Connect with us

Actualitate

30 de ani de învăţământ jurnalistic şi de comunicare în fostele ţări comuniste

Publicat

pe

Distribuie pe rețelele tale sociale:

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării

în colaborare cu

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

UNIVERSITATEA DIN SOFIA
„Sf. Kliment Odhirski” – Departamentul de Radio şi Televiziune

UNIVERSITATEA DIN NIS
Facultatatea de Filosofie, Departamentul de Comunicare şi Jurnalism

Organizează

CONFERINŢA REGIONALĂ (online)

30 de ani de învăţământ jurnalistic şi de comunicare în fostele ţări comuniste din estul Europei

De la cucerirea libertăţii de exprimare, la comunicarea digitală

20-21 mai 2021

În ţările din estul Europei, anii 1989-1990 marchează apariţia primelor semne ale unei noi realităţi sociale şi politice, în care presa şi audiovizualul şi-au afirmat cu putere dorinţa unei neîngrădite libertăţi de exprimare. Primii ani au fost de căutare şi construcţie. S-au fondat mii de ziare şi reviste, zeci de televiziuni şi posturi de radio, toate acestea creând un context nou şi efervescent, în contrapondere cu cenzura regimurilor autoritariste din Europa Centrală şi de Est. Odată cu această nouă realitate a apărut un interes vădit faţă de studiul mass-media, precum şi nevoia stringentă de formare a unor jurnalişti profesionişti, capabili să-şi exercite profesia într-un climat lipsit de constrângeri politice şi marcat de libertatea de exprimare. Nu este de mirare, în acest context, că primele şcoli de jurnalism din postcomunism şi-au ales ca model jurnalismul vest-european şi american, înţeles ca practică a democraţiei (Gross, 2001).

Nu doar jurnalismul avea nevoie de specialişti, care să înţeleagă importanţa libertăţii de exprimare, dar şi capcanele sale, ci şi comunicarea publică în ansamblul său. Relaţiile publice şi publicitatea se afirmă ca domenii distincte de studiu, urmare a dezvoltării rapide a industriilor comunicării. Investiţiilor marilor companii în (campanii de) comunicare strategică, dar şi impunerea prin legislaţie a transparenţei instituţiilor publice au motivat universităţile să construiască programe de studiu în domeniul comunicării, relaţiilor publice, publicităţii şi media digitale. Procesul Bologna a dus la diversificarea programelor de masterat şi la crearea primelor şcoli doctorale în Ştiinţe ale comunicării.

Emergenţa tehnologiilor digitale de comunicare, apariţia şi consolidarea Internetului au adus provocări noi pentru facultăţile de jurnalism şi comunicare. Apar noi discipline de studiu şi specializări universitare, implementate rapid, într-o cursă permanentă cu realităţile Web 1.0, Web 2.0 şi dezvoltările ulterioare (AI, IoT etc.).

Odată cu expansiunea mijloacelor de comunicare s-au multiplicat dilemele şi controversele de natură etică. Trebuie menţionate aici şi condiţionările de piaţă ale instituţiilor media din Estul Europei, care stabilesc raporturi de dependenţă economică de tip centru-periferie, care favorizează importul de tehnologie, dar şi preluarea conceptelor editoriale vestice. Noile transformări sunt problematice, întrucât au ca posibile efecte scăderea încrederii în media, dependenţa de actorii economici, cvasi-dispariţia printului, tabloidizarea etc. Aceste controverse creează curente de opinie care influenţează exercitarea profesiei de jurnalist, dar şi pe a celei de specialist în comunicare publică. Instituţiile media tradiţionale sunt puse sub semnul întrebării (aşa cum argumentează Deuze, 2020), iar jurnaliştii se confruntă cu neîncrederea publicului şi cu fenomenul fake news.

În cadrul conferinţei, ne propunem să analizăm evoluţia facultăţilor de profil, dar şi a profesiilor de jurnalist şi de specialist în comunicare publică, în ultimii 30 de ani.

Sunt aşteptate comunicări care se încadrează în următoarele teme de interes:

1. Învăţământul superior de jurnalism şi comunicare. Istoria şcolilor de jurnalism şi comunicare, analiza programelor de studiu, efectele procesului Bologna asupra învăţământului de jurnalism şi comunicare, digitalizarea şi provocările sale.

2. Profesiile din domeniul jurnalismului şi comunicării. Transformări, configurări, provocări.

3. Comunicarea digitală. Propagandă computaţională şi provocări la adresa democraţiei. Fake news. Comunicare digitală, mişcări şi partide iliberale.

4. Comunicare politică. Marketizarea şi digitalizarea comunicării politice. Alegeri electorale în epoca digitalizării. Orientări naţionalist-populiste în media.

5. Pandemia şi educaţia media. Infodemie şi cenzură în comunicarea publică din perioada stării de urgenţă

6. Comunicarea instituţională şi relaţiile publice.

7. Publicitatea. Campanii digitale. Globalizare şi localizare. Provocări etice.

8. Perspective de gen asupra jurnalismului şi comunicării de masă.

9. Provocări etice în jurnalism şi comunicare.

10. (R)evoluţia internetului şi schimbările aduse în profesiile de jurnalism şi comunicator

Participanţii pot trimite comunicări şi pentru şase paneluri:

1. Audiovizualul în comunism şi postcomunism

2. Impactul tehnologiilor în jurnalism şi comunicare

3. Politicile mass-media şi de comunicare, pluralism mass-media şi independenţă. Noi abordări din perspectivă sistemică a sistemului mass-media în Europa Centrală şi de Est

4. Relaţia dintre mediul academic şi industria de publicitate

5. Comunicarea politică în era digitală

6. Gen, politică şi comunicare

Consiliul ştiinţific

Prof. univ. dr. Marian Petcu (Universitatea din Bucureşti)
Prof. univ. dr. Georgeta Drulă (Universitatea din Bucureşti)
Prof. univ. dr. Camelia Cmeciu (Universitatea din Bucureşti)
Conf. univ. dr. Antonio Momoc (Universitatea din Bucureşti)
Prof. univ. dr. hab. Georgeta Stepanov (Universitatea de Stat din Moldova)
Zoran Jevtovic, PhD, full professor (Universitatea din Nis)
Natasa Simeunovic Bajic, PhD, assistant professor (Universitatea din Nis)
Marija Vujovic, PhD, assistant professor (Universitatea din Nis)
Vyara Angelova, DSc, associate professor (University of Sofia)
Orlin Spassov, PhD, associate professor (University of Sofia)
Zhana Popova, PhD, associate professor (University of Sofia)

Comitetul de organizare

Conf. univ. dr. Romina Surugiu (Universitatea din Bucureşti)
Lect. univ. dr. Nicoleta Apostol (Universitatea din Bucureşti)
Lect. univ. dr. Adriana Ştefănel (Universitatea din Bucureşti)
Conf. univ. dr. Mariana Tacu (Universitatea de Stat din Moldova)
Conf. univ. dr. interim. Victoria Bulicanu (Universitatea de Stat din Moldova)
Marta Mitrovic, PhD, assistant (Universitatea din Nis)
Andrej Blagojevic, MA, assistant (Universitatea din Nis)
Ilija Milosavljevic, MA, assistant (Universitatea din Nis)

Informaţii practice:

– Rezumatul lucrării va avea cca 500 de cuvinte şi va cuprinde indicaţii bibliografice. Rezumatul se va trimite la adresa: conference(a)fjsc.ro

– Nu se percep taxe de participare.

– Conferinţa se va organiza în sistem Webex.

– Limbile de comunicare sunt româna şi engleza.

– Lucrările selectate vor fi publicate într-un volum de proceedings la Editura Universităţii din Bucureşti şi în reviste de specialitate (Facta Universitatis Series: Philosophy, Sociology, Psychology and History; Media Studies and Applied Ethics; Styles of Communication).

Termene
Data-limită pentru primirea rezumatelor: 18 aprilie 2021
Trimiterea rezultatelor evaluării rezumatelor: 26 aprilie 2021
Trimiterea programului: 10 mai 2021
Desfăşurarea conferinţei: 20-21 mai 2021

Actualitate

Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale

Publicat

pe

De

Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.

Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice

Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.

Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale

CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.

Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă

Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.

Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic

Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.

Citeste in continuare

Actualitate

Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.

Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate

Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.

Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia

Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.

Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare

Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.

Citeste in continuare

Actualitate

Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România

Publicat

pe

De

Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.

Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări

Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.

Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.

Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall

Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.

Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.

Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare

Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.

Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...

Exclusiv3 ore ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...

Exclusiv24 de ore ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusiv24 de ore ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusiv24 de ore ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusiv24 de ore ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusiv24 de ore ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusiv24 de ore ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv