• REUNIUNE. La complexul „Lebăda” din Pantelimon a avut loc azi, la ora 10,00, deschiderea Reuniunii ţărilor riverane la Marea Neagră • NEGOCIERI. La invitaţia domnului Romulus Neagu, secretar de stat Ia Ministerul Afacerilor Externe, domnul I. A. Kvitinski, adjunct al Ministerului Afacerilor Externe al URSS a efectuat o vizită în România, în perioada 8—11 martie 1991. Cu acest prilej au continuat negocierile privind elaborarea textului Tratatului de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie între România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, care să înlocuiască vechiul Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-sovietic semnat 7 iulie 1990 • OASPEŢI ÎN CAPITALA. Domnul Frans Andriessen, vicepreşedinte al Comisiei CEE, responsabil pentru relaţiile externe, a sosit ieri seară la Bucureşti. De asemenea, luni, 11 martie a sosit în ţara noastră, Ia invitaţia Senatului României, delegaţia Grupului de prietenie ca România din cadrul Senatului Franţei, condusă de domnul Jean Puech, preşedintele grupului.

Ziarul Libertatea din 12 martie 1991 pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Caricatură de ANDO

EVRIKA

Cu un preşedinte de onoare de talie (era să zicem de teapa) lui Laszlo Tokes nu e de mirare că UDMR-uI trece printr-o gravă criză de onorabilitate. Nu ajungea droaia de foşti nomenclaturişti din fruntea sa, mai era nevoie şi de un spion. Dublu, bineînteles!

MARIN SORESCU confirmă:

„Hotărârea mea rămâne neschimbată”

— In anul cînd vîrsta dumneavoastră exprimă şi cifric echilibru (55), Premiul International Herder încununează o prezentă literară de rezonanţă europeană. Pină se va implini „profeţia” lui Laurenţiu Ulici, din al său „Nobel contra Nobel“ (nu mai este mult pină în anul 2000!), ce semnificaţie personală sau generală acordati hotăririi juriului prestigioasei fundaţii vieneze?
— După cum ştiţi. PREMIUL HERDER se acordă pentru întreaga operă şi se bucură de un larg prestigiu internaţional. Sînt convins că o asemenea distincţie onorează, deopotrivă, pe cel care o primeşte, dar si tara în care el s-a format şi s-a afirmat. Fiecare recunoaştere peste hotare a creativităţii româneşti se răsfringe asupra slujitorilor şi făuritorilor culturii naţionale.
— Cum vă simţiţi la această virstă… egală cu sine?
— La 55 de ani mă simt încă tînăr şi chiar optimist! Sînt, cum se spune, plin de planuri şi de proiecte, şi nu-mi doresc decît linişte si sănătatea aferentă ca să le pot duce, măcar pe unele dintre ele la bun sfîrsit.
— Recent, Academia Română v-a acordat girul nemuririi. Nu sîntet preatînăr pentru a fi academician?
— Academia Română reuneşte un mare si înalt potential de creativitate si sînt mîndru că mă aflu alături de atîtea personalităţi de seamă implicate în crearea unor valori cît mai viabile, în toate domeniile ştiinţei, culturii şi artei româneşti. Cît despre vîrstă, cred că este un cîstig că se mizează pe forte aflate în deplină afirmare. Rămînînd forul suprem de consacrare. Academia este în acelaşi timp un laborator, în sensul clasic al cuvintului.
— De aproape un an, sînteti directorul Editurii „Scrisul Românesc” din Craiova. Ce initiative editoriale ati concretizat?
— Nu am apucat momentul cel mai bun pentru a mă angaja într-o activitate editorială, după dorinţele si exigentele proprii. Va trebui să depăşim decalajul ce s-a creat între edituri si tipografii, acestea din urmă neputînd încă să facă fată ofertei editoriale. Cîteva iniţiative ar putea fi totusi semnalate. In primul rînd reluarea seriei de mare prestigiu interbelic. „Clasicii romani comentaţi” îngrijită de un cărturar de talia lui N. Cartoian.
– La ce autori v-ati oprit, pentru început?
— Eminescu, Hasdeu si Mircea Eliade.
– Dar la integrarea clasicilor români în circuitul internaţional v-ati gîndit?
— O altă serie va include editii bilingve, în traducerea unor poeţi importanţi, in limbi de circulaţie mondială. Avem aproape gata un Eminescu, tălmăcit de poetul american W. Snodgrass si un Arghezi, in versiunea poetei engleze Anne Beresford. Ca un corolar firesc, avem în vedere si publi carea la noi a unor antologii din lirica europeană.
– Scriitorii contemporani nu vor fi… comentati?
— Vom lansa o suită de ediţii definitive din scriitori contemporani reprezentativi, tocmai pentru că valorile afirmate în ultima iumătate de secol ne îndreptăţesc să credem că avem ce… comenta si chiar ce edita!
— Micul „puci“ de Ia „Ramuri“ a avut drept invocat temei suma de un milion de Iei ca deficit provocat de conducerea revistei. În mai bine de un deceniu, de cînd sînteti redactor şef al publicaţiei, cine va, iertati-mi barbarismul, sponsoriza?
— Din 1978 pînă 1990 revista s-a autofinanţat.
— Si în 1990 ce s-a întimplat cu ea?
— A trecut în administraţia Uniunii Scriitorilor.
– Înseamnă că… altoirea nu s-a produs?
— Faptul că există un deficit bugetar, ca la toate publicaţiile literare, se datorează situaţiei grele prin care trece presa în general, confruntată cu sporirea drastică a costurilor hîrtiei si ale prestaţiilor poligrafice. In cazul „Ramurilor”, deficitul real este mult mai mic, decît cel invocat.
— In aceste zile a ieşit de sub tipar primul volum din editia dv. definitivă de „Poezii”, Primul din cîte?
— Primul din două. Sînt incluse ciclurile „Poeme”. „Moartea ceasului”, „Tinereţea lui Don Quijote”, „Tuşiţi”, „Suflete bun la toate” si „Astfel”.
— Ce mai face… Vărul Shakespeare? La ce teatru este jucat?
— Nicăieri. De curînd s-a reluat „A treia teapă”, la „Bulandra”.
— Dar niscaiva „ţepe” noi pentru spectatorii noi?
— Am cîteva piese noi, ca si unele nejucate si nepublicate pină acum din cauza… lectorilor vechi! Ele stau la dispoziţia teatrelor din Capitală si din provincie.
— In Academia Română ati intrat; dar din Uniunea Scriitorilor ati ieşit?
— Fiind vorba despre o demisie din motive principiale, si nu conjunctural-functionăreşti hotărîrea mea rămîne neschimbată.

Ion BUTNARU

PENULTIMA ORĂ.

Din surse insuficient verificate aflăm că fabrica de lame de ras „Gilette” a oferit domnului Dumitru Mazilu un premiu de 5 000 de dolari pentru reclama făcută produselor sale. Din aceleaşi surse reţinem că domnul Mazilu ar fi declarat că intenţionează să doneze suma S.R.I.-ului în scopul înfiinţării la Academia de Poliţie a unei catedre care să-i poarte numele.

GURA LUMII

INFORMAŢII PENTRU CARE UNII BAGĂ, TOTUŞI, MINA ÎN FOC!

Cu cine afi făcut alianţa?

Domnul Ion Pantazi de la Munchen este foarte supărat pe actuala conducere a UDC. Şi astfel, în mustrătoare misive ii analizează cu vehemenţă activitatea, precum şi alianţele încheiate încă de Ia începuturile existentei acestui partid. Iată o primă mostră: „În ajunul alegerilor, scrie dl. Pantazi, nu m-am amestecat cituşi de puţin… Dar întreabă: „Cu cine aţi făcut alianţă?” Răspunde tot dumnealui:  Cu Puiu, dezertor de la ţărănişti, turnător odios in închisoare, omul care fiind informatorul Securităţii, a primit ordin din partea acesteia de a face o spărtură în Partidul National Ţărănesc-creştin şi democrat. Puiu a furat de la ţărănişti două computere, opt xerox-uri şi peste 50 maşini de scris pe care le-a vindut în talcioc.

— Cu fostul comandor de aviaţie. Mircea Cioroiu, adevăratul şef al fracţiunii dezertoare de la Craiova din PNŢ. Acest Cioroiu este cel care a denunţat pe Maniu şi Mihalache în încercarea leaderilor ţărănişti de a pleca din tară, fiind cunoscută prin afacerea Tămădău”. Tot el a denunţat secţia militară a PNŢ în 1947, intrînd în închisoare atunci peste 100 de ofiţeri activi la acea dată.
— Cine este Nica Leon? Este şeful unui partid fictiv care în calitate de deputat (membru în CPUN n.n.) a cerut în parlamentul fantomă al guvernului (sic), să nu se aprobe nici un fel de pensie foştilor deţinuţi politici. A fost atunci fluierat pînă şi de deputaţii FSN-ului!

Aceştia sînt oamenii cu care au făcut Alianţa domnii Mătrescu, Fulger şi cu Grama!!! Ştirea apărută în ziarul „Baricada” a produs o penibilă impresie în întreaga ţară şi o catastrofală lovitură dată UDC“.
Că în cadrul alegerilor, UDC a obtinut un succes într-adevăr „catastrofal” este adevărat. In această ordine de idei poate oare cineva să conteste sau să reproseze domnului Pantazi că ar fi spus neadevăruri? „GURA LUMII” este… deschisă tuturor şi le aşteaptă pentru a le retransmite.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 12 martie 1991 pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 12 martie 1991 pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 12 martie 1991 pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire