Diverse
Proiectul de Lege 5G din România ajunge într-o nouă formă, una fără mari modificări şi fără sugestii acceptate
Au trecut mai bine de 2 luni şi jumătate din anul 2021 şi nu părem mai aproape de implementarea şi lansarea de reţele 5G decât eram anul trecut pe vremea asta. E drept ca la mijloc de 2020 au avut loc dezbateri şi consultări pe tema unei propuneri de proiect de lege 5G. Pe 24 august a avut loc o dezbatere publică de 5 ore, iar draftul legii a fost preluat şi prelucrat într-o nouă formă după obiecţii ridicate de Asociaţia Operatorilor Mobili, dar şi după obiecţii ale asociaţiilor din industrie şi recomandări ale Ministerului de Justiţie. Pe pagina Consiliului Economic şi Social a fost publicat pe 12 martie un anunţ conform căruia proiectul legii a fost transmis de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru a fi reavizat de CES (Consiliul Economic şi Social – ces.ro).
Notificarea indică faptul că proiectul de lege a fost transmis pe data de 12 martie 2021 şi adresează CES rugămintea de a fi avizat cu celeritate.
Ce e nou?
Sigur vă întrebaţi cu ce s-a schimbat legea în formă actuala faţă de cea din octombrie 2020. La prima vedere noul draft nu aduce mari schimbări, iar sugestiile propuse de Consiliul Concurenţei şi Ministerul de Justiţie nu au fost luate în calcul sau adoptate. Nici sugestiile realizate de operatori şi asociaţiile din industrie nu au fost luate în seamă.
Iată toate modificările:
- Articolul 3 aliniat 3: Decizia prim-ministrului acordată potrivit la Aliniat 2 se publica în Monitorul Oficial al României (adăugire nouă)
- Articolul 4 aliniat 1: Solicitarea pentru obţinerea autorizării prevăzute la articolul 3 se depune la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, care se transmite de îndată la CSAT. (Schimbare a numelui Ministrului)
- Articolul 7, aliniat 2: În situaţia retragerii autorizării potrivit aliniat 1, tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interest naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani de la data retragerii autorizării. (adăugire nouă)
- Articolul 8, aliniat 2: În cazul deciziilor adoptate potrivit prezentei Legi, nu sunt aplicabile prevederile Articolul 14 şi articolului 14 din Legea Nr. 554/2004 (Legea Contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, înlăturată în noua versiune).
- Articolul 10, aliniat 1: Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezenţei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ai căror producători nu deţin autorizare potrivit prevederilor prezenţei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani, ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezenţei legi (adăugire nouă)
- Articolul 13, lit b: utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, ulterior termenului prevăzut la articolul 7 aliniat 2 a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de către producători cărora le-a fost retrasă autorizarea stabilită în conformitate cu prevederile Articolului 3 (clauza nouă)
- Articolul 13, lit c: utilizarea tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele de comunicaţii electronice după expirarea termenului de 5 ani calculat în conformitate cu prevederile articolului 10. (în precedentul draft aveam „cu nerespectarea articolului 10 aliniat 1, iar litera C era litera b)
- Articolul 14, aliniat 3: Prin derogare de la dispozițiile articolului 8, aliniat 2, lit a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2002, în cazul operatorului economic nou-infiintat sau a unui operator economic care nu a înregistrat o cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, acesta este sancţionat cu amendă de la 10.000.000 la 50.000.000 lei (schimbare a conţinutului clauzei)
- Articolul 15, aliniat 1: Contravenţiile prevăzute la articolul 13 se constată de către personalul de control din cadrul ANCOM (Vechiul draft includea şi menţiunea „prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii).
- Articolul 15, aliniat 3: ANCOM dispune şi sancţiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării în reţelele 5G a tehnologiilor, echipamentelor şi a programelor software fabricate de producători care nu sunt autorizaţi potrivit prevederilor articolului 3 (clauza nouă)
- Articolul 16, aliniat 1: În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la articolul 13 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, cu excepţia art. 8 alin. (2), lit. (a), art.28, alin (1) şi 29 (schimbarea conţinutului clauzei)
- Articolul 16, aliniat 2: Amenzilor prevăzute la articolul 14, alin. (1) şi (3) nu le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, cu modificările ulterioare (clauza nouă)
- Articolul 17: Prevederile articolelor 9, 12-16 intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii (în draftul precedent există şi menţiunea „în Monitorul Oficial al României, Partea I”, înlăturat în noua versiune).
Legea include o serie de prevederi pentru a reduce riscurile la adresa securităţii naţionale şi apărării naţionale, creând un regim de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software.
Autorizarea trebuie acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul CSAT. Totuşi litigiile şi obiecţiile se analizează de către Curtea de Apel Bucureşti. Problema este ca un Prim Ministru nu poate lua decizia singur, ci a fost recomandată şi implicarea unei autorităţi în domeniul comunicaţiilor sau a unui comitet cu know how suficient.
CES
Pe 22 octombrie proiectul de lege ajungea la CES şi avea de primit avizuri de la 8 Comisii:
De ce atât de multe? Discutăm despre tehnologii telecom, implicit 5G, cu ramificaţii în toate segmentele industriei, agriculturii, economiei, urbanismului. În toamna erau doar 3 avizuri favorabile, iar Comisiile de agricultură şi educaţie/tineret îşi declinaseră competenta. Comisia pentru Protecția Consumatorului a dorit totuşi modificări, iar Comisia Pentru Drepturi şi Libertăţi ale Organizaţiilor Societăţii Civile a dat aviz nefavorabil.
Ministerul de Justiţie
La finalul anului 2020 Ministerul Justiţiei aviza favorabil proiectul de lege 5G, doar că există şi o serie de observaţii. Se solicită o „justificare temeinic aa soluţiilor cuprinse în proiectul de lege, a criteriilor avute în vedere de iniţiatori pentru acordarea sau refuzarea de emitare a autorizării”. Apărea şi solicitarea justificării faptului că Primul Ministru primeşte competența de emitere a deciziei de aprobare sau respingere a autorizării unei companii private străine, ceea ce nu este corect concurenţial şi constituţional. Un organ colegial ar fi adecvat acestei decizii, alături de Prim-Ministru sau în completarea să.
Ministerul de Justiţie a menţionat la draftul precedent şi o neclaritate a actului normativ şi o lipsă a previzibilităţii criteriilor. Astfel o companie trebuia să aibă timp pentru implementarea măsurilor din lege.
În 2021 a fost înfiinţat Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care ar putea avea un rol cheie în avizarea proiectelor 5G, dar şi definitivarea legislaţiei aferente. Pe agenda sa publică figurează doar programe legate de Poşta Română sau Planul de Reziliență. Tehnologia 5G este cu siguranţă un element cheie al digitalizării României şi al evoluţiei tehnologice şi industriale.
Concluzii
Modificările propunerii de lege sunt minime faţă de forma din octombrie 2020, cu câteva clauze, adăugiri şi schimbări de nume. De asemenea anumite elemente au fost scoase din aliniate. Nemulţumirile operatorilor nu au fost soluţionate, iar obiecţiile Consiliului Concurenţei şi cele ale Ministerului de Justiţie nu au fost aplicate. În aceste condiţii trebuie ca legea să fie (re)analizată de autorităţile competente, trimisă din nou spre avizare într-o nouă formă şi trebuie luate în calcul şi trei noi elemente de context, care nu existau în 2020:
- situaţia actuală a licitaţiei pentru spectru 5G
- înfiinţarea noului Minister al Cercetării, Inovării şi Digitalizării
- Schimbările ministeriale
Un echipament scump poate părea pasul firesc când ai o idee de serviciu nou. Dar înainte să blochezi bani în utilaje, aparatură, software sau amenajări, merită să vezi dacă oamenii chiar sunt dispuși să plătească. Cererea se testează mai bine cu întrebări simple, oferte mici și discuții reale cu potențiali clienți.
De ce testezi întâi
Entuziasmul de început poate ascunde multe costuri. Vezi o oportunitate, găsești furnizori, calculezi cât ai putea încasa și începi să îți imaginezi cum va funcționa afacerea. Pe hârtie, totul pare clar.
În realitate, oamenii pot spune că un serviciu li se pare util, dar asta nu înseamnă că vor plăti pentru el. Diferența dintre interes și cumpărare este mare. De aceea, primul test nu trebuie să fie achiziția echipamentului, ci validarea cererii.
Testează înainte să investești în echipamente pentru că îți protejezi banii. Poți descoperi că serviciul trebuie ajustat, că prețul este prea mare, că publicul ales nu are nevoie urgentă sau că sezonul contează mai mult decât credeai.
Cine are problema
Începe cu oamenii care ar putea cumpăra serviciul. Nu porni de la ce vrei tu să vinzi, ci de la problema lor. Ce îi deranjează? Cât de des apare situația? Ce folosesc acum? Cât plătesc deja pentru ceva similar?
Discuțiile directe ajută mult. Vorbește cu potențiali clienți, dar evită întrebarea comodă: „Ți-ar plăcea acest serviciu?”. Majoritatea oamenilor vor răspunde politicos. Mai bine întreabă când au avut ultima dată problema, ce au făcut atunci și cât i-a costat.
Acolo afli lucruri utile. Poate serviciul este cerut doar în anumite luni. Poate clienții vor rapiditate, nu preț mic. Poate au nevoie de deplasare la domiciliu, programare online sau garanție clară. Aceste detalii îți pot schimba planul înainte să cheltuiești serios.
Oferta minimă de test
Nu ai nevoie de echipamentul final ca să testezi piața. Ai nevoie de o ofertă clară. Spune exact ce serviciu propui, cui i se adresează, ce problemă rezolvă, cât costă și cum poate fi rezervat.
Poți crea o pagină simplă de prezentare, un formular de programare sau o postare bine scrisă pe canalele unde publicul tău este deja prezent. Nu promite ceva ce nu poți livra. Poți spune că serviciul este în fază de test sau că ai locuri limitate pentru primele programări.
Un test bun urmărește acțiuni, nu aplauze. Contează câți oameni cer detalii, câți lasă date de contact, câți acceptă o discuție și câți plătesc un avans. Interesul real se vede când persoana face un pas concret.
Pentru idei despre companii, inițiative antreprenoriale și direcții de business, poți urmări și Ziarul Companiilor, mai ales când vrei să îți compari ideea cu ce se întâmplă deja în piață.
Cum testezi prețul
Prețul nu se ghicește. Se verifică. Poți începe cu un interval realist, apoi vezi cum reacționează oamenii. Dacă toți acceptă imediat, este posibil să fi poziționat serviciul prea jos. Dacă nimeni nu continuă discuția, poate prețul pare prea mare sau valoarea nu este explicată suficient.
Nu testa doar suma. Testează pachetul. Uneori, clientul nu vrea varianta cea mai ieftină, ci varianta care îi dă mai puține bătăi de cap. Include clar ce primește: durata serviciului, deplasarea, materialele, garanția, programarea sau suportul după livrare.
Poți lucra cu trei variante simple:
- Serviciu de bază, cu livrare rapidă și cost redus
- Serviciu standard, cu cele mai cerute beneficii incluse
- Serviciu premium, pentru clienți care vor mai mult confort
Apoi urmărește ce aleg oamenii, nu ce spun că ar alege. Alegerea reală îți arată mai bine unde există cerere și ce marjă poți avea.
Livrare fără investiție mare
În multe cazuri, poți livra primele comenzi fără să cumperi imediat tot echipamentul. Poți închiria, poți colabora cu un furnizor, poți subcontracta o parte sau poți folosi o variantă mai simplă pentru primele teste. Nu este mereu confortabil, dar îți dă răspunsuri reale.
Scopul nu este să funcționezi așa pe termen lung. Scopul este să afli dacă serviciul se vinde, ce promisiuni poți susține și ce costuri apar la livrare. După câteva comenzi, calculele devin mai clare.
Notează timpul consumat, costurile directe, întrebările clienților și lucrurile care au mers greu. Poate descoperi că echipamentul ales inițial nu este cel potrivit. Sau că ai nevoie mai întâi de un sistem bun de programări, nu de o investiție tehnică mai mare.
Semne că merită investiția
Cererea sănătoasă se vede în comportament. Oamenii revin, recomandă serviciul, acceptă prețul fără negocieri lungi și cer programări noi. Primești întrebări clare, nu doar reacții vagi. Ai o problemă de capacitate, nu una de convingere.
Înainte să cumperi echipamente, uită-te la câteva lucruri: câte cereri reale ai primit, câte s-au transformat în plată, ce profit rămâne după costuri și cât de repetabil este procesul. Dacă fiecare comandă cere improvizație, mai ai de ajustat.
Pentru antreprenori care urmăresc atent costurile, finanțarea și deciziile de creștere, Gazeta de Business poate fi un punct util de informare, mai ales când vrei să privești investiția dincolo de entuziasmul de început.
O investiție în echipamente are sens când ai deja semnale clare din piață. Nu trebuie să aștepți certitudinea perfectă, pentru că nu există. Dar ai nevoie de clienți care acționează, plătesc și confirmă prin comportamentul lor că serviciul merită dus mai departe.
Sursă imagine: magnific.com
Sursa articol https://ziarulantreprenorilor.ro
Bugetul de publicitate poate părea ușor de urmărit la prima vedere: ai cheltuit o sumă, ai primit clickuri, leaduri sau comenzi. Dar adevărata întrebare apare după aceea. Campaniile îți aduc profit sau doar mișcă bani dintr-un cont în altul? Ca să răspunzi corect, ai nevoie să înțelegi diferența dintre ROAS și ROI și să le folosești împreună.
Ce îți arată ROAS
ROAS vine de la „return on ad spend” și îți arată câți bani ai încasat pentru fiecare leu cheltuit pe publicitate. Formula este simplă: venit din campanii împărțit la costul reclamelor. Dacă ai investit 1.000 de lei și ai obținut vânzări de 5.000 de lei, ROAS este 5.
La prima vedere, un ROAS mare pare o veste bună. Și poate fi. Problema este că acest indicator se uită doar la relația dintre bugetul de reclame și venituri. Nu vede costul produsului, transportul, comisioanele, salariile, retururile sau reducerile oferite clienților.
De aceea, ROAS te ajută să vezi dacă publicitatea generează vânzări, dar nu îți spune singur dacă acele vânzări sunt profitabile. Este un indicator util pentru optimizarea campaniilor, mai ales când compari audiențe, platforme, produse sau mesaje publicitare.
Ce îți arată ROI
ROI vine de la „return on investment” și merge mai departe. El îți arată câștigul real raportat la investiție, după ce iei în calcul costurile relevante. Aici nu mai vorbești doar despre reclame, ci despre profit.
Formula de bază este: profit net împărțit la investiție, apoi înmulțit cu 100. Dacă ai investit 1.000 de lei și ai rămas cu un profit de 300 de lei, ROI este 30%. Este o imagine mai aproape de realitatea afacerii.
ROI contează mai ales când vrei să decizi dacă merită să mărești bugetul. O campanie poate avea ROAS bun, dar ROI slab, mai ales dacă vinzi produse cu marjă mică. Invers, o campanie cu ROAS mai modest poate fi sănătoasă dacă vinde produse cu marjă mare și costuri reduse.
Pentru decizii de business, urmărește mereu profitul, nu doar cifra de afaceri. Asta face diferența între creștere sănătoasă și creștere care îți consumă lichiditatea.
Diferența dintre ele
ROAS și ROI răspund la întrebări diferite. ROAS îți spune cât venit a adus publicitatea. ROI îți spune cât ai câștigat efectiv după costuri. Dacă le amesteci, riști să tragi concluzii greșite.
Să zicem că vinzi un produs cu 200 de lei. Costul produsului, ambalarea, procesarea plății și livrarea ajung la 130 de lei. Îți rămân 70 de lei înainte de costul reclamei. Dacă plătești 60 de lei ca să obții vânzarea, campania poate arăta bine în platforma de ads, dar profitul este foarte mic.
Aici apare capcana. Platformele de publicitate tind să îți arate performanța din perspectiva lor: clickuri, conversii, venit atribuit, cost pe achiziție. Afacerea ta are nevoie de o imagine mai rece. Cât rămâne în cont după ce toate costurile sunt acoperite?
Pentru o privire mai largă asupra deciziilor de afaceri, merită să urmărești și resurse precum Capital Business, unde temele de marketing, economie și antreprenoriat pot fi puse într-un context mai larg.
Ce costuri incluzi
Cea mai mare greșeală este să calculezi profitul doar din prețul de vânzare minus bugetul de reclame. În practică, lista costurilor este mai lungă. Nu trebuie să complici inutil calculul, dar nici să ignori cheltuielile care îți mănâncă marja.
Poți începe cu aceste repere:
- Costul produsului sau al serviciului livrat
- Bugetul de publicitate
- Comisioanele platformelor de plată sau marketplace
- Costurile de livrare, ambalare și retur
- Reducerile, voucherele și ofertele folosite în campanie
După ce le ai pe toate într-un tabel, vezi mai clar ce campanii merită păstrate. Uneori, campania cu cele mai multe vânzări nu este cea mai bună. Poate atrage clienți care cumpără doar la reducere, returnează des sau nu mai revin.
Un calcul bun nu trebuie să fie sofisticat. Trebuie să fie sincer. Dacă lași în afara lui costurile incomode, îți creezi o imagine frumoasă, dar falsă.
Când ROAS te poate păcăli
ROAS poate deveni periculos când îl urmărești singur. Un ROAS de 6 pare bun, dar poate fi insuficient pentru un produs cu marjă mică. Un ROAS de 3 poate fi foarte bun pentru un produs digital, unde costul de livrare este redus.
Mai există o problemă: atribuirea conversiilor. O platformă poate spune că a generat o vânzare, deși clientul a interacționat cu brandul tău în mai multe locuri înainte de cumpărare. A văzut o reclamă, a citit un articol, a revenit prin căutare, apoi a cumpărat după un email. Nu toate meritele stau într-un singur canal.
De aceea, verifică performanța pe perioade mai lungi, nu doar pe câteva zile. Uită-te la profit, la valoarea medie a comenzii, la rata de retur și la clienții care revin. Publicitatea bună nu se vede doar în dashboard. Se vede și în stabilitatea vânzărilor.
Pentru idei despre companii, piețe și direcții de business, poți urmări și Business Mag, mai ales când vrei să înțelegi mai bine contextul în care se mișcă brandurile.
Cum iei decizii
Înainte să mărești bugetul, stabilește pragul minim de profitabilitate. Cu alte cuvinte, află care este ROAS-ul minim de care ai nevoie ca să nu pierzi bani. Acest prag diferă de la produs la produs. Nu copia cifre din alte afaceri.
Apoi separă campaniile pe roluri. Unele aduc clienți noi, altele recuperează coșuri abandonate, iar altele îi conving pe clienții existenți să cumpere din nou. Nu le judeca pe toate cu aceeași măsură, pentru că nu fac aceeași muncă.
Cel mai sănătos este să urmărești împreună ROAS, ROI, marja și cash flow-ul. ROAS îți arată direcția campaniilor. ROI îți arată dacă direcția aceea merită urmată. Iar cash flow-ul îți spune dacă îți permiți ritmul de creștere.
Când aceste cifre sunt puse una lângă alta, deciziile devin mai simple. Tai campaniile care consumă buget fără profit, ajustezi mesajele care atrag clienți nepotriviți și investești mai mult acolo unde publicitatea chiar contribuie la profit.
Sursă imagine: magnific.com
Sursa articol https://bilantbusiness.ro
Când începi să vinzi online, prima alegere pare simplă: intri pe un marketplace sau îți construiești propriul magazin. În practică, decizia schimbă felul în care plătești, comunici cu clienții și îți crești brandul. Costurile nu apar toate de la început, iar diferența se vede abia după câteva luni de vânzări.
De unde începi
Marketplace-ul îți oferă acces rapid la clienți. Nu trebuie să pornești de la zero cu traficul, iar produsele pot ajunge mai repede în fața oamenilor care caută deja să cumpere. Pentru multe afaceri mici, acesta este motivul principal pentru care intră acolo.
Site-ul propriu cere mai multă răbdare. Ai nevoie de platformă, conținut, plăți, livrare, politici clare și promovare. La început poate părea mai greu, dar câștigi ceva important: libertatea de a decide cum arată magazinul, cum vorbești cu publicul și cum îți construiești relația cu fiecare client.
Alegerea nu trebuie privită ca o luptă între două variante. Unele afaceri folosesc marketplace-ul pentru vizibilitate și site-ul propriu pentru clienții care revin. Contează să știi ce urmărești: vânzări rapide, marjă mai bună, date despre clienți sau un brand care poate crește pe termen lung.
Comisioanele din marketplace
Pe marketplace, costurile sunt mai clare la suprafață, dar pot deveni apăsătoare. Plătești comision la vânzare, uneori taxe de listare, servicii logistice, promovare internă sau costuri pentru poziționare mai bună. Fiecare procent contează.
Dacă ai produse cu marjă mică, comisionul îți poate consuma rapid profitul. De exemplu, o reducere mică, un retur și un cost de livrare mai mare pot transforma o comandă aparent bună într-una slabă. Nu te uita doar la numărul de comenzi. Uită-te la banii care rămân după toate costurile.
Marketplace-ul poate fi util când vrei să testezi produse. Vezi ce se vinde, ce preț acceptă piața și ce întrebări pun cumpărătorii. Dar nu trata vânzarea ca pe un câștig automat. Fă calculul pe produs, nu doar pe totalul lunii.
Costurile site-ului propriu
Un site propriu are alte tipuri de costuri. Plătești pentru dezvoltare sau abonament la platformă, mentenanță, procesator de plăți, găzduire, fotografii, texte, campanii de promovare și instrumente de analiză. La început, suma poate părea mai mare decât intrarea pe un marketplace.
Diferența este că multe dintre aceste costuri lucrează pentru tine pe termen lung. O pagină bună de produs poate aduce vânzări luni întregi. O listă de emailuri poate genera comenzi repetate. Un client mulțumit poate reveni direct pe site, fără să mai treacă printr-o platformă care îți ia comision la fiecare comandă.
Aici apare avantajul controlului. Poți decide cum arată pagina, ce oferte afișezi, ce produse recomanzi și ce mesaj primește clientul după cumpărare. Pe site-ul propriu, experiența aparține brandului tău.
Pentru antreprenorii care urmăresc atent partea financiară, publicații precum Bilanț Business pot fi utile când vrei să pui deciziile de vânzare într-un context mai larg de business.
Controlul asupra clientului
Pe marketplace, clientul aparține în mare parte platformei. Tu vinzi acolo, dar regulile sunt făcute de altcineva. Ai limite la comunicare, la prezentarea produselor și la felul în care poți construi o relație directă cu cumpărătorul.
Pe site-ul propriu, poți înțelege mai bine cine cumpără, ce produse caută, unde renunță la comandă și ce îl face să revină. Aceste date te ajută să iei decizii mai bune. Schimbi descrierile, ajustezi prețurile, creezi pachete, testezi oferte și comunici mai personal.
Controlul se vede și în imaginea brandului. În marketplace, produsul tău stă lângă alte produse similare, iar comparația se face rapid, mai ales după preț. Pe site-ul propriu, poți explica povestea produsului, garanțiile, diferențele și motivele pentru care merită ales.
Riscuri de luat în calcul
Marketplace-ul poate schimba regulile. Poate modifica taxele, condițiile de listare sau modul în care afișează produsele. Dacă depinzi de un singur canal, orice schimbare te poate afecta rapid. O scădere în vizibilitate se simte direct în vânzări.
Site-ul propriu are alt risc: trebuie să aduci singur trafic. Fără promovare, conținut bun și încredere, magazinul poate rămâne nevăzut. Nu este suficient să îl lansezi. Trebuie întreținut, testat și îmbunătățit constant.
De aceea, o variantă mixtă poate fi mai sănătoasă. Marketplace-ul poate aduce comenzi și validare, iar site-ul propriu poate deveni locul unde crești relația cu oamenii care au încredere în produsele tale. Pentru știri și idei din economie, poți urmări și Gazeta Economică, mai ales când vrei să înțelegi mai bine mediul în care vinzi.
Cum alegi corect
Înainte să alegi canalul principal, pune pe hârtie costurile reale. Nu calcula doar taxa platformei sau prețul site-ului. Include timpul, retururile, promovarea, ambalarea, discounturile și suportul pentru clienți. Acolo se vede adevărata diferență.
Poți porni de la câteva întrebări simple:
- Ce marjă ai după toate costurile?
- Cât te costă să aduci un client nou?
- Cât de des revine clientul după prima comandă?
- Cât control vrei asupra brandului?
- Cât de dependent ești de un singur canal?
Dacă ai produse ușor de comparat și vrei vânzări rapide, marketplace-ul poate ajuta la început. Dacă ai un brand cu poveste, produse recurente sau marjă bună, site-ul propriu merită construit serios. Iar dacă bugetul permite, combinarea celor două canale îți oferă mai multă stabilitate.
Decizia bună nu este aceeași pentru toată lumea. Este cea care îți lasă profit, îți oferă date utile și nu te blochează într-un sistem pe care nu îl controlezi. Vânzarea online crește mai sănătos când știi exact cât plătești, ce câștigi și câtă libertate ai să schimbi direcția.
Sursă imagine: magnific.com
Sursa articol https://ziarulcompaniilor.ro
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
Republica Prahova: „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal” Într-o țară imaginară...
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
-
Exclusivacum 5 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 16 ore
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 2 zile
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 5 zile
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 4 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 3 zile
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore