Connect with us

Anchete

Irina Alexe, 47 de ani, detinatoarea unui record mondial inca din 2017 si inca ne-omologat

Publicat

pe

Pe 25 februarie 2021, prin decizia 153, Irina Alexe, 47 de ani, detinatoarea unui record mondial inca din 2017 si inca ne-omologat (prima persoana din lume care va primi pensie speciala mai mult decat a trait pana cand a iesit la pensie, la 42 de ani), a fost re-protapita secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Desi au expirat cele 30 de zile in care pensionara are obligatia legala sa isi publice declaratia de avere, hotnews scrie ca nici cand a solicitat oficial declaratia care ar fi trebuit publicata, nu a primit-o. Sa fi ajuns pensia speciala a lu’ tanti Irina la 20.000 de lei pe lună, de la 13.000 de lei pe luna, in urma cu 5 ani, cand avea 42 de ani, perioada in care voi i-ati platit pensia fara contributivitate? Despre recordul mondial al Irinei Alexe am scris prima oara in 2017, dezvaluiie analistul Radu Teodor Soviani.

Record mondial. Un cetatean roman este primul om din lume care va primi pensie mai mult timp decât a trăit până a devenit pensionar.

Actualele discuții despre pensiile speciale sunt de natură să arate două lucruri, în această ordine: în primul rând, lustrația continuă în România (autoritățile alegând metoda parașutei de aur pentru a îi scoate din sistem, sub imbold internațional, pe foștii securiști dechizați în SRI, magistrați, SIE, diplomați etc, așa cum am scris pentru prima oară AICI.În al doilea rând bătaia de joc succesivă a partidelor politice care, pretinzând că rezolvă problema ,,echilbrului bugetului de pensii”, îl accentuează dând indicii ferme și imbolduri de pensionare celor care au chiar 40-50 de ani, pentru a ieși cu ,,pensii speciale” care ignoră principiul contributivității.Am spus-o și marți la Antena 3. Soluții există pentru rezolvarea reală a acestor dezechilbre. Puteti vedea pe larg argumentele în intervenția mea VIDEO de marți. Dar le puteți vedea sumarizate și aici:

Cine beneficiază de pensii speciale poate fi subiectul unui tratament special, atât din punct de vedere al vârstei de pensie cât și din punct de vedere al momentului în care va încasa pensia. Este inadmisibil să avem pensionarii cu pensii de 3000 de Euro la vârsta de 43 de ani, fără contributivitate și fără îndeplinirea stagiului de muncă de 35 de ani.

Soluția este simplă, și pot fi chiar două: ești beneficiar de pensie specială la 43 de ani? Ok. O vei încasa la momentul în care vei împlini vârsta minimă de pensionare: 65 de ani pentru bărbați și 62 de ani pentru femei. Vrei să ieși la pensie la 43 de ani cu pensie specială? Ok. De la 43 la 62 de ani vei încasa doar pensia aferentă strict contribuțiilor, respectând principiul contributivității (probabil cel mult 1200-1500 de lei la această vârstă). Iar pensia de 3.000 de Euro o vei încasa de la împlinirea vârstei de 62 de ani. Și ai rezolvat și problema pensiilor speciale (în sensul că nu sunt calculate ca și contribuții totale acumlate ci în general ca 85% din veniturile umflate din ultimul an).

A doua componentă a soluției simple este următoarea: ai pensie specială, poți fi impozitat special. Ok, nu ai decât să ieși pe baza unor legi strâmbe la vârsta de 43 de ani la pensie. Curtea Constituțională spune pe bună dreptate că un drept câștigat nu poate fi retras. Dar Curtea Constituțională nu spune și nici nu poate spune că un drept special câștigat nu poate fi impozitat special. Și pentru că ,,specialii” se bucură de 85% din veniturile salariale umflate din ultimele 12 luni, propun procentul de 85% impozitare a diferenței dintre pensia specială și cea care ar fi putut fi obținută (și este calculabilă) în urma contributivității.

Să dau și un exemplu: Ai 42 de ani, ieși la pensie specială astăzi cu 13.000 de lei. În mod normal ai avea o pensie cel mult de 1200-1500 de lei în urma calculului acesteia pe baza contributivității. Prin urmare, n-ai decât să ieși la pensie la 43 de ani, dar vei primi: 1500 de lei (în urma contributivității) + 0,15*11.500 lei (=1,725 de lei). Și uita așa, pensia specială a specialului de 42 de ani va scădea de la 13.000 de lei la 3.250 de lei, ceea ce înseamnă că eu și dumneavoastră nu vom mai alimenta în fiecare lună prin contribuțiile noastre cu aproape 10.000 de lei pensia specialului de 43 de ani. Oricum, pensia de 3.250 de lei la 43 de ani și în plină putere de muncă, în lipsa reală a unor merite speciale, este mult prea mare.

Și aici ajung la Recordul Mondial înregistrat luna trecută de România: pentru prima dată în lume, un cetățean va primi pensie o perioadă mai îndelungată decât a trăit până la momentul ieșirii la pensie.

Este vorba despre Irina Alexe. Tehnocrata (transpartinica) Irina Alexe care face parte din platforma  tehnocratului (oportunistului) Dacian Cioloș – România 100. Asta nu e de mirare, întrucât lui Cioloș i s-au dat la guvernare și în plaformă tot soiul de exemplare rare: un ministru al justiției care minte la CEDO, un ministru al energiei care primește banii din off-shore, un ministru de finanțe care a tolerat ideea de albire a sumelor nejustificate prin Cod Fiscal până la momentul în care povestea a devenit publică, etc.

Doar că doamna Irina Alexe nu este numai tehnocrată și și deținătoarea unui record mondial. Este primul cetățean la lumii care va încasa pensie mai mult decât a trăit până la momentul ieșirii la pensie. Să explic:

Doamna Irina Alexe este pește, a împlinit pe 19 martie 2017 (fiind născută în 1974) frumoasa vârștă de 43 de ani. Primii 43 de ani au fost normali: a fost sugar, bebeluș, pre-școlar, școlar, elev de gimanaziu, absolvent de facultate de drept la Academia de Poliție, doctor în drept, cercetător științific la Academia România și a lucrat la Interne găsind timp și pentru Platforma România 100. Ca să facă asta, toate astea, i-a plăcut mai mult școala decât munca, ceea ce nu e de condamnat. Doar că pensia este un drept cuvenit în urma muncii prestate și nu în urma școlilor absolvite. Din experiența personală pot spune că ambiția de a face școală îți diminuează mult capacitatea de muncă. Acesta ar putea fi și motivul pentru care la 43 de ani doamna Alexe se simte obosită și iese la pensie. Și aici vine recordul mondial.

În acest moment, speranța mediee de viață în România pentru femei este de 79 de ani. Ceea ce înseamnă că  dacă speranța de viață va rămâne aici, domana Alexe va încasa pensie specială încă 36 de ani, până în 2053. Doar că speranța medie de viață nu stagnează, așa că doamna tehnocrată și specială Alexe intră în Cartea Recordurilor.

În urma cu ceva timp am făcut un studiu, analizând cum a crescut speranța de viață în România. Grafic, concluziile arată așa pe intervalul analizat (1970-2010)

Studiul pe care l-am făcut în 2012 analiza legătura dintre productivitatea în sectorul de sănătate (da, se poate calcula și chiar ma calculat-o!!!) și creșterea speranței medii de viață. Creșterea productivității în sectorul de sănătate a condus la o majorare mai accentuată a speranței de viață în ultimii 10 ani din cei 41 analizați.

Rezultatele au fost grăitoare, și vorbesc pe medie (bărbați + femei).

Speranța de viață era în anul 2000 de 70,53 de ani, urcând la nivelul anului 2010 până la 73.47 de ani. În 11 ani, speranța de viață s-a majorat astfel cu aproape 3 ani (ceea ce a condus la creștere medie a speranței de viață cu aproape 36 de luni (3 ani), respectiv cu 2,7 luni în fiecare an, sau 11 săptămâni de lungire a speranței de viață în fiecare din ultimii 11 ani, spre deosebire de 7 săptămâni în intervalul precedent.

Revenind la doamna Alexe și la cei 36 de ani pe care îi mai are până va atinge actuala speranță de viață pentru femei (79 de ani). În 36 de ani, ritmul de 11 săptămâni pe an pentru creștere a speranție de viață se va amplifica în opinia mea. Dar dacă nu se va amplifica, speranța de viață a doamnei Alexe se majorareză la nivelul anului 2053 (când va atinge 79 de ani) cu 396 de săptămâni, adică cu 7,62 ani.

Ceea ce înseamnă că doamna Alexe a trăit 43 de ani până a ieșit la pensie, și va încasa pensie 43,62 ani (36+7,62). Adică mai mult decât a trăit până în prezent, ceea ce este categoric un record modnial, fiind primul cetățean al lumii care va încasa pensie mai mult decât a avut viață în momentul în care s-a retras. Calcul este strâns, este posibil ca în 2053 speranța de viață a femeilor să fie mai mare decât 86,62 ani cât reiese din acest calcul (și probabil va fi).

Dacă doriți adâncirea calculului, putem vedea și cât va fi pensia specială încasată de speciala tehnocrată Irina Alexe în cei 43,62 de ani (minim) cât va mai încasa pensie: 1.570.320 Euro, asta în cazul în care pensiile nu vor crește. Timp în care, și bani din care, ne va explica precum colega ei tehnocrată, Raluca Prună, ale cărei păreri ca tehnocrată nu are cum să nu le împărtășească, că votanții PSD sunt ,,niște mediocri, dezvantajați social, cu copii mulți pe care îi aruncă pe lume ca să își sporească veniturile”.

Domnia fiind de astăzi deținătoare a noului record mondial vis-a-vis de anii trăiți până la ieșirea la pensie față de anii în care va încasa pensie specială de minimum 1.570.000 de Euro. (Cerasela N.).

 

Anchete

Justiția în derivă: Deficitul de procurori atinge cote alarmante. Sute de funcții de conducere și execuție, lăsate „la liber” în 2026

Publicat

pe

De

Sistemul judiciar românesc pare să se adâncească într-o criză de personal fără precedent, transformând actul de justiție într-o misiune aproape imposibilă. Conform celor mai recente date publicate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și analizate de publicația Lumea Justiției, deficitul de procurori rămâne înghețat la valori critice, lăsând parchetele din întreaga țară cu scheme de personal ciuruite.

Radiografia sistemului la jumătatea anului 2026 indică un peisaj dezolant în parchetele din România. Potrivit sursei citate, situația posturilor vacante publicată marți de CSM relevă un deficit masiv, de 73,87%, cifră care se menține constantă față de finele lunii mai. Această stagnare în zona „roșie” a resurselor umane ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea sistemului de a gestiona volumul uriaș de dosare penale.

Radiografia dezastrului: 570 de posturi vacante și un vid de putere la nivel de conducere

În termeni absoluți, justiția română duce lipsă de 570 de procurori, o cifră care ar trebui să dea frisoane oricărui administrator al sistemului judiciar. Ceea ce frapează în mod deosebit este vulnerabilitatea structurilor de decizie. Din totalul locurilor libere, nu mai puțin de 206 sunt funcții de conducere, ceea ce înseamnă că o bună parte din unitățile de parchet funcționează fără șefi numiți oficial, bazându-se pe delegări provizorii.

Restul de 364 de posturi vacante vizează funcțiile de execuție, „motoarele” care ar trebui să instrumenteze cauzele zi de zi. Această presiune uriașă se redistribuie pe umerii puținilor procurori rămași în sistem, riscând să ducă la epuizare profesională și la scăderea calității anchetelor.

DIICOT și Parchetul General, sub asediu: Zeci de locuri libere în structurile de elită

Cifrele furnizate de CSM și prezentate de Lumea Justiției arată că nici măcar marile parchete, cele care gestionează criminalitatea organizată sau cauzele de importanță strategică, nu sunt ferite de acest fenomen.

La vârful ierarhiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) raportează 51 de locuri libere, dintre care 7 sunt de conducere. Situația este și mai tensionată la DIICOT, structura specializată în combaterea terorismului și a crimei organizate, unde se înregistrează 67 de posturi vacante (26 de conducere și 41 de execuție). Un aspect notabil semnalat de publicația citată este lipsa datelor raportate de CSM în ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție (DNA), lăsând sub semnul întrebării situația reală a personalului din această structură cheie.

Parchetele militare nu fac excepție: Criza se extinde și în uniformă

Nici zona parchetelor militare nu oferă o imagine mai optimistă. Statistica indică faptul că se caută nu mai puțin de 39 de procurori militari pentru a acoperi golurile din sistem. Defalcat, este nevoie de 14 șefi și 25 de executanți pentru ca unitățile de parchet militar să poată funcționa la parametri normali.

În contextul acestor cifre, devine evident că sistemul se confruntă cu o hemoragie de personal care pare imposibil de oprit pe termen scurt. Lipsa de predictibilitate și volumul de muncă inuman par să fie principalele cauze ale acestui „vid” care amenință însăși stabilitatea ordinii de drept în România anului 2026. (Irinel I.),

Citeste in continuare

Anchete

VARA DECONTURILOR ÎN SISTEMUL DE APĂRARE: Cine sunt beneficiarii banilor de vacanță în 2026 și care este pragul critic de salarizare

Publicat

pe

De

Odată cu debutul sezonului estival, mii de angajați din structurile MAI, MAPN și sistemul penitenciar caută răspunsuri privind decontarea concediilor. Sindicatul Sidepol a publicat recent o sinteză a noilor reguli stabilite prin lege, care impun limite stricte de venit pentru accesarea celor 800 de lei destinați serviciilor turistice.

Pragul de 6.000 de lei: Cine se mai încadrează pentru sprijinul financiar în acest sezon?

Anul 2026 aduce reguli noi și un regim derogatoriu pentru decontarea vacanțelor în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Sidepol, baza legală a acestor măsuri este Articolul XLV din Legea nr. 141/2025.

Cea mai importantă barieră instituită de legiuitor în acest an este plafonul salarial. Astfel, beneficiază de decontare doar personalul militar, polițiștii și angajații civili a căror soldă sau salariu de bază net, în luna în care au fost prestate serviciile turistice, nu depășește pragul de 6.000 de lei. Această condiție transformă decontul într-o măsură de protecție socială țintită către angajații cu venituri medii și mici din sistem.

800 de lei pentru turismul autohton: Reguli stricte și limitări geografice

Miza financiară pentru anul 2026 este plafonată la suma de 800 de lei. Conform sursei citate, banii pot fi utilizați exclusiv pentru servicii turistice efectuate pe teritoriul României. Angajații au libertatea de a achiziționa pachetele de vacanță fie direct de la unități de cazare clasificate (hoteluri, pensiuni), fie prin intermediul agențiilor de turism licențiate.

Sindicatul Sidepol avertizează însă: dacă valoarea concediului este mai mică de 800 de lei, se va deconta doar suma efectiv achitată. În schimb, orice depășire a acestui prag va fi suportată integral din buzunarul beneficiarului. Este o măsură aplicabilă strict pentru intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, fiind o derogare de la normele generale ale anilor precedenți.

De la Poliție la Penitenciare: Personalul vizat de „scutul” fiscal-bugetar

Măsura nu îi vizează doar pe polițiștii din stradă, ci acoperă o gamă largă de categorii profesionale din sectorul de securitate națională. Lista beneficiarilor eligibili, conform normelor în vigoare, include:

  • Polițiștii și cadrele militare;
  • Polițiștii de penitenciare;
  • Personalul civil din cadrul instituțiilor de profil.

