Actualitate
Contrabanda cu țigarete, prima creștere după un an
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Piața neagră a țigaretelor se situează în martie 2021 la 9,9% din totalul consumului, în creștere cu 1,3 p.p. față de luna ianuarie, conform companiei Novel Research. Este prima creștere semnificativă după mai mult de un an.
„În martie 2021, cele mai mari creșteri ale pieței negre s-au înregistrat în regiunea sud (plus 5,2 p.p. până la 8,2%), nord-est, care continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal comparativ cu restul zonelor țării (plus 4,6 p.p. până la 26,9%) și regiunea vest (plus 3,8 p.p. până la 13,1%). Scăderi semnificative sunt notate în partea de nord-vest (minus 6,3 p.p. până la 9,9%) și sud-est (minus 3,2 p.p. până la 5,6%). Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, ponderea „cheap whites” se majorează cu 5 p.p. până la aproape 60%, Moldova crește abrupt cu 12,5 p.p. până la 21,9%, iar Ucraina și Serbia rămân relativ constante față de ianuarie 2021”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
„În primele trei luni ale lui 2021, autoritățile române au capturat peste 14 milioane de țigarete de contrabandă. Este un prim semnal că, odată cu relaxarea condițiilor de circulație și a măsurilor de control impuse de situația pandemică, contrabanda poate reveni la nivelul anterior anului 2020. Într-un context economic deosebit de dificil suprapus peste contextul pandemic, este nevoie ca eforturile autorităților pentru combaterea contrabandei să fie susținute și eficientizate, pentru asigurarea veniturilor atât de necesare la bugetul de stat, din surse legitime și sustenabile. BAT va continua să susțină eforturile de luptă împotriva contrabandei și să-și plătească corect și la timp taxele, care ajung lunar, în medie, la circa 800 de milioane de lei”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice în cadrul British American Tobacco.
„Traversăm o perioadă de mari schimbări în economie, dar industria tutunului se dovedește a fi rezilientă, continuând să producă, să vândă, să plătească taxe și să investească, JTI anunțând o investiție de 60 milioane de euro în fabrica din Pipera. Creșterea pieței legale și scăderea contrabandei datorită restricțiilor de călătorie în perioada pandemiei s-au reflectat în încasările din accizele pentru țigarete, încasări care, anul trecut, au fost cu aproape 11% mai mari, iar în primul trimestru din 2021 cu peste 20%. Potrivit unui studiu recent al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în condiții de creștere economică, cu un nivel al comerțului ilicit de circa 10% și fără a fi adoptate noi restricții, sectorul tutunului ar putea contribui la buget cu peste 5,7 miliarde de euro anual. Este un potențial care poate fi atins dacă există predictibilitate fiscală, eficiență în combaterea contrabandei, obiectivitate și echilibru în reglementare”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Este îmbucurător că piața neagră continuă să se mențină la un nivel de sub 10%, dar este îngrijorătoare creșterea de peste 1 p.p. în martie față de ianuarie, precum și majorarea ponderii produselor de contrabandă provenite din Moldova. Acestea arată incertitudinea de care este posibil să fie marcat anul 2021, mai ales în contextul ultimelor evoluții din regiune. Credem că autoritățile de aplicare a legii trebuie să fie pregătite pentru situația redeschiderii circulației transfrontaliere și a creșterii criminalității. De asemenea, date fiind importanța industriei tutunului în economia românească și reziliența demonstrate în perioade de criză, sunt cu atât mai necesare stabilitatea legislativă și predictibilitatea fiscală”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director Comunicare, Philip Morris România.
„Doar în două luni, într-un context marcat în continuare de restricții de circulație, contrabanda a crescut cu peste 1 p.p.. Deși studiul Novel a notat o creștere a comerțului ilegal, autoritățile de aplicare a legii au efectuat zeci de percheziții, au anunțat capturi importante de țigarete ilegale și destructurarea de grupări de crimă organizată. Sperăm ca această majorare a pieței negre să nu devină o tendință prin care să se revină la nivelul mediu multi-anual de circa 16%, de dinainte de a fi declarată pandemia. Aceasta ar însemna scăderea pieței legale și pierderi anualizate la buget de peste 500 de milioane de euro. De aceea, este nevoie, mai ales în acest an, când economia are nevoie de o bază consistentă pentru a-și reveni, de adoptarea unei Strategii Naționale de Combatere a Comerțului ilegal cu țigarete, care să implice toți factorii cu putere de decizie”, a declarat Adrian Pirau, Head of Sales & Operations, Imperial Tobacco Distribution Romania.
„Vama română continuă să deruleze acțiuni de amploare, în parteneriat cu instituțiile naționale abilitate, cu mediul de afaceri, precum și cu partenerii din țările vecine, care să aibă ca rezultat inclusiv menținerea contrabandei la nivelul mediu înregistrat în UE, de circa 10%. Avem în derulare, în cooperare cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, un proiect de modernizare a șase birouri vamale situate pe granița comună (3 din România și cele 3 corespondente din Republica Moldova), care reprezintă puncte strategice de trecere a frontierei, îndeplinind un rol important în politica de securitate a UE. Proiectul, finanțat de Uniunea Europeană, își propune creșterea eficienței structurilor de control, a structurilor vamale, poliției, poliției de frontieră și serviciilor cu atribuții de combatere a criminalității organizate transfrontaliere. În prezent, sunt în fază de execuție lucrările de infrastructură la 3 din cele 6 birouri, urmând ca până în iunie 2021 să înceapă lucrările și la celelalte birouri vamale. În cadrul proiectului sunt prevăzute și achiziții de echipament de control nedistructiv și instruirea lucrătorilor vamali pentru utilizarea acestuia”, a declarat directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor, Marcel Simion Mutescu.
„Țigaretele sunt cele mai traficate produse la granițele României, iar Poliția de Frontieră se află în prima linie de combatere a contrabandei. Acțiunile din 2020 s-au reflectat în cel mai mic nivel mediu al contrabandei din ultimii 15 ani. În primele luni din 2021, am continuat să depunem eforturi la fel de susținute, concretizate în capturi aproape zilnice la punctele de frontieră. Astfel, în primele trei luni din 2021, polițiștii de frontieră au reţinut în vederea confiscării aproximativ 350.000 de pachete de ţigări cu o valoare de peste 350.000 lei”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliţie Liviu Bute.
„Ținând cont de impactul negativ ridicat al traficului ilicit cu produse din tutun asupra bugetului consolidat al statului, legalității mediului de afaceri, precum și de riscurile de a afecta sănătatea consumatorilor, Poliția Română abordează și în anul 2021, ca prioritate, prevenirea și combaterea acestui gen de criminalitate. Chiar dacă nivelul pieței negre a țigaretelor a înregistrat o scădere semnificativă comparativ cu anii precedenți, pentru a fi eficienți în contracararea acestui fenomen infracțional se impune implementarea în continuare a măsurilor specifice, conform atribuțiilor structurilor de poliție competente în domeniu.” a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice – comisar-șef de poliţie Aurel Dobre.
Producătorii de țigarete consideră că, pentru menținerea unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Includerea contrabandei în categoria amenințărilor identificate în Strategia de apărare a țării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
În 2019, companiile de tutun au virat la bugetul statului circa 3,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 1,6% din PIB. În 2020, sectorul tutunului a devenit cel mai solid contribuabil pentru statul român.
Actualitate
Un pas istoric pentru apărarea Kievului: Raytheon și Lockheed Martin analizează producția de rachete Patriot direct în Ucraina
În urma anunțului surprinzător al președintelui Donald Trump privind acordarea unei licențe de producție, giganții industriei de apărare RTX (prin subsidiara Raytheon) și Lockheed Martin au demarat studiile de fezabilitate pentru fabricarea interceptoarelor Patriot pe teritoriul ucrainean. Discuțiile, deși aflate într-un stadiu incipient, marchează o schimbare fundamentală în strategia de susținere militară a Ucrainei, mutând accentul de pe transferul de echipamente către producția locală sub licență americană.
Undă verde de la Casa Albă: Administrația Trump forțează extinderea capacităților industriale în zonele de conflict
Decizia oficială de a permite licențierea producției de interceptoare în Ucraina a pus în mișcare mecanismele birocratice și tehnice ale marilor furnizori de armament. Tom Laliberty, președintele diviziei de sisteme de apărare terestră și aeriană din cadrul Raytheon, a confirmat la Farnborough că procesul este abia la început, subliniind că firma va urma îndeaproape directivele guvernului Statelor Unite. Această inițiativă vizează nu doar sprijinirea efortului de război, ci și reducerea presiunii asupra stocurilor globale, care au generat deja tensiuni cu alți clienți strategici, precum Elveția.
Arhitectura apărării aeriene: Analiza fezabilității pentru modelele GEM-T și PAC-3
Complexitatea sistemului Patriot, care integrează tehnologii de la mai mulți furnizori, ridică provocări logistice semnificative. În timp ce RTX furnizează interceptorul GEM-T, Lockheed Martin produce varianta PAC-3, ambele fiind esențiale pentru anihilarea amenințărilor balistice. Oficialii celor două companii studiază în prezent trei direcții de acțiune: implicarea lanțului de aprovizionare local, operarea unor facilități de mentenanță și, în cel mai ambițios scenariu, asamblarea completă a rachetelor pe sol ucrainean pentru a asigura suportul pe care Kievul îl solicită.
Inovație la costuri reduse: Lockheed Martin prezintă noul interceptor Adapted Capability Effector
În paralel cu discuțiile despre Ucraina, industria de apărare caută soluții pentru a face față cererii masive și costurilor ridicate. Lockheed Martin a profitat de contextul salonului aeronautic pentru a lansa o nouă versiune a interceptorului PAC-3, denumită Adapted Capability Effector (ACE). Această variantă, concepută pentru a fi mai accesibilă din punct de vedere financiar, urmează să fie dezvoltată în parteneriat cu industria europeană, primul test fiind programat pentru anul 2028. Această mutare semnalează o adaptare a marilor jucători la o realitate în care cantitatea și sustenabilitatea economică devin la fel de importante ca precizia tehnologică.
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 24 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 24 de oreO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 24 de oreFurtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene



