Actualitate
Inovație digitală. 23 de echipe de tineri pasionați de IT&C din Cluj şi Timişoara intră în programul de dezvoltare şi mentorat Innovation Labs 2021
Ediția 2021 a programului Innovation Labs, un accelerator de start-upuri în domeniul tehnologiei susținut de mai multe universități din România, a debutat cu două Hackathoane on-line din 6 și 7 martie, desfăşurate în paralel – în Cluj şi Timişoara. Dintre cele 75 de echipe înscrise, juriul format din personalităţi din ecosistemul inovării digitale din România, a selectat cele mai promiţătoare 23 de echipe şi prototipuri, care au intrat astfel în programul de dezvoltare şi mentorat de 7 luni, anunță organizatorii.
Săptămâna aceasta, pe 13 şi 14 martie 2021, urmează alte două Hackathoane, care vor avea loc simultan în Bucureşti şi Sibiu, iar în 20 şi 21 martie va avea loc Hackathonul din Iaşi. Înscrierea pentru acestea se poate face pe www.innovationlabs.ro/register până pe 11, respectiv 18 martie.
Participanţii vor primi sprijn şi mentorat din partea unor antreprenori şi specialişti în IT&C şi business
În cadrul programelor ce vor dura şapte luni participanţii vor primi sprijn şi mentorat din partea unor antreprenori şi specialişti în IT&C şi business în vedera dezvoltăii unor produse inovatoare. Verticalele propuse pentru programul din 2021 sunt: Agriculture, Cybersecurity, Fintech, Blockchain, Health & Lifestyle și Retail.
Innovation Labs invită în continuare tineri din toate universităţile să se alăture programului în centrul Innovation Labs cel mai apropiat lor – profitând de organizarea în online a programului.
Peste 190 de tineri cu proiecte curajoase și-au susținut proiectele în fața juriului
Cele două Hackathoane din Cluj şi Timişoara au adunat 75 de echipe, formate din peste 190 de tineri cu proiecte curajoase, care îşi propun să aibă un impact pozitiv asupra mai multor sectoare de business prin soluţiile lor tehnologice. Start-up-urile prezente s-au aliniat cu una dintre verticalele de afaceri ale programului: Agriculture, Blockchain, Cybersecurity, Fintech, Health & Lifestyle, Retail, Smart Cities şi Smart Mobility.
Participanţii Hackathoanelor Innovation Labs 2021 acoperă trei categorii, în funcţie de experienţa membrilor: echipe formate exclusiv din studenţi – ce parcurg prima lor experienţă antreprenorială, echipe spin-off din proiecte de cercetare din mediul universitar – care vor beneficia de susţinere în procesul de identificare a potenţialelor pieţe de vânzare şi a oportunităţilor privind aplicarea tehnologiilor dezvoltate în scenarii reale de afaceri; echipe formate din studenţi şi antreprenori cu experienţă, ce vor parcurge împreună un program de descoperire antreprenorială.
Hackathonul este un proces dinamic de explorare, dezvoltare, finisare şi creare de produse, ce aduce împreună tineri pasionaţi de tehnologie, antreprenori, specialişti din industrie, dar şi lideri cunoscuţi din ecosistemul antreprenorial românesc. Cele 75 de echipe înscrise, pasionate de tehnologie şi animate de o idee îndrăzneaţă, s-au prezentat virtual în dimineaţa de sâmbătă, 6 martie, pentru prima etapă de admitere în Hackathon: o prezentare fulger de 1 minut a ideii în faţa juriului şi publicului, urmată de votul publicului prezent la eveniment şi deliberarea juriului.
Pe baza opţiunilor juriului şi a publicului participant, echipele cu cel mai mare potenţial au intrat în etapa de dezvoltare şi mentorat rapid din cadrul Hackathonului. Pe parcursul zilei de sâmbătă şi a nopţii ce a urmat, cele 46 de echipe de tineri selectate au lucrat la perfecţionarea unui prototip cât mai convingător al ideii lor iniţiale, sub îndrumarea mentorilor şi a juriului din cadrul celor două Hackathoane.
Demonstraţie tehnică şi un elevator pitch de 2 minute în a doua etapă a jurizării
Duminică, 7 martie, echipele au expus o versiune îmbunătăţită a produsului şi a strategiei lor de business în faţa juriului şi a publicului, printr-o prezentare ce a inclus o demonstraţie tehnică şi un elevator pitch de 2 minute. Juriul, format din personalităţi din ecosistemul inovării digitale din România, a acceptat provocarea dificilă de a selecta cele mai performante şi promiţătoare 23 de echipe şi prototipuri, care au intrat astfel în programul de dezvoltare şi mentorat de 7 luni. Echipele calificate încep de luni, 8 martiem o experienţă intensă de interacţiuni săptămânale cu mentorii, utilizatorii şi potenţialii investitori, pătrunzând treptat în lumea inovării digitale şi a antreprenoriatului tehnic.
Programul de mentorat de 7 luni este organizat de Asociaţia Tech Lounge, Fundaţia Transylvania Institute of Technology, Asociaţia Calemis, EduHub şi Cowork Timişoara cu sprijinul BRD- Groupe Societe Generale, Atos, Orange, UiPath, Elrond, Microsoft, Carrefour, având Romanian – American Foundation ca partener strategic, şi în colaborare cu Unitatea Executivă Pentru Finanţarea Învăţământului Superior a Cercetării Dezvoltării şi Inovării.
Innovation Labs este implementat alături de partenerii academici: Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Politehnica Timişoara şi Universitatea de Vest din Timişoara.
Programul Innovation Labs dezvoltă în rândul participanţilor un mod antreprenorial de a gândi
Pe parcursul următoarelor 7 luni, scopul programului este de a accelera ideile către stadiul de MVP (Minimum Viable Product), de a ajuta echipele să îşi aducă ideile într-o formă validată şi valoroasă, creată pentru clienţii reali ai pieţei, dar şi de a-i îndrepta către oportunităţile potrivite de finanţare ale propriului startup. Totodată, programul dezvoltă în rândul participanţilor un mod antreprenorial de a gândi, introducând în vocabularul lor termeni şi concepte de business. Astfel, prin activităţile diverse din program, antreprenorii şi oamenii de business consacraţi vor împărtăşi experienţele lor cu tinerii participanţi, orientându-se în cunoaşterea şi explorarea ecosistemului antreprenorial românesc. Nu în ultimul rând, prin intermediul partenerilor programului, echipele beneficiază de acces la tehnologii de ultimă generaţie pentru dezvoltarea produselor lor, precum şi de oportunităţi de poziţionare eficientă pe piaţă.
Pe 14 octombrie, în cadrul evenimentului Demo Day, finaliştii programului îşi vor prezenta produsele în faţa partenerilor, a reprezentanţilor media şi a potenţialilor investitori, urmând ca echipele cele mai convingătoare să fie recunoscute prin premiile Innovation Labs. Echipele vor continua să beneficieze de sprijinul acceleratorului şi al susţinătorilor programului şi după încheierea perioadei de mentorat, devenind parte din comunitatea de alumni a Innovation Labs.
Innovation Labs 2021 este un program organizat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara, de Asociaţia Tech Lounge, Fundaţia Transylvania Institute of Technology, Asociaţia Calemis, EduHub şi Cowork Timişoara cu sprijinul BRD – Groupe Societe Generale, Atos, Orange, UiPath, Elrond, Microsoft, Carrefour, având Romanian – American Foundation ca partener strategic şi în colaborare cu Unitatea Executivă Pentru Finanţarea Învăţământului Superior a Cercetării Dezvoltării şi Inovării.
Echipele participante beneficiază de susţinere din partea partenerilor tehnologici ai programului: Adobe, Keysight, Fitbit, DPD România, Medicover, Eximprod Grup, Windsoft, PSS Prosoft Solutions, NXP, Ortec, Endava, PentestTools, BRD Mindcraft în Bucureşti, AROBS, Linnify, Macadamian, Wolfpack Digital în Cluj-Napoca, Intel în Timişoara.
Actualitate
Factura astronomică pentru „Air Force One”: Pierderile Boeing depășesc pragul de 3 miliarde de dolari
Gigantul aeronautic Boeing se confruntă cu o nouă turbulență financiară majoră. Programul VC-25B, destinat înlocuirii flotei prezidențiale americane, a generat o nouă taxă de 280 de milioane de dolari, propulsând pierderile totale ale proiectului într-o zonă critică.
O gaură neagră sub aripile președinției
Într-un anunț care a zguduit sectorul aerospațial în timpul prezentării rezultatelor pentru trimestrul al doilea, Boeing a confirmat că viitoarea aeronavă Air Force One a devenit un veritabil „aspirator” de fonduri. Cu noua penalizare de 280 de milioane de dolari, pierderile cumulate pentru acest program au depășit, pentru prima dată, pragul psihologic de 3 miliarde de dolari.
Conducerea companiei explică aceste costuri suplimentare ca fiind o „investiție necesară” în resurse de producție și certificare. CEO-ul Kelly Ortberg a subliniat că aceste fonduri sunt esențiale pentru a atenua riscurile pe măsură ce aeronava intră în faza critică a testelor de zbor. Deși rezultatele financiare sunt dezamăgitoare, prioritatea rămâne respectarea termenului de livrare stabilit pentru anul 2028.
Capcana „prețului fix” și moștenirea erei Trump
Rădăcina problemelor financiare ale Boeing se află într-un contract semnat în 2018 sub administrația Donald Trump. Acesta a fost un acord cu preț fix, plafonat la 3,9 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că orice depășire de cost cauzată de dificultăți tehnice sau lipsa forței de muncă este suportată integral de producător, nu de statul american.
Ceea ce trebuia să fie un proiect de prestigiu s-a transformat într-o cursă de anduranță împotriva propriilor marje de profit. Divizia de apărare a grupului a raportat marje operaționale negative în acest trimestru, afectată direct de „scumpirea” programului VC-25B. Totuși, directorii financiari rămân optimiști, prognozând o revenire la profitabilitate până la sfârșitul deceniului, pe măsură ce procesele de modernizare se stabilizează.
Efectul de domino: De la Starliner la flota de realimentare
Problemele de la Air Force One nu sunt izolate. Strategia Boeing de a licita agresiv cu prețuri fixe pentru contracte guvernamentale a creat un efect de domino asupra întregului portofoliu de apărare. În timp ce programul de avioane-cisternă KC-46 pare să fi ieșit din zona de risc maxim, alte proiecte rămân sub lupă.
Capsula spațială Starliner, dezvoltată în parteneriat cu NASA, este în prezent punctul de maximă incertitudine. Deși pentru drona de realimentare MQ-25 și avionul de antrenament T-7 riscurile sunt considerate „normale”, Starliner necesită eforturi suplimentare pentru a evita noi pierderi financiare. Provocarea actuală a Boeing este să demonstreze că poate gestiona complexitatea tehnologică a viitorului fără a compromite stabilitatea economică a gigantului industrial.
Actualitate
Marea Britanie pariază pe inteligență artificială și forță brută: Londra anunță un plan istoric de investiții în apărare de 298 de miliarde de lire sterline
Într-un efort fără precedent de modernizare a forțelor sale armate, Regatul Unit a publicat noul Plan de Investiții în Apărare (DIP), susținut de o finanțare colosală de 298 de miliarde de lire sterline pentru următorii patru ani. Această sumă reprezintă o creștere cu 15 miliarde de lire față de estimările bugetare anterioare, semnalând o schimbare de paradigmă în fața amenințărilor globale emergente.
Un buget de criză pentru o lume instabilă: Guvernul britanic urcă cheltuielile militare la 2,7% din PIB
Noul document stabilește angajamente de cheltuieli pe termen lung, având ca obiectiv central atingerea pragului de 2,7% din PIB pentru apărare înainte de sfârșitul acestui deceniu. Aceasta este o creștere semnificativă față de nivelul din 2024, reflectând urgența cu care Londra privește necesitatea de a echipa militarii cu tehnologie de ultimă oră. Dan Jarvis, recent numit secretar de stat pentru apărare, a subliniat în fața parlamentarilor că scopul central al acestui plan este să asigure personalului militar „echipamentele și tehnologia necesare pentru a îndeplini sarcinile dificile care li se cer”.
Dincolo de cifrele brute, una dintre direcțiile strategice clare este impulsionarea achiziției de sisteme autonome. Un fond de 5 miliarde de lire sterline a fost alocat exclusiv pentru tehnologii robotizate destinate utilizării pe mare, pe uscat și în aer.
Revoluție pe mare: Proiectul distrugătoarelor Type 83 este abandonat în favoarea noilor nave de luptă hibride
Marina Regală trece printr-o transformare radicală. Planul anunță abandonarea flotei de distrugătoare Type 83 în favoarea a cel puțin șase nave „hibride”, cunoscute sub numele de nave de luptă comune (CCV). Aceste noi platforme vor înlocui actualele nave de apărare aeriană Type 45 și sunt concepute să funcționeze în tandem cu sisteme aeriene, de suprafață și submarine fără echipