funcțiilor din Ministerul Afacerilor Interne ar urma, astfel, aceeași rețetă. Dacă un partid — dat ca exemplu ipotetic de Sindicatul Diamantul, PSD — și-ar impune secretarul de stat responsabil de ordine publică, un alt partid — de pildă PNL — ar putea revendica funcția de șef al IGPR pentru propria rețea de cadre politice „camuflate” în uniforme. Și invers.

Benone Matei, varianta „Underworld” a administrației publice

În centrul pamfletului publicat de Sindicatul Diamantul se află actualul șef al IGPR, Benone Matei, prezentat ironic drept „aproape demnitar”.

Explicația este una juridico-satirică: acesta nu ar fi demnitar în sens clasic, ci un șef al Poliției Române care beneficiază de „rang de secretar de stat”. Sindicatul îl compară cu un personaj hibrid din seria cinematografică Underworld, interpretat de Kate Beckinsale: nici una, nici alta, ci o combinație instituțională cu identitate proprie.

În aceeași cheie ironică, textul întreabă dacă o funcție de „castravete cu rang de secretar de stat” nu este, în realitate, doar o formă de asimilare la funcția autentică de secretar de stat. De aici și concluzia pamfletară: dacă este „aproape demnitar”, atunci Benone Matei ar avea dreptul la un „aproape servant”, adică la o singură persoană în cabinetul său.

Surpriza din cabinet: Georgian Drăgan, „servantul” cu grad de chestor

Sindicatul susține că, în această schemă administrativă, persoana care ocupă postul de director al cabinetului șefului IGPR este chestorul Georgian Drăgan, descris în text drept unul dintre cei mai cunoscuți ofițeri de poliție.

Autorul materialului afirmă că Drăgan nu ar fi directorul unei structuri generale de cabinet a IGPR, așa cum ar putea înțelege publicul, ci șeful cabinetului personal al lui Benone Matei.

Distincția ar fi importantă, deoarece, potrivit informațiilor invocate de Sindicatul Diamantul, funcția de cabinet a IGPR nu mai există sub această denumire din anul 2021. Structura ar fi fost reorganizată și redenumită „Direcția Management Strategic și Suport Informațional”, cunoscută prin acronimul D.M.S.S.I.

Prin urmare, susține sindicatul, atunci când se spune că Georgian Drăgan este „director de cabinet la IGPR”, publicul ar putea crede că acesta conduce o direcție instituțională amplă. În realitate, potrivit interpretării prezentate, el ar conduce cabinetul personal al șefului Inspectoratului, în limita unui singur post prevăzut pentru acel cabinet.

Un singur post, o întreagă epopee a gradelor

Textul invocă articolul 546 din Codul administrativ, despre care afirmă că ar permite demnitarului să aibă un singur post în cabinetul propriu. În această logică, cabinetul șefului IGPR ar fi format dintr-o singură poziție — cea ocupată de directorul de cabinet.

Comparația propusă de Sindicatul Diamantul este menită să accentueze disproporția: Direcția Generală de Poliție a Municipiului București ar avea aproximativ 7.000 de posturi. Este ușor de înțeles, sugerează autorii pamfletului, de ce poate primi gradul de chestor un ofițer aflat la conducerea unei structuri cu mii de angajați.

Întrebarea devine însă mai complicată atunci când este vorba despre o persoană care, potrivit acestei prezentări, conduce un singur post: cel de aghiotant sau director al cabinetului unui șef cu rang de secretar de stat.

Sindicatul amintește că Benone Matei ar fi fost înaintat la gradul de chestor în anul 2023, în timpul mandatului președintelui Klaus Iohannis. De aici apare întrebarea dacă, la momentul acordării gradului, se știa în afara unui cerc restrâns din IGPR și din aparatul central că funcția ocupată ar fi fost, în interpretarea sindicatului, una de cabinet și nu conducerea unei mari unități de poliție.

Materialul menționează și o informație neconfirmată oficial, provenită — în formularea pamfletului — de la „o sursă din cartier”: postul ocupat de Georgian Drăgan ar putea beneficia de coeficienți salariali similari unei funcții de adjunct al șefului IGPR. Sindicatul precizează însă că acest aspect necesită verificare.

Fișa postului, elastică precum încrederea politică

O altă problemă ridicată de Sindicatul Diamantul privește raportul de subordonare dintre șeful IGPR și directorul cabinetului său.

În interpretarea prezentată, demnitarul ar avea dreptul să stabilească atribuțiile postului „în limitele legii”, să întocmească fișa postului și să dispună încetarea raporturilor de muncă, în condițiile legale aplicabile. Asta ar însemna că angajatul cabinetului se află într-o relație directă și exclusivă de subordonare față de persoana care l-a numit.

Sindicatul subliniază că analiza se bazează pe legislația publicată, precizând ironic că regulile nepublicate nu pot fi cunoscute și, prin urmare, nici comentate responsabil.

Conferința din 21 mai: cine vorbește în numele Poliției Române?

A doua întrebare lansată în text vizează conferința de presă din 21 mai 2026. Sindicatul afirmă că Georgian Drăgan ar fi avut o intervenție extrem de critică la adresa publicației Recorder, a presei independente și a sindicatelor Diamantul și Europol.

Formularea pamfletară susține că acesta „ar fi șters pe jos” cu jurnaliștii și cu organizațiile sindicale. Dincolo de tonul acid, întrebarea instituțională rămâne următoarea: în ce calitate a vorbit directorul cabinetului personal al șefului IGPR în numele întregii Poliții Române?

Emil Păscuț, reprezentant al Sindicatului Diamantul, întreabă de ce mesajul nu a fost transmis de șeful IGPR, de adjuncții acestuia sau de purtătorii de cuvânt oficiali ai instituției.

Poliția între carieră profesională și numiri pe bază de „încredere”

În esență, pamfletul Sindicatului Diamantul contestă transformarea unei funcții profesionale de conducere într-o poziție cu rang de secretar de stat și ridică semne de întrebare privind modul de numire, statutul real, salarizarea și autoritatea persoanelor aflate în jurul conducerii IGPR.

Imaginea descrisă este aceea a unei instituții în care funcțiile se pot multiplica prin titulaturi, ranguri și reorganizări administrative: direcția devine structură de management, șeful devine „aproape demnitar”, iar directorul de cabinet ajunge să vorbească în numele unei instituții cu mii de polițiști.

În această versiune, întrebarea finală nu mai este cine conduce Poliția Română, ci cine are dreptul să vorbească în numele ei — și în baza cărei funcții reale, nu doar a unei titulaturi cu rang de secretar de stat. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv17 ore ago

Episodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?

Serialul nostru despre decăderea IPJ Prahova continuă. În episodul 46 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, Incisiv de...

Exclusiv17 ore ago

Bombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică

Puci de birou la MEDAT: când reorganizarea miroase a lovitură de palat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a...

Exclusiv17 ore ago

IGPR, fabrica de „aproape demnitari”: cum a ajuns cabinetul șefului Poliției să semene cu o anexă de partid

De la funcție de poliție la poziție cu parfum de secretariat de stat Potrivit Sindicatului Diamantul, până în anul 2015,...

Exclusiv17 ore ago

UNIFORMA LUI PAPUC: CÂND POLIȚISTUL E TRIMIS LA CROITOR, IAR ȘEFUL LA DEFILARE CU „VIBE” DE VIPUȘCĂ

Polițistul de la IPJ Cluj – la croitor, nu la magazie În România, uniforma de poliție este, teoretic, simbolul disciplinei,...

Exclusiv17 ore ago

Consumatorii pot fi plătiți ca să își oprească becurile: ANRE lansează oficial serviciul de flexibilitate a consumului de energie

Consumatorii devin „jucători” pe piața de energie, nu doar plătitori de facturi Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)...

Exclusiv2 zile ago

Episodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol

Serialul nostru despre decăderea IPJ Prahova continuă. Dacă în politica mare ne uitam cum Nicușor Dan se bate cu CCR...

Exclusiv2 zile ago

CIBS: contribuția „individuală” care dispare colectiv în buget

Peste un miliard de euro pe an și nici urmă de pensie contributivă Polițiștii și militarii ar fi contribuit anual...

Exclusiv2 zile ago

STATUL PARALEL LA PRIZA: CUM S-A SCURTCIRCUITAT DEMOCRAȚIA LA TABLOUL GENERAL

De la colonelul „Stare de Excepție” Florin Cosmoiu la anularea votului din 2024 Fabrica de „stare de excepție” Cum a...

Exclusiv2 zile ago

Șeful de poliție și platforma de tractări: când „misiunea” pare să înceapă după apelul clientului

Europol readuce în atenție cazul Techirghiol Sindicatul Europol readuce în discuție situația șefului Poliției Orașului Techirghiol, din cadrul IPJ Constanța,...

Exclusiv2 zile ago

„Tractări la comandă”: șeful Poliției Techirghiol, între uniformă, platformă și acuzații de protecție instituțională

Când șeful secției lasă biroul pentru volanul platformei Sindicatul Europol readuce în atenția publică situația șefului Poliției Orașului Techirghiol, din...

Exclusiv3 zile ago

Episodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata

Sau cum s-a transformat poliția într-o pepinieră de protejați, bolnavi strategici, amante ale funcției și specialiști în dosare făcute scrum...

Exclusiv3 zile ago

Cai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”

„Nae Comisionaru’ și „Troaca de Aur – TCE”: de la Vijelia dopată la troleibuzul beat Cum s-a transformat Ploieștiul în...

Exclusiv3 zile ago

STATUL PARALEL LA PRIZE: CUM S-A ÎNFIPT SRI ÎN PRIZA TRANSELECTRICA

De la epoleți la ștechere: România, țara în care „rezerva de cadre” nu se pensionează, doar își schimbă badge-ul În...

Exclusiv3 zile ago

„Ți-ai făcut meseria? Acum plătești!” — noua normalitate pentru polițistul român?

La Buhuși, un episod de ultraj și distrugere stârnește indignare: polițiști amenințați, mașină personală avariată, iar mesajul transmis pare să...

Exclusiv3 zile ago

Pietre aruncate, mașină distrusă, atacatorii încă liberi: șase zile de tăcere după agresiunea de la Buhuși

Sindicatul Europol acuză lipsa unei reacții ferme după un atac violent asupra polițiștilor din Buhuși, județul Bacău. Deși dosarul este...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv