Ziarul Libertatea din 11 aprilie 1991, pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 11 aprilie 1991, pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

O.K.

Simpaticii Dj de la Radio Contact au reuşit să oprească, în sfîrşit, timpul în loc, a doua zi de Paşti — „Şi, aşa cum vă spuneam adineauri — este ora 14 şi 7 minute”.

Editura LIBERTATEA SRL anunţă apariţia, in a doua jumătate a lunii aprilie, a lucrării conţinînd Norme şi criterii pentru brevetarea agenţilor economici Din comerţ şi alimentaţie publica, indiferent de forma de proprietate, organizare şi autorizare emise de Departamentul Comerţului Interior din cadrul Ministerului Comerţului şi Turismului.
Avind in vedere utilitatea sa pentru toţi agenţii economici din domeniul comerţului şi alimentaţiei publice şi tirajul limitat, cei interesaţi pot să adreseze Centrelor judeţene de expansiune economică comenzi ferme, pentru a fi transmise la Editura LIBERTATEA, pînă la data de 15 aprilie.
Comenzile mai mari de 500 de exemplare pot fi transmise direct la redacţia LIBERTATEA (str. Brezoianu nr. 23—25 telex 10169 LIB R) cu menţiorarea numărului de cont din care se achită contravaloarea lucrării.
Costul unui exemplar este de 30 de lei, broşura conţinind şi două seturi din anexele necesare completării dosarului de brevetare concepute ca formulare care pot fi completate de către agenţii economici.
Relaţii suplimentare la telefoanele: 13.27.73 sau 13.27.77/904.

GURA LUMII

(INFORMATII PENTRU CARE NU BAGAM MINA IN FOC)

• ÎNDEMNURI DIN… TORONTO

Ce grijulii sînt, din nou, cu noi urmaşii unor „arhangheli” aciuaţi cu zeci de ani în urmă, ba şi mai aproape, peste mări şi ţări. „Vad de biata tară!” se văicăresc ei şi-i vezi, parcă aievea, cum le picură din ochi lacrimile de crocodil. „Relaţiile politice internaţionale ale României sînt reduse la o limită de supravieţuire”, afiirmă cu cinism un anume domn ce semnează într-o fiţuică ce apare la Toronto, prenumele său fiind George Băilaşu. O, vai, „România a devenit izolată din cauza unor condiţii deosebite”, cum ar fi, după părerea dumnealui, şi faptul că nu s-a realizat „speranţa că vor apărea în societatea românească o serie întreagă de figuri noi, care nu au fost vătămate de ideologia marxistă”. Adică, n-au fost lăsaţi să apară pe firmament oameni ca domnii Doru Braia şi Doru Popescu, ca Ion Pantazi, Calciu Dumitreasa şi alţii, care îşi puteau asuma răspunderea să contribuie la stabilirea unor noi direcţii politice în viaţa ţării. Noile personalităţi politice, apărute pe scena vieţii sociale româneşti de după Revoluţie, unele cunoscute şi apreciate şi în ţară şi peste hotare n-ar fi, după părerea lor, reprezentative. Ce păcat pentru viitorul României… Au încercat insa, el, băieţii, urmaşii colonilor verzi din Ontario, Toronto, Detroit, ca şi de pe alte meleaguri, ba mai încearcă şi azi să se afirme, să se afişeze prin diverse „alianţe” ca „figuri noi, care nu au fost vătămate”, dar care doresc din toate fiibrele fiinţei lor să ne vatăme pe noi, o ţară întreagă. Se zbat însă degeaba, ca peştele pe uscat. Nimeni nu-i bagă în seamă, chiar dacă, iată, a venit primăvara şi odată cu ea, cu mare tam-tam îndemnul domnilor de un rang cu George Bălaşu, precum şi al unora de pe aici, din aria bucureşteană să iasă la iveală din bîrlog, la suprafaţă, în vreo piaţă, cei de-o seamă cu ei, ce au hibernat. N-au spor pentru că de sub spoiala ce le acoperă chipurile iese la iveală tot mai pregnant verdele sau roşul, culori în aceeaşi măsură… decolorate şi condamnate de istorie.

AMBIDEXTRU

LA SENAT Liniştea dinaintea furtunii?

Senatul şi-a reluat ieri dimineaţă lucrările în plen, şedinţa neînregistrînd nimic deosebit. După ce dl. Birlădeanu a anunţat prezenta — 71 senatori — şi s-a aprobat ordinea de zi, s-a trecut la obişnuita jumătate de oră de întrebări şi interpelări, ce s-au referit, în majoritate la situaţiile constatate în circumscripţiile electorale. Numeroşi senatori au atras atenţia asupra modului cum sînt aplicate prevederile Legii fondului funciar, cerîndu-se executivului să îa măsuri urgente pentru ca administraţiile locale, direcţiile agricole să vegheze la respectarea legii şi înlăturarea abuzului şi a interpretărilor eronate. In acest context s-a ridicat problema înfiinţării urgente a secţiilor de contencios administrativ.
De asemenea domnul senator Romulus Vulpescu a cerut guvernului să-şi precizeze poziţia în legătură cu pactul Ribbentrop-Molotov şi asupra Insulei Şerpilor.
Folosind prezenţa presei foarte numeroase, dl. Gh. Du-mitraşcu a rostit un amplu rechizitoriu asupra modului cum aceasta, mai precis o parte din ea, a înţeles să reflecte viaţa parlamentară, considerând că au fost formulate jigniri ce nu ţin de etică profesională, ci de întâlnire cu tribunalul”. Socotind că pînă la adoptarea mult aşteptatei legi a presei atacurile concertate asupra preşedinţie, guvernului şi parlamentului vor continua, dl. senator a cerut cu insistentă grăbirea apariţiei un unei publicaţii săptăminale a Senatului, singura în opinia sa, capabilă să reflecte obiectiv şi real, viaţa internă a parlamentarilor.
In continuare s-a trecut la primul punct al ordinii de zi: continuarea dezbaterii proiectului de Lege privind societăţile agricole şi alte forme asociative din agricultură. In acest moment preşedinţia şedinţei fiind încredinţată d-lui Vasile Moiş, dl. Birlădeanu a părăsit sala. Urmat fiind de o „dezertare” mai mult sau mai puţin discretă a ziariştilor. Dezbaterile din sală au fost
dublate de cele de pe hol, uneori nu mai puţin aprinse. Ne mărginim să notăm citeva întrebări vehiculate frecvent: se pune problema acordării unui vot de încredere preşedintelui Senatului? există posibilitatea unei demisii sau desărcinări? care va fii reacţia FSN?
Lucrările au continuat şi după-amiaza. Senatorii au deliberat. Ziariştii aşteaptă. Azi dimineaţă erau Ia datorie. Poate cine stie azi in Senat va fi „bomba”.

N. LUCHIAN

ADUNAREA DEPUTAŢILOR

Acalmie suspectă

In deschiderea lucrărilor Adunării Deputaţilor, de după sărbătorile le Paşte, singurul moment care a punctat triada FSN — Birlădeanu — Guvern a fost momentul Brătianu. Ilustrul om politic şi orator s-a desolidarizat (în numele partidului său) de cei ce au considerat că respectivele frămîntări ar ţine doar de viaţa internă de partid şi nu de cea parlamentară. Domnul Brătianu a atras, totodată, atenţia asupra tendinţelor totalitare ale partidului de guvernămînt. Ecoul sălii a fost sec: „Bine, stai jos!” In continuare s-a dezbătut legea societăţilor agricole, adoptată în final cu 243 de voturi pentru, 40 împotrivă şi 12 abţineri. Opoziţia a votat în bloc întrucît a opinat că acest act „legiferează abuzurile de acum ale comisiilor de aplicare a legii fondului funciar” (Dinu Patriciu — PNL — AT) „dreptul de asociere se poate realiza conform dreptului comun şi această lege impune restricţii” (Ioan Ban — PNL) şi „conţine reglementări ce contravin legii funcţionării societăţilor cu răspundere linii tată”. (losif Csapo — UDMR).

Răzvan MITROI

CRIMA DE LA BOLINTIN

privită din tabăra romilor

— Interviu cu domnul deputat GHEORGHE RĂDUCANU, reprezentantul romilor în Parlament —

— Domnule Răducanu, după drama din zilele de Paşte de Ia Bolintin, aţi fost acolo. Am înţeles că aţi făcut cîteva referiri şi Ia despăgubirile ce i s-ar cuveni «ursarilor”.
— Era chiar ziua înmormintării băiatului omorît, aşa că am respectat durerea oamenilor şi nu am pus problema direct. Am discutat — in prezenta Poliţiei — numai ca irul juridic, la modul general, pentru că atît fapta criminală cit şi vendetta ce a urmat tredeta ce a urmat trebuie pedepsit. Intr-un stat de drept — aşa cum ne pretindem a fi — trebuie să respectăm legea. Nu înseamnă că aceluia, care o încalcă trebuie să i se răspundă tot printr-o nelegiuire.

— Se pare că nu a fost vorba de un conflict inter-etnic, întrucit ţiganii asimilaţi de locuitori ca oameni muncitori au participat şi ei la incendierea caselor.
— Nu mă interesează dacă a fost sau nu conflict interetnic. Cine poate defini exact ce este un astfel de conflict? După unii, doar după ce toate casele ţiganilor vor fi arse, ar putea fi vorba de conflict interetnic. Toţi sîntem oameni, şi pentru a-l judeca pe om pentru o faptă antisocială trebuie să faci abstracţie de naţionalitate, asta e determinant.

— Dar privind problema in sens „micro” la nivelul comunei, aceşti „ursari“ întotdeauna au creat probleme locuitorilor. Dumneavoastră formaţiunile politice ale romilor, cum acţionaţi pentru normalizarea comportării lor?
— Trebuie spus că au un grad de cultură şi conştiinţă mult mai scăzut decît al populaţiei majoritare. Noi, cei din vîrful piramidei, sîntem foarte puţini şi nu pătrundem pînă la baza piramidei. Un dialog se poate purta cu greu, avem audienţă mai mult la tineri. Sînt un singur deputat pentru întreaga ţară.

— Ce v-a împiedicat să fiţi mai mulţi?
— Judecînd după numărul ţiganilor cu drept de vot din România trebuia să fim 20—30 de deputaţi. Dar neştiinţa lor şi îndemnul să-l susţină pe preşedintele Iliescu au făcut, probabil, să voteze FSN-ul pe toate listele. Ca şi în sport, ratările se răzbună, apărînd evenimente gen „Bolintin“ la care nu avem cum acţiona. Rezolvarea incidentelor cred că o vom amîna pînă la următoarele alegeri. Altfel am putea discuta avînd un grup parlamentar al nostru, un membru în biroul executiv al Camerei. Noi nu putem fi stăpîni pe ţiganii noştri.

— Şi totuşi o rezolvare pentru Bolintin…
— Nu pot accepta represiunile împotriva „ursarilor”. Prin incendierea locuinţelor nu le facem educaţie. Dimpotrivă acum nemaiavînd unde să stea, îi împingem la alte acte antisociale. Prejudiciem moral întreaga ţară, nu etnia. O vină o are Guvernul care n-a luat nici o măsură juridică în cazul „Kogălni-ceanu”. La Bolintin am speranţă că mîna Poliţiei va fi mai fermă în a-i depista pe instigatori. Din păcate toate faptele decurg dintr-o conjuctură socială defavorabilă!

— Veţi folosi aceste momente ca un capital politic în viitoarea campanie electorală!
— Se zice că orice rău e spre bine. Pentru o mai bună reprezentare a romilor în Parlament (repet în folosul, ţării şi nu al etniei) vom folosi în ultimă instanţă şi aceste cazuri regretabile drept capital politic. Nu dorim decît să-i convingem să voteze cu noi.

Răzvan MITROI

Trista ceremonie a înhumării tînărului căzut victimă actului criminal săvîrşit în noaptea învierii. Mii de locuitori din Bolintinul din Deal cu inimile împietrite au ţinut să-l conducă pe ultimul său drum.

Ziarul Libertatea din 11 aprilie 1991, pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• „VICTORIA ARMATEI GERMANE PE FRONTUL DE SUD-EST”. Situaţia armatelor greceşti şi iugoslave a devenit extrem de critică. Armata germană a ocupat Salonicul si oraşul Xanthi. Armata greacă din Tracia a capitulat. Ocuparea oraşului Niş. Trupele germane se îndreaptă spre Albania. Lupte la frontiera iugoslavo-grecească • ALT MESAJ al prese-dintelui RooseveIt adresat regelui Petru al II-lea al Iugoslaviei  în care îi promite tot ajutorul material posibil • DIRECŢIA GENERALA CFR a luat măsuri speciale pentru transportul călătorilor si militarilor de Sf. Paşti • „NUMĂRĂTOAREA GENERALA a populaţiei făcută Duminică, 6 Aprilie a decurs în condiţii mulţumitoare” • TRUPELE BRITANICE au intrat, in Adis Abeba • LOVITURĂ DE STAT IN IRAK. Cu sprijinul unei părţi din forţele militare, Raşid Ali El Kailani a luat puterea si a ocupat clădirile guvernamentale • APROVIZIONAREA CAPITALEI ÎN DISCUŢIA CONSILIULUI DE CABINET. S-a hotărit înăsprirea legii pentru reprimarea sabotajului economic si sancţionarea severă a acelora care acumulează mărfuri sau alimente • D. GENERAL ANTONESCU, Conducătorul Statului, a petrecut, la o agapă da la preşedinţia Consiliului de Miniştri, în mijlocul colegilor săi din promoţia a XlX-a „Turda” a Liceului militar Craiova

Rubrică realizată de ION BUTNARU

Ziarul „Adevărul” între regie autonomă şi societate comercială de stat

Ieri, primul-ministru al României, domnul Petre Roman a primit pe dl. Darie Novăceanu împreună cu alţi angajaţi ai ziarului „Adevărul”, la cererea acestora, pentru a-şi expune punctul de vedere în legătură cu conflictul de muncă ivit la acest ziar.
In acest sens, dl. Darie Novăceanu a precizat că în calitatea sa de director al unei unităţi cu capital integral de stat nu a putut fi de acord cu formele de privatizare care ar fi condus la însuşi-
rea necuvenită a unor părţi din acest matrimoniu, considerînd drept unică soluţie legală adăugarea de capital privat la cel de stat, ceea ce ar fi asigurat ziarului puterea economică atît de necesară în condiţii de criză şi nu ar fi impietat cu nimic asupra independenţei sale.
In legatură cu alte aspecte patrimoniale ale litigiului, evocate în cursul discuţiei, primul-ministru a reţinut, printre altele, că „ADEVĂRUL” A FOST înregistrat legal, în luna APRILIE 1990, CA PROPRIETATE DE STAT.
Fiind de acord că în ce priveşte viitorul Editurii „Adevărul”, instituţie de stat de interes naţional, este necesară consultarea salariaţilor în ce priveşte transformarea acestei instituţii, fie în regie autonomă, fie în societate comercială de stat, primul-ministru a subliniat că, în cazul alegerii acestei din urmă variante, după constituirea societăţii comerciale de stat, procesul de privatizare se va putea desfăşura numai în cadrul legal definit de Legea nr. 15/1990 şi Legea nr. 31/1990, precum şi de viitoarele reglementări cu caracter legal in materie.