Acum un an, președintele de atunci, Joe Biden, alături de premierul canadian Justin Trudeau și președintele finlandez Alexander Stubb, dezvăluiau Pactul ICE (Icebreaker Collaboration Effort Pact), un efort de colaborare pentru construcția spărgătoarelor de gheață. Acum, sub administrația Trump, viitorul pactului este incert, în ciuda sprijinului pentru o prezență americană robustă în Arctica.

Ce este pactul ICE?

Pactul ICE, un acord de securitate trilateral, viza consolidarea capacității Statelor Unite, Canadei și Finlandei de a proiecta și construi spărgătoare de gheață, nave esențiale pentru condițiile arctice. Scopul era contracararea influenței Rusiei și Chinei, pe măsură ce topirea gheții polare deschide noi rute maritime.

Un oficial de la Casa Albă declara la momentul respectiv: „Fără acest aranjament, am risca ca adversarii noștri să dezvolte un avantaj într-o tehnologie specializată cu o importanță geostrategică vastă.”

Confuzie și mesaje amestecate sub Trump

La un an de la anunț, experți și analiști au declarat pentru Breaking Defense că, în ciuda susținerii lui Trump pentru o flotă robustă de spărgătoare de gheață, discuțiile ambigue ale administrației sale despre specificul planului, precum și amenințările deschise la adresa unuia dintre parteneri, au pus sub semnul întrebării viitorul inițiativei comune, cel puțin în forma sa actuală.

Jason Moyer, de la Atlantic Council, a observat că „mesajul președintelui Trump despre Pactul ICE a fost amestecat – a pus sub semnul întrebării implicarea Canadei și, simultan, a lăudat know-how-ul Finlandei în construcția de spărgătoare de gheață.”

Apele reci și mesajul neclar

Confuzia cu privire la viitorul Pactului ICE provine din două probleme principale, au explicat experții pentru Breaking Defense. Prima este calea vagă stabilită de administrația anterioară cu privire la obiectivele finale ale acordului. A doua problemă este mesajul neclar al Casei Albe actuale cu privire la dorința sa aparentă de a achiziționa spărgătoare de gheață direct din Finlanda, juxtapus cu o poziționare agresivă față de Canada.

Viziunea inițială și problemele nerezolvate

Atât administrația Biden, cât și cea a lui Trump au vorbit despre revitalizarea industriei navale interne prin aducerea expertizei canadiene și finlandeze în beneficiul șantierelor navale americane. Tricia McLaughlin, purtătorul de cuvânt de la DHS, afirma în iunie că „revitalizând șantierele navale americane, creând locuri de muncă, consolidând capacitățile industriale și deschizând potențialul vast al Arcticii pentru afacerile americane, administrația Trump pune prosperitatea și securitatea Americii pe primul loc.”

Cu toate acestea, administrația Biden nu a clarificat niciodată public planuri specifice pentru a construi sau cumpăra spărgătoare de gheață pe plan intern sau din națiuni străine, dincolo de planurile preexistente ale Gărzii de Coastă.

Cooperare sau competiție?

Peter Rybski, ofițer de marină americană retras, a exprimat scepticism cu privire la afirmațiile administrației anterioare că Pactul ICE va duce la o revitalizare a construcțiilor navale americane.

„Dacă citiți Pactul ICE, acesta spune practic că este vorba despre cooperare tehnologică, schimb de informații și toate aceste lucruri care pot fi de la guvern la guvern”, a explicat Rybski. El a adăugat că „spărgătoarele de gheață sunt construite de șantiere navale comerciale”, punând sub semnul întrebării modul în care Pactul ICE ar putea ajuta cu adevărat.

Finlanda, „regele spărgătoarelor de gheață”

În timp ce Trump a lăudat Finlanda, numind-o „regele spărgătoarelor de gheață”, a criticat în repetate rânduri Canada, amenințând-o cu tarife comerciale punitive. Aceste tensiuni economice, combinate cu amenințările voalate ale lui Trump de a anexa țara, ridică semne de întrebare cu privire la rolul pe care Canada îl mai poate juca în Pactul ICE.

Unde se duc banii?

Matthew Paxton, președintele Consiliului Constructorilor de Nave din America, a declarat că industria este „încântată” de investițiile în construcțiile navale, dar a descris posibilul acord cu Finlanda drept „confuz”.

„Care este semnalul aici?”, a întrebat el. Pactul ICE se referă la „construirea de spărgătoare de gheață în șantierele navale ale celor trei națiuni pentru scopurile lor. Viziunea Pactului ICE nu a fost să spunem: ‘Vom trimite dolari din impozitele americane pentru a construi spărgătoare de gheață în Finlanda.'”

Finanțare disponibilă

Congresul a alocat 8,6 miliarde de dolari pentru achiziționarea de spărgătoare de gheață de către Garda de Coastă a SUA. Această sumă include 4,3 miliarde de dolari pentru programul Polar Security Cutter, 3,5 miliarde de dolari pentru Arctic Security Cutters și 816 milioane de dolari pentru nave de clasă medie și ușoară.

Canada, un jucător cheie?

Guvernul canadian a încredințat două companii naționale, Seaspan Shipyards și Davie Shipbuilding, construirea celor mai noi spărgătoare de gheață.

Davie Shipbuilding a făcut mai multe demersuri pentru a-și consolida poziția în construcțiile navale între cele trei țări, inclusiv achiziționarea Gulf Copper’s Texas shipyards. Această mișcare strategică poziționează Davie ca fiind „unic poziționată în cadrul Efortului de Colaborare pentru Spărgătoare de Gheață trilateral pentru a livra spărgătoare de gheață avansate cu rapiditate, la scară și la un cost competitiv”, având în vedere că deține șantiere navale în Canada, Statele Unite și Finlanda.

Viitorul pactului ICE

În ciuda incertitudinilor, Jason Moyer de la Atlantic Council prezice că obiectivul final al achiziționării de noi spărgătoare de gheață va continua într-o formă sau alta, chiar dacă nu este cea prevăzută de administrația anterioară.

„Cooperarea SUA-Finlanda nu a fost niciodată mai bună, Canada fiind probabil exclusă din cauza stării actuale a relației bilaterale, deși rămâne un partener în Pactul ICE”, a conchis el. „Dar obiectivul principal al Pactului ICE, de a construi mai multe spărgătoare de gheață, pare să continue, deși mai mult pe o bază bilaterală.”