Esențial de reținut este faptul că eligibilitatea se verifică lună de lună. Dacă un angajat primește prime sau ore suplimentare care îi ridică venitul net peste 6.000 de lei exact în luna în care merge în vacanță, acesta riscă să piardă dreptul la decont.

Birocrația vacanței: Documentele obligatorii pentru a nu pierde banii de la stat

Pentru ca procesul de recuperare a banilor să nu se blocheze în mecanismele administrative ale fiecărei instituții, Sidepol reamintește setul minim de documente necesare. Angajații trebuie să prezinte obligatoriu factura fiscală sau bonul fiscal emis de structura de primire turistică, alături de un raport tipizat.

În final, reprezentanții SIDEPOL subliniază că vor continua monitorizarea dialogului social pentru ca aceste drepturi să nu fie diminuate în viitoarele legi ale salarizării. „Vom susține menținerea și extinderea măsurilor care protejează drepturile profesionale și sociale ale polițiștilor”, au transmis reprezentanții sindicatului, îndemnând membrii să consulte lista oficială a unităților de cazare acreditate înainte de a face rezervări. (Sava N.).

Citeste in continuare

Anchete

RUPTURĂ PE SCENA JUSTIȚIEI: Judecătorul Costin Stancu desființează „propaganda” Declic și avertizează asupra colapsului statutului magistratului

Publicat

pe

De

Într-o mișcare surprinzătoare care a lăsat scena publică sub semnul întrebării, unul dintre magistrații aflați în vizorul Inspecției Judiciare a ales să rupă tăcerea. Costin-Andrei Stancu, judecător la Curtea de Apel Pitești, se delimitează public de campaniile ONG-ului Declic, lansând totodată un atac dur la adresa modului în care statul român tratează puterea judecătorească.

Distanțare brutală: „Vă rog să nu folosiți numele meu!”

Conform informațiilor publicate de site-ul de specialitate Lumea Justiției, tensiunile dintre magistrații etichetați în spațiul public drept apropiați mișcărilor civice și organizațiile neguvernamentale au atins un punct critic. La doar două zile după ce ONG-ul Declic a demarat o campanie pe rețelele sociale folosind dosarul disciplinar al magistraților Costin-Andrei Stancu și Ioan Fundătureanu, reacția a venit chiar de la sursă.

Judecătorul Stancu a intervenit ferm, cerând asociației să înceteze utilizarea numelui său în ceea ce el numește „atacuri asupra justiției”. Deși se declară indignat de acțiunea disciplinară exercitată împotriva sa — dosar deschis în urma modului în care a fost condamnat fostul ministru Daniel Chițoiu — magistratul refuză să devină stindardul unei lupte politice sau propagandistice orchestrate de factori externi sistemului judiciar.

Acuzații de discriminare: Magistrații, „cenușăreasa” sistemului bugetar?

Dincolo de disputa cu activiștii digitali, mesajul magistratului, citat de Lumea Justiției, scoate la iveală o realitate sumbră din interiorul sistemului. Stancu acuză o campanie sistematică de denigrare a justiției, purtată în special prin intermediul discuțiilor despre pensiile de serviciu și drepturile salariale.

Magistratul piteștean subliniază o anomalie administrativă greu de ignorat: în urma reformelor succesive, s-a ajuns la situația în care polițiștii beneficiază de un sistem de pensionare mai avantajos decât judecătorii. Mai mult, acesta punctează o discrepanță flagrantă în cadrul structurilor de elită, afirmând că un lucrător de poliție din DNA poate ajunge să încaseze o pensie mai mare decât procurorul sub a cărui supraveghere și-a desfășurat activitatea.

Criza de personal: De ce refuză tinerii de elită roba de judecător

Unul dintre cele mai incisive puncte ale mesajului său vizează viitorul sistemului judiciar. Stancu avertizează că magistratura și-a pierdut atractivitatea pentru „creme de la creme” a absolvenților de Drept. Dacă în urmă cu 15 ani profesia era un magnet pentru cei mai buni studenți, astăzi, excluderea magistraților de la creșterile salariale acordate altor bugetari a condus la un exod al interesului.

„Am ajuns să dăm statul în judecată pentru că eram discriminați față de alte categorii de bugetari”, a declarat judecătorul, subliniind că noua grilă de salarizare propusă în România plasează judecătorii mult sub nivelul miniștrilor și al parlamentarilor. Acesta a invitat opinia publică să compare statutul magistraților români cu cel al judecătorilor CJUE sau al comisarilor europeni, unde paritatea cu restul demnitarilor este litera de lege, spre deosebire de viziunea de la București.

În timp ce publicația Lumea Justiției sintetizează situația cu o notă ironică — „popcorn și nachos” — realitatea rămâne una tensionată: un sistem care se simte asediat atât de politicieni, cât și de o parte a societății civile pe care, până nu demult, părea să o accepte drept aliat. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv4 ore ago

„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții

De la restaurant „de fițe” la fief de clan: Prestij, ringul protejat din buricul Ploieștiului În centrul Ploieștiului, la doi...

Exclusiv13 ore ago

Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente

Șase luni de mandat și o postare mesianică: Când PR-ul jubilează, legalitatea șchiopătează – Între discursul despre meritocrație și realitatea...

Exclusiv13 ore ago

Secret de serviciu la frontieră: cum păzește Poliția de Frontieră hârtiile mai abitir decât granița

„Cultura grănicerului comunist” trăiește bine-mersi în 2026 V-am mai spus: Poliția de Frontieră este mult, mult mai înapoiată decât Poliția...

Exclusiv13 ore ago

Poliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție

Scenă de groază și comedie neagră în Capitală Conducerea Poliției Române este responsabilă și, în egală măsură, vinovată pentru scenele...

Exclusiv13 ore ago

Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele

O nouă zi, aceeași mizerie: Coca-Cola Ploiești “salvează planeta” pe banii fraierilor Într-o lume în care toți pozează în campioni...

Exclusiv2 zile ago

Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor

„Te-am ciuntit la salariu, hai să-ți ciuntim și pensia!” Statul român, marele iluzionist cu șapcă de „servant al poporului”, lovește...

Exclusiv2 zile ago

OAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă

Într-un weekend marcat de temperaturi extreme și de fragilitatea infrastructurii feroviare, o intervenție neașteptată a polițiștilor de la Transporturi a...

Exclusiv2 zile ago

Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)

  Catedrala Jmecheriei, episod nou: după „doctorii‑Dumnezeu” și „școlărițele” în fundul gol (aici), intră în scenă pensionarul de 130 de...

Exclusiv2 zile ago

Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul

Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!” Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –...

Exclusiv4 zile ago

Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)

  Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”: Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari...

Exclusiv4 zile ago

Polițist la ONU, destituit de pe hârtie: cum a încercat IGPR să dea afară România din legalitate

În 2015, un comisar de poliție român aflat de ani de zile în misiuni internaționale ale ONU și UE s‑a...

Exclusiv4 zile ago

INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)

Cum calcă IPJ Prahova legea în picioare ca să nu se șifoneze șefii, doctorii‑Dumnezeu și „școlărițele” în fundul gol Prahova,...

Exclusiv4 zile ago

Comisii de disciplină la mișto și destituiri din concediu medical in M.A.I.: manualul de abuz „made in instituție”

Când e de tăiat în carne vie prin destituiri, instituțiile merg cu 200 la oră. Când e de dovedit că...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)

În Prahova, siguranța și încrederea nu mai sunt slogan de minister, ci banc prost spus la parastas. Pentru că de...

Exclusiv5 zile ago

Judecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat

De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț Există judecători care...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv