Exclusiv
„Mafia gunoaielor” va prezinta filmul „Greu de ucis 2” – in varianata romaneasca de proasta calitate/Aspecte penale de o gravitate maxima in actiunile intreprinse de conducerea Parcului Industrial Brazi
Incendiu la incineratorul de deșeuri periculoase din satul Negoiești, comuna Brazi! Incendiul a izbucnit la societatea Eco Burn, din Parcul Industrial Brazi, o stire banala la prima vedere.
Contextul nu mai este banal si faptul ca Eco Burn susține că incendiul a fost pus de o mână criminală are sustinere din punctul nostru de vedere si al investigatiilor derulate.
În timp ce au fost descoperite deșeuri medicale aruncate la întâmplare ca urmare a unei anchete derulate de Parchetul de pe lână Tribunalul Mureș, instituțiile statului rămân pasive la acțiunile administratorului parcului Brazi, societatea Brazi Industrial Parc S.A., de a sista utilitățile subscrisei în mod abuziv, fapt ce a împiedicat aceasta societate sa preia deșeurile de la spitalele și societățile pe care le deservea, pe piata aparand din neant un alt „jucator”.
Mai mult, actualmente există spitale/comercianți ’’blocate/blocați’’ de deșeurile ce nu mai pot fi predate pentru incinerare – „jucatorul” aparut pe piata acaparand doar judetul Prahova, nereusind sa preia si contractele Eco Burn de la nivel national.
Situatia de fapt cu miros de Codul Penal:
In luna martie a anului 2020 domnul Director General a BRAZI INDUSTRIAL PARC S.A. (denumită în continuare Brazi) Ion Stoica (denumit în continuare dl Stoica) a semnat în numele acestei societăți și a transmis către Eco Burn Notificarea nr. 665/11.03.2020 prin care i s-a comunicat rezilierea Contractului de Administrare și Prestări Servicii nr. 905/01.04.2015, Contractului de furnizare utilități nr. 906/01.04.2015, Contractului de închiriere nr. 907/01.04.2015.
Efectele acestei notificări au fost suspendate de Tribunalul Prahova prin Hotărârea nr. 314 pronunțată în Dosarul nr. 2083/105/2020.
Actualmente problema legalității acestei notificări urmează a fi tranșată de Judecătoria Ploiești prin soluția pe care o va adopta în Dosarul nr. 2066/105/2020.
Menționăm faptul că societatea Brazi are conturile blocate, din acest motiv i s-a solicitat să efectueze direct plăți către furnizorii de utilități, întrucât, în situația în care ar fi plătit în conturile Brazi, creditorii ce au instituit popriri pe conturi ar fi executat sumele de bani din respectivele conturi, astfel încât întreg parcul industrial ar fi rămas nealimentat cu utilități – apă, gaze, electricitate.
Eco Burn a achitat lunar contravaloarea facturilor de utilități, direct în conturile furnizorilor de utilități, asigurând pe toată perioada contractuală alimentarea parcului cu utilități și susținând atât activitatea parcului, cât și a chiriașilor parcului.
In mod bizar, insusi marele director Ion Stoica a solicitat societatii Eco Burn să îi faca plăți în numerar, în valoare de 5.000 de lei, pentru a nu fi executate creanțele prin bancă.
În prezent efectele Notificării nr. 665/11.03.2020 sunt suspendate, însă dl Stoica a emis alte două noi notificări de reziliere în luna decembrie a anului 2020, respectiv Notificările de reziliere nr. 2836/02.12.2020 și 2850/03.12.2020.
Oare ce jocuri penale face acest domn Stoica?
În cuprinsul acestor notificări se menționează faptul că Eco Burn nu a achitat trei facturi aferente lunilor ianuarie, februarie și iunie ale anului 2020.
Aceste două noi notificări au ca temei creanțe presupus neachitate de către societate, neexistând însă debite neonorate de catre aceasta față de Brazi.
Și asupra acestor notificări respectiv a legalității sau nelegalității acestora urmează a se pronunța Tribunalul Prahova prin soluția pe care o va dispune în Dosarul nr. 5752/105/2020.
În 14.12.2021, societatea Brazi a sistat furnizarea de utilități societatii ECO BURN la punctul de lucru din comuna Brazi, in opinia noastra – in mod ilegal.
Administratorul Parcului a procedat la acest demers cu toate că situația contractuală nu a fost tranșată în mod definitiv de instanța de judecată competentă.
Această acțiune a fost menită a determina reprezentanții Eco Burn de a adopta o decizie sub presiune, condiționată si impusa, decizie ce urma a rezolva doar temporar furnizarea utilităților către subscrisa.
Astfel în data de 22.12.2020 reprezentanții Eco Burn au fost chemați la sediul Consiliului Județean Prahova pentru a le fi prezentată și impusă singura opțiune avută la dispoziție pentru reluarea activității, respectiv încheierea unor acte adiționale la contracte menite a modifica durata acestora – cu încetare la data de 01.07.2021.
,,Negocierea,, a fost foarte clară – semnați minuta prin care va dați acordul cu privire la semnarea unui act adițional de încetare a contractelor la data de 01.07.2021 va dam drumul la utilități, nu semnați nu va dam drumul la utilități.
Menționăm, cu riscul de a ne repeta – utilitățile au fost si sunt plătite către furnizorii de utilități direct de către societatea ECOBURN S.R.L., Brazi având conturile blocate.
Această minută constată ,,propunerile’’ persoanelor prezente din partea Consiliului Județean Prahova si din partea Brazi, orice propunere a Eco Burn de soluționare amiabilă a situației nefiind acceptată, semnarea minutei făcându-se sub efectele unei acțiuni de intimidare si constrângere, fără ca reprezentanții ECO BURN să poată completa minuta sau sa aducă propuneri de modificare.
Deși, minuta este actul în care se consemnează rezultatul întâlnirii si trebuie să cuprindă toate mențiunile cu privire la ce s-a discutat, ce s-a decis si opiniile părților, reprezentanții Eco Burn nu au avut posibilitatea de a insera în conținutul acesteia nici măcar o opinie, un punct de vedere, mențiune, aceasta fiind întocmită de reprezentanții Consiliului Județean Prahova, semnarea acesteia fiind impusă reprezentanților societatii Eco Burn.
S-a solicitat atât în cadrul întâlnirii din 22.12.2020, cât și în cadrul întâlnirii din 28.12.2020, realizarea unui pontaj pentru a se stabili dacă într-adevăr există facturi neonorate de Eco Burn astfel cum se susține în cuprinsul notificărilor de reziliere, însă acest lucru a fost refuzat, fără temei legal.
Începând cu data de 27.01.2021 și până la data acestui incediu „bizar”, respectiv mai bine de o lună de zile, societatea Eco Burn nu a mai desfășurat nicio activitate de incinerare a deșeurilor periculoase și nepericuloase întrucât nu dispune de utilitățile necesare acestui demers. Acest fapt a atras imposibilitatea societatii de a incinera deșeurile ce fuseseră deja colectate pentru eliminare.
Întrucât Eco Burn nu a dorit să semneze două acte adiționale abuzive la contractele încheiate cu Brazi Industrial Parc SA, utilitățile le-au fost sistate pentru a doua oară, tot ilegal.
Reprezentantii Eco Burn au solicitat sprijinul mai multor autorități, printre care și MINISTERULUI DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI, care veghează la îndeplinirea obligațiilor legale de către administratorii Parcurilor Industriale.
Parca asistam la un scenariu de film „Greu de ucis 2”, in varianata romaneasca de proasta calitate.
Astfel, comunicatul ECO Burn de azi demonstreaza ca datele noastre din investigatia compexa ce o derulam pe mafia gunoaielor este excata. Noi vom reveni cu dezvaluiri senzationale. (Cristina T.).
Comunicatul ECO BURN
„Activitatea de incinerare desfășurată la punctul de lucru din comuna Brazi a fost suspendată în data de 27.01.2021, când Brazi Industrial Parc SA a procedat la sistarea furnizării tuturor utilităților (apa, gaze, electricitate). Până în prezent furnizarea de utilități nu a fost reluată.
Ne arătăm în mod constant dorința de a soluționa amiabil orice dispută cu Brazi Industrial Parc SA, demarând în acest sens și procedura medierii, însă în prezent niciun acord nu a fost concretizat. Asupra subscrisei se exercită presiuni în vederea achitării unor presupuse debite restante ori a eliberării spațiului luat în folosință de la Brazi Industrial Parc SA.
Angajații subscrisei ce desfășurau activitate de teren sunt în șomaj tehnic din cauza acestui fapt.
Astfel, există suspiciuni că o persoană neautorizată și rău intenționată a procedat la declanșarea unui incendiu.
Organele competente urmează a investiga aceste aspecte și corobora situația presiunilor existente cu probele ce urmează a fi administrate.
Întrucât subscrisa nu dispune de gaze, incineratorul și anexele sale nu funcționează, astfel încât acesta nu reprezintă o cauză a incendiului.
Sperăm la o soluționare cu celeritate a acestei situații, subscrisa urmând a colabora cu organele competente pentru identificarea cauzelor ce au stat la baza izbucnirii incendiului.
Ținem a menționa că este posibil ca această situație să nu fi existat dacă subscrisa dispunea de utilități și își desfășura activitatea.
În acest sens, arătăm că am fost în imposibilitatea de a utiliza proprii hidranți (lipsa furnizării de apă) pentru a preîntâmpina ori stinge incendiul.”
Exclusiv
Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
În timp ce industria de apărare a României își dă ultima suflare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și – mai ales – al Turismului de plăcere, Ambrozie-Irineu Darău, a decis că cea mai bună strategie de salvare este fuga. Sub pretextul unei „misiuni guvernamental-diplomatice” la Kiev și Bruxelles, în perioada 20-26 aprilie 2026, Darău a bifat un concediu administrativ solitar pe bani străini, lăsând acasă o ruină numită S.C. IOR S.A. Este o ironie fină, demnă de teatrul absurdului: ministrul a plecat să învețe „comunicare strategică” și „combaterea dezinformării”, în timp ce propria sa „ogradă” ministerială suferă de o mutenie patologică în relația cu sindicatele și de o orbire selectivă în fața jafului din fonduri publice.
Turism de lux pe „frontul” birocrației, în timp ce uzina se prăbușește
Ordinul de deplasare, binecuvântat de Ilie Gavrilă Bolojan – viitorul premier (pardon, se pare ca viitorul fost) care pare să trăiască deja într-o realitate paralelă, „moționată” de Parlament – precizează cu un cinism debordant că Ministerul Economiei nu suportă niciun cost. O fi moca pentru minister, dar pentru IOR S.A. nota de plată este decontată în active dezmembrate și datorii care sufocă istoria. În timp ce Darău se plimba pe agende externe lipsite de orice greutate politică, la București, „oamenii de încredere” ai USR, Adriana-Laura Miron și Marian Niculescu, instalasera deja cortegiul funerar în posturile cheie de Secretar General și Adjunct. Misiunea lor? Nu eficiența, ci pecetluirea soartei unor active strategice pe care statul pare că vrea să le radă de pe hartă „la comandă”.
Salarii de nababi pentru „invizibili” și firimituri pentru muncitori
Conform unei sesizări explozive transmise de Sindicatul Independent IOR către Corpul de Control al Ministerului la data de 15 aprilie 2026, guvernanța corporativă la IOR a devenit o glumă proastă cu accente penale. În timp ce societatea nu are nici măcar un Buget de Venituri și Cheltuieli aprobat pentru 2026 și se târăște sub povara datoriilor eșalonate către ANAF, conducerea își trage felii groase din bugetul public.
Cifrele oferite de sursele sindicale sunt de-a dreptul sfidătoare: un angajat de rând supraviețuiește cu un salariu mediu net de 3.500 de lei, în timp ce pentru funcția de Director Financiar s-a stabilit o remunerație brută de aproximativ 58.000 de lei. Beneficiarul? Domnul Alexandru Butiseaca, un personaj care pare să dețină darul ubicuității sau, mai degrabă, al absenteismului remunerat regal. Sindicatul reclamă că Butiseaca ar ocupa simultan o funcție de execuție la CN Poșta Română S.A., motiv pentru care prezența sa zilnică la IOR este la fel de rară ca transparența în mandatul lui Darău.
Secretariatul General Miron/Niculescu: „Groparii” cu epoleți politici
Contrastul este izbitor și de-a dreptul revoltător. La Bruxelles și Kiev, Darău pozează în campionul transparenței, dar acasă, noile achiziții administrative – Adriana-Laura Miron (noul administrator special al IOR) și Marian Niculescu – par să acționeze ca un scut care ascunde dezastrul de ochii publicului. Documentele oficiale trimise de partenerii sociali reclamă „încălcări grave ale legislației în materia guvernanței corporative”, însă la minister, semnalele de alarmă sunt tratate cu un sictir olimpian.
Întrebarea nu este dacă Darău știe ce se întâmplă, ci de ce a ales să „sigileze” ministerul cu personaje a căror singură competență pare a fi validarea, prin inacțiune, a acestui masacru industrial. Sindicatul IOR nu se plânge de un simplu director numit politic, ci de un sistem care a abandonat total industria românească pentru a asigura controlul politic asupra resurselor rămase.
Destructurare sub înalt patronaj: Cine urmează la cercetări?
Concluzia este amară ca fumul de la o fabrică dezafectată: Ambrozie-Irineu Darău nu este un ministru care guvernează, ci un turist de lux care a delegat „prăduirea” activelor unor executanți de partid. IOR S.A. nu este victima unui accident de management, ci ținta unei destructurări chirurgicale, dirijate sub privirea îngăduitoare a premierului Bolojan.
Este timpul ca autoritățile de control și de aplicare a legii – dacă nu cumva au fost și ele trimise în „schimb de experiență” pe undeva – să lase analizele de catifea și să înceapă cercetările penale. Altfel, singura entitate care va rămâne „operațională” în industria de apărare va fi rețeaua de numiri politice care suge, cu o lăcomie fără margini, ultimele picături din bugetul statului. Destructurarea este aproape totală, iar „dezinformarea” de care se temea Darău la Kiev este, de fapt, singura politică oficială pe care o practică la București. Vom reveni! (Cristina T.).
Într-un Minister de Interne unde profesionalismul a fost pensionat forțat și înlocuit cu arta de a sta în genunchi, spectacolul „Kompromatului” de doi bani continuă sub o nouă regie. După ce „tripleta de aur” Dabija-Despescu-Dorobanțu a eșuat lamentabil în tentativa de a-l scoate spion rus pe Vitalie Josanu, sistemul a decis să scoată la înaintare artileria grea a ridicolului: sindicatele-marionetă. Mai nou, rolul de „pudel de curte” i-a revenit lui Andreica de la Europol, care a primit ordin să latre la gardul Sindicatului Diamantul, sperând că va primi, în schimb, o mângâiere pe epoleti de la marii șefi din MAI.
Invidia în varianta „Europol”: Când n-ai argumente, numeri cărămizile și caii putere
Ultima reprezentație a lui Andreica pe scena manipulării ieftine arată o disperare vecină cu patologicul. Potrivit unor postări recente care mustesc de „deontologie” sindicală, liderul Europol s-a transformat brusc în agent imobiliar și inspector auto de ocazie. Ofuscat până la lacrimi, acesta a încercat să „vândă” publicului imaginea unui Vitalie Josanu finanțat direct de la Kremlin, prezentând drept „probe irefutabile” o mașină și o casă la țară.
Pentru Andreica, logica e simplă și demnă de un scenariu de desene animate: dacă un polițist are o casă și nu doarme în podul ministerului, înseamnă că banii vin cu valiza de la Moscova. Fără dovezi, fără logică, dar cu mult zel de slugă, liderul Europol confirmă ceea ce Sindicatul Diamantul susținea anterior: sistemul folosește orice lătrău dispus să-și vândă colegii pentru a menține controlul asupra „turmei”.
„Pudelul” lui Despescu și misiunea de a dezbina: Un trădător cu acte în regulă
Este de-a dreptul fascinant să vezi cum un personaj care pretinde că luptă pentru drepturile polițiștilor ajunge să fie folosit pe post de „berbec” de către aceeași conducere a MAI care îi umilește pe agenți zi de zi. Surse din mediul sindical, citate în analizele recente ale Sindicatului Diamantul, indică faptul că Andreica nu este decât o piesă de sacrificiu într-un joc mai mare de dezbinare.
Misiunea lui? Să mute atenția de la corupția sistemică din MAI și de la documentarul care zguduie fundația ministerului către bârfe de scară de bloc. În loc să întrebe de ce structurile de „intelligence” ale ministerului, precum DGPI, monitorizează jurnaliști în loc de infractori, Andreica preferă să facă pe „sifonul” de serviciu, sperând că loialitatea sa față de „tripleta” Despescu-Dabija-Dorobanțu îi va asigura un loc călduț la masa privilegiilor.
Diploma de la „Școala de Slugi”: Între istoricul din Basarabia și sindicalistul de carton
Diferența de clasă este, însă, zdrobitoare. În timp ce Vitalie Josanu este atacat pentru „crima” de a fi un intelectual cu rădăcini basarabene – un narativ xenofob promovat intens de presa înrolată și de personajele din umbra DIRP – Andreica demonstrează că singura lui competență este servilismul. Sindicatul Diamantul a avertizat constant că educația și verticalitatea sunt văzute ca „vulnerabilități” în fața unor indivizi care au mai multe fețe decât mandate de ascultare pe siguranță națională.
Să acuzi un om că e „omul rușilor” doar pentru că nu stă în poziție de drepți în fața abuzurilor este culmea securismului prăfuit. Dar să faci asta din postura de lider sindical, trădându-ți propriii colegi pentru a face pe placul „dresorilor” din MAI, este o dovadă de mizerie morală care nu poate fi spălată nici cu cele mai scumpe vopsele de la DIRP.
Concluzia unui circ eșuat: Reclama pe care Andreica nu și-o permitea
În final, „strategii” de la Europol și stăpânii lor din minister au reușit, din nou, imposibilul: i-au făcut pe cei de la Diamantul și mai vizibili. Fiecare lătrat nefondat al lui Andreica, fiecare acuzație puerilă despre „case și mașini” nu face decât să confirme că lovitura documentarului despre corupția din MAI a nimerit fix în moalele capului sistemului.
Domnule Andreica, un sfat gratuit: data viitoare când mai primiți plicul cu instrucțiuni de la Despescu, asigurați-vă că n-ați lăsat logica la poarta ministerului. Altfel, riscați să rămâneți în istoria sindicalismului nu ca un lider, ci ca o simplă notă de subsol în manualul de „Cum să fii o marionetă perfectă în 48 de ore”. Cât despre „rușii” din biblioteci, ei vă salută cu un proverb românesc: câinele moare de drum lung și sluga de grija altuia. Sau a mașinii altuia. (Cristina T.).
Exclusiv
APOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER
Într-o societate obișnuită ca „mica înțelegere” să fie unsul care degripează rotițele legii, un agent de poliție din Arad a comis un act de o „indecență” rară: a refuzat șpaga. Într-o dimineață care se anunța banală pe Calea Timișorii, Simon Covasan a demonstrat că uniforma nu vine neapărat cu buzunare largi și coloană vertebrală flexibilă, provocând un scurtcircuit mental unui șofer convins că orice semnătură are un preț în euro.
Tehnica „să fie bine ca să nu fie rău” a eșuat lamentabil
Totul a început cu o scenă clasică de balcanism rutier. Potrivit unei informări venite din partea Sindicatului Europol, agentul Simon Covasan, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu la Biroul de Ordine Publică Arad, a oprit un autoturism care circula cu ITP-ul expirat. În mod normal, în „manualul de utilizare” al șoferului român descurcăreț, acesta este momentul în care se scoate arsenalul de rugăminți, urmat rapid de foșnetul discret al bancnotelor.
Doar că, de data aceasta, scenariul a suferit modificări tehnice majore. Când șoferul a trecut la fapte și i-a oferit polițistului o „sumă considerabilă” pentru a fi iertat, acesta s-a lovit de un zid de integritate care l-a lăsat cu portofelul deschis și gura căscată. În loc să accepte „argumentul” financiar, Simon a ales calea grea: legea, raportul și onoarea.
Simon Covasan, polițistul care a stricat „piața” corupției
În loc să fie un „coleg de treabă” – așa cum probabil îl implora privirea umilă a contravenientului – agentul Covasan a dat dovadă de o rigoare care îi va face pe mulți „clienți” ai traficului să tremure. Refuzul său categoric nu a fost doar o chestiune de moment, ci o lecție dură de etică aplicată direct pe capota mașinii.
Sursa citată, Sindicatul Europol, subliniază că agentul nu s-a limitat la a spune „nu”, ci a raportat imediat tentativa de corupere pe cale ierarhică, transformând o banală amendă într-un dosar penal de toată frumusețea pentru cel care a crezut că integritatea se negociază la bucată. Este, dacă vreți, un gest de o „obrăznicie” absolută față de vechile cutume care spuneau că sub cozoroc se află mereu un preț.
Bodycam-ul, acest dușman de moarte al „prieteniilor” de ocazie
Dacă mai exista vreo speranță ca lucrurile să fie mușamalizate „ca între băieți”, dispozitivul Body worn camera din dotarea agentului a pus cruce oricărei tentative de mediere ilicită. Totul a fost înregistrat audio-video, oferind o probă digitală de netăgăduit a profesionalismului, dar și a prostiei celor care încă mai cred că pot cumpăra legea cu pumnul de bani.
Prin acest comportament, Simon Covasan a devenit, peste noapte, „oaia neagră” a corupților și modelul de neatins al unei instituții care se chinuie de decenii să se spele de păcatul șpăgii. Într-o lume de caractere de carton, acest agent de la Arad a ales să fie de fier, reamintindu-ne că pilonii încrederii cetățenilor nu se construiesc pe „mici atenții”, ci pe refuzuri ferme care lasă infractorii cu banii în mână și cu onoarea la pământ. (Cerasela N.).
Orizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
În timp ce industria de apărare a României își dă ultima suflare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și – mai ales...
Operațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”
Într-un Minister de Interne unde profesionalismul a fost pensionat forțat și înlocuit cu arta de a sta în genunchi, spectacolul...
APOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER
Într-o societate obișnuită ca „mica înțelegere” să fie unsul care degripează rotițele legii, un agent de poliție din Arad a...
EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
Într-o Românie în care miniștrii Agriculturii trec prin funcții ca gâsca prin apă, lăsând în urmă doar praf și strategii...
OPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
În timp ce ministrul Ambrozie-Irineu Darău exersa privirea de diplomat prin tranșeele de la Kiev, acasă, la București, „marea curățenie”...
Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
De opt ani, liniștea și patrimoniul Transport Călători Express (TCE) SA Ploiești sunt „garante” de o firmă care pare specializată...
VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
În laboratoarele prăfuite ale Ministerului de Interne, unde gândirea critică este considerată „abatere disciplinară”, s-a inventat un nou sport național:...
MIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
Alchimia puterii în varianta ovină: De la brațul ocrotitor al ciobanului, la isteria halucinațiilor cu „lupi” În peisajul mioriticei instituții...
SLATINA, ORAȘUL UNDE POLIȚIA SE JOACĂ DE-A PUZLE-UL: CUM SĂ FACI VARZĂ SIGURANȚA CETĂȚEANULUI SUB COMANDA LUI „SHERIFF” DE MEZZO
Alchimia incompetenței: Când șeful Murguleț amestecă patrulele ca pe cărțile de joc La Slatina, siguranța publică a devenit un fel...
CIRCUL „DOCTORILOR” ÎN DEZINFORMARE: Cum au vânat „vitele incălțate” un spion rus și au nimerit un oficial moldovean
Într-o țară unde Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pare să funcționeze pe bază de curent de la Moscova atunci când vine...
Marele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
Există o artă fină în a orchestra o campanie de denigrare, dar ce s-a întâmplat recent în laboratoarele prăfuite ale...
Sprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”
Există momente în care realitatea de la sate bate orice scenariu de film de acțiune de categoria B, transformându-se într-o...
Orchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
Într-o democrație care pute a epoleti nespălați, coincidențele nu sunt niciodată întâmplătoare, ci programate prin ordin de serviciu. Imediat ce...
De la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
Schema „soacra fericită” – manual de îmbogățire la umbra Consiliului Local În timp ce ploieșteanul de rând sare gropile și...
Prezidențiabilul pe trecerea de pietoni: când Fota parchează, legea trebuie să se dea la o parte
Baronul bordurii: fost consilier prezidențial, surprins în flagrant de… Codul Rutier Dacă ai fost consilier al președintelui României și secretar...
-
Exclusivacum 5 zile
Orchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Ancheteacum 2 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 2 zile
Marea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 4 zile
Marele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 2 zile
MIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 2 zile
VÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 2 zile
EVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zile
Sprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”