EVRIKA

După „Jos Iliescu”, ziarul, „R. L.” îşi extinde, din punct de vedere lexical, profesiunea de credinţă trecind la sloganuri antipresidentiels. Preşedintele Francois Mitterrand nu este, ACUM deloc pe placul ziarului amintit. Aflăm astfel cu indignare, de la confraţii noştri că declaraţiile „iredentiste” făcute de Ie president în martie anul trecut, la Budapesta nu pot fi separate de evenimentele dramatice de la Tirgu Mureş, (pînă acum ştiam din acele surse că ele ar fi opera Preşedintelui), că locatarul de la Elysee ar fi trecut cu uşurinţă peste 13-15 iunie, că n-ar fi echidistant şi că ar avea afinităţi cu primul ministru Roman etc. etc. Nici Guvernul francez nu e cruţat: mai ales unii funcţionari de rang mai mic sau mai mare din Ministerul de Externe, care ar fi „complotat” identificarea României cu actuala Putere. Pe scurt, JOS si DEMISIA! Ehe, dacă domnul Mitterrand ar fi fost REGE si nu un trecător PREŞEDINTE…

Ziarul Libertatea din 19 aprilie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

CONFERINŢA DE PRESA LA LONDRA

Răspunsurile preşedintelui ION ILIESCU la intrebările adresate de Ziarul „Libertatea” cu prilejul conferinţei de presă din capitala britanică, ultimul punct din programul dens (şi fructuos) al recentei vizite la Londra

Domnule preşedinte, cum se vede România de pe malurile Tamisei, comparativ cu imaginea ce se contura în noiembrie 1990, de pe malurile Senei?
– Eu cred că de pe malurile Tamisei, România se vede mai bine. Din ce în ce mai bine.
– În Europa la ora actuală bintuie un curent, sa-i spunem, nationalist. În actuala conjunctură politică din România exista pericolul apariţiei unor forte naţionaliste şovine, care să aibă importanţa pentru viaţa noastră politică, economică, socială, pentru relaţiile cu alte state?
– În ceea ce priveşte manifestări de naţionalism, sentimentul naţional este un sentiment puternic. Ignorarea lui în trecut s-a dovedit a fi o mare greseală. Neluarea în considerare a acestei probleme a fost, deci; o greşeală. În momente de criză socială, sentimentele naţionale apar întotdeauna la suprafaţă şi nu în forma cea mai constructivă. Deseori, expresii extremiste îşi croiesc loc tocmai în momente de criză socială, de criză politică, ceea ce s-a întîmplat în toate ţările est-europene – în Uniunea Sovietică poate, în forma cea mai acută – dar si la noi au apărut asemenea manifestări.
Eu cred că aceste cheltuieli sînt subordonate rezolvării problemelor fundamentale de ordin economic, social şi politic. Nu există nici o ţară în care să domnească o puritate rasială sau naţională. Oamenii au convieţuit si convieţuiesc şi cu cît ne înghesuim mai mult pe acest glob, cu cît se înmulţeşte populaţia globului; convieţuirea devine o regulă necesară a vieţii contemporane. Asa că trebuie să găsim formulele potrivite pentru a depăşi asemenea resentimente şi asemenea sensibilităţi, să găsim soluţiile corespunzătoare rezolvării problemelor de fond ale oamenilor şi deci şi a în-ţelegerii între diferite naţionalităţi. Eu sînt optimist, din acest punct de vedere în România vom depăşi, asemenea moment. Iar dacă mă refer şi la problemele conrete legate şi de aporturile internaţionale, chiar şi la intîlnirea cu domnul Antall am discutat această temă căzînd de acord că trebuie să găsim calea necesară a înţelegerii. Sîntem ţări vecine; istoria ne-a pus alături, n-avem altă şansă decît să mergem împreună, în înţelegere şi în bună vecinătate şi să găsim împreună căile pentru această înţelegere.

Emil JURCĂ

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)

• PICHETUL DE VEGHE – FILE DE ISTORIE CONTEMPORANA
Fenomen de impact major în conştiinţa publicului, pichetul de veghe neîntreruptă de Ia porţile Televiziunii se bucură de aprecierea şi sprijinul celor mai diverse forte politice şi apolitice ale tării. Astfel, domnul Ion Raţiu, care i-a vizitat recent pe pichetişti, le-a promis donarea a două corturi duble, de producţie englezească, dotate cu antenă parabolică pentru recepţionarea posturilor TV independent. Grupul pentru Dialog Social a acreditat o echipă fie sociologi şi psihologi care observă şi, notează cu scrupulozitate fiecare vorbă, gest sau lozincă ce iau naştere spontan sub ochii asistentei in vederea redactării unui studiu amplu intitulat „Pichetul ca formă de protest”‘. Datorită iniţiativei mărinimoase a domnului Stelian Tănase de la cantina GDS se aduce în fiecare zi mincare caldă şi hrană rece destinată celor care veghează peste zi. Mai mulţi parlamentari francezi, membri ai Societăţii „Deputaţi fără frontiere”, şi-au anunţat intenţia de a vizita pichetul şi de a rosti scurte cuvintări omagiale. Un grup de iniţiativă dotat cu sfori şi vopsele, este pe cale de a trasa o „zonă liberă de răzvanism-valerism”, în jurul Televiziunii, iar grupul folk „Golani au fost, golani sint încă” pregăteşte partitura marşului „Decit teleast aservit, mai bine pichetist-artist”. Însăşi televiziunea este pe cale de a realiza un film documentar pe această temă ce va fi lansat in cadrul unei viitoare emisiuni intitulate: „Mergeţi cu ei pe programul trei”.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 19 aprilie 1991, pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

VIZITA PREŞEDINTELUI FRANCEZ ARE LOC PE UN TEREN PREGĂTIT

Franţa a fost un partener tradiţional al ţării noastre în toate domeniile. Atitudinea politică a Franţei după Revoluţie a avut un impact deosebit, relaţiile bilaterale cunoscînd noi valenţe, chiar dacă situaţia politico-economică a României s-a aflat în criză in anul 1990. Înaintea vizitei d-lui Mitterrand la Bucureşti, Guvernul român a organizat o conferinţă de presă la hotelul „Intercontinental”. Prin cuvîntul d-lui secretar de stat Napoleon Pop – şef al departamentului de Comerţ Exterior – ziariştii au putut contura un cadru mai larg în care se înscrie vizita la nivel înalt. Astfel, după cele patru întîlniri ale premierului român cu preşedintele Mitterrand şi convorbirile neoficiale ale domniei sale cu preşedintele Iliescu cu ocazia CSCE de la Paris, vizita la Bucureşti se doreşte a fi o încununare a unei acţiuni fructuoase începute după Revoluţie. In acest context, schimburile economice au atins în 1990 un nivel deosebit: 371 milioane dolari, din care 202 milioane reprezintă export pentru România şi doar 169 milioane import. Franţa este interesată de mobilă, produse chimice intermediare, industrie uşoară şi chiar maşini şi utilaje. România importă produse agroalimentare primare, produse chimice fine (pentru medicamente), produse ale industriei uşoare şi ale celei siderurgice. Cooperarea cu firmele franceze – deja cu tradiţii – se va dezvolta în continuare. Citeva e-xemple de produse fabricate în comun: elicoptere Puma (în curînd şi civile) şi Alouette; automobile Oltcit şi Dacia (intr-o nouă fază asimilîndu-se modelul Renault 19); produse pesticide; frigidere cu licenţă Thompson. Noi societăţi româno-franceze vor viza o producţie materială necesară construcţiei de autostrăzi, restructurarea industriei metalurgice româneşti, construcţia la „cheie” a unei centrale nucleare de 2 100-3 000 MW. Partea franceză este dispusă să acorde credite pentru studii în domeniul energeticii şi informaticii. La acest ultim capitol se va pune la punct un sistem modern de statistică a comerţului exterior, avînd în vedere că numărul întreprinderilor de profil a crescut în România de la 55 (în 1989) la 10 000! O propunere a Guvernului român (şi care este în studiu în Franţa) este obţinerea de 5 mii de permise de muncă pentru români la diferite obiective economice din ţara prietenă.
Iată deci că terenul este pregătit pentru vizita d-lui Mitterrand care împreună cu dl. Iliescu va parafa multe dintre aceste înţelegeri. Nu lipsit de importanţă este faptul că din grupul de oaspete al preşedintelui francez fac parte o seamă de personalităţi din domeniile economice şi financiar-bancar.

Răzvan MITROI

Ziarul Libertatea din 19 aprilie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 19 aprilie 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• „DELA FLORII PÂNĂ LA PAŞTI”. Cîntece şi obiceiuri prezentate în Ziarul „Acţiunea” de G. Breazul • „SPANIA nu doreşte războiul”, a declarat generalul Franco • REORGANIZAREA POLITICA a Balcanilor se va face la o conferinţă ce va avea loc foarte curând la Viena, a aflat un corespondent particular din apropierea ministerului de externe al Reichului • „CEL MAI DISTINS MAGAZIN din Capitală, DJABOUROV, calea Victoriei 46 prezintă intr-un cadru nou tuturor doamnelor distinse cea mai variată colecţie de modele necesară toaletei” • ALIANŢĂ MILITARĂ americano-canadiană • CRONICA PLASTICA semnată de Ion Vlasiu prezintă „Desen şi gravură” (Ion Diaconescu, Mariana Petraşcu, Vanda Sachelarie, Teodor Dan, Dumitru Ştefănescu) • „O INDUSTRIE ROMANEASCA DE PROPORŢII OCCIDENTALE: Filatura şi ţesătoria mecanică Dâmboviţa. O întreprindere care face cinste industriei româneşti şi o activitate socială demnă de imitat” • AGRAVAREA relaţiilor dintre Anglia şi Franţa • „MENŢIUNI CRITICE” de Perpessicius: Shakespeare în tălmăcirea d-lui Dragoş Protopopescu • A APĂRUT „Istoria Mişcării Fasciste” de Gioachino Volpe, traducere şi note de Giuseppe Sabbarese • ZIARUL „UNIVERSUL” va apare de Paşti într-o ediţie specială, in culori • STATELE UNITE vor fixa preţuri maximale pentru alimente • NOUL GUVERN UNGAR, prezidat pe d. Bardossy, fost ministru de xterne în cabinetul contelui Teleki, care s-a sinucis va continua politica acestuia • „HAVAS” susţine că „Greva de la uzinele Ford e de origină pur comunistă” • ACŢIUNEA corpului expeditionar german în Africa de Nord • ANCHETA „CURENTULUI”: „Problema tineretului aparţine domeniului educativ. Rezolvarea ei atârnă de autoritatea şi chibzuinţa conducătorilor”. Răspunsul d. prof. I. Simionescu, membru al Academiei Române („Nu conflictul între generaţii, ci acelaş imperativ sufletesc şi acelaş tel naţional”: „Schimbarea radicală a structurii şcolare”) • EXPUNEREA D-LUI CHURCHILL în Camera Comunelor („Ajutorul pe care il putem da popoarelor care luptă în Balcani pentru libertatea Ior este pe moment limitat”) • „LA INSTITUTUL ITALIAN DE CULTURA, a luat fiinţă un centru de studii rasiale, sub direcţia prof. Guido Landra • „ÎNGRĂŞAŢI vitele” • REEVALUAREA stocului de aur si devize al Băncii Naţionale • „ASTEROIDUL INARIPAT”: Americanii au lansat un avion ce atinge in picaj 1045 km pe oră”.

Rubrică realizată de ION BUTNARU

​​PETRE ROMAN S-A ÎNAPOIAT ÎN ŢARĂ

Primul ministru al guvernului, dl. Petre Roman, s-a înapoiat ieri, la amiază, în Capitală, din vizita neoficială întreprinsă în S.U.A.
La sosirea pe aeroportul Otopeni, premierul Roman a spus: „Dacă vă aduceţi aminte ceea ce am declarat cînd am plecat, acum vă pot spune că datoria pe care mi-am asumat-o în această vizită, aceea de a face o punte de comunicare cu guvernul american cu senatori, cu congresmeni şi cu opinia publică din această tară am îndeplinit-o. Am avut o foarte interesantă şi bună întilnire cu secretarul de stat american, James Baker. De asemenea, din administraţia americană m-am întâlnit cu ministrul comerţului, dl. Mosbacher, adjunctul ministrului de la trezorerie, dl Robson, d-na Carla Hills, reprezentanta preşedintelui american pentru comerţ, iar din rîndul senatorilor şi congresmenilor cu foarte mulţi, între care senatorul Robert Dole care m-a invitat în mod expres în S.U.A.; atunci cînd a fost în vizită în România, cu membri ai unor comitete ale Congresului şi Senatului.

,,Alianţa Civica” – La Departamentul de stat

Tandemul Marian Munteanu – Nicolae Manolescu are toate motivele să jubileze; căci a realizat la Washington un tratament egal cu cel aplicat premierului Roman. A fost primit primul ministru român la cel mai inalt nivel la Departamentul de stat? lata că si dl. student şi dl. profesor au fost primiţi. Şi tot la cel mai înalt nivel. E drept d-Iui James Baker, plecat în Orientul Mijlociu îi ţinea locul adjunctul său. În lipsa titularului, aceasta se cheamă că s-a menţinut nivelul.
Dar, o întrebare parcă izbucneşte peste protocol; ce nevoi i-or fi mînat oare pe cei doi la «Foreign Office-ul american? Recunoaştere diplomatică pentru «Alianţa civică»?

Studentul la catedră. Profesorul în bancă

La un seminar anual consacrat tranziţiei est-europene desfăşurat în SUA, «Alianţa civică», a fost prezentă activ prin d-nii Marian Munteanu şi Nicolae Manolescu. Dl. student s-a urcat la catedră şi a ţinut o prelegere despre ce mai e de făcut în ţară. Profesorul d-lui student a stat cuminte si a ascultat în banca lui. Alături s-au aflat Mihai I cu regina sa si moştenitoarele.
Cine va fi fost mai onorat? Dinastia, cu siguranţa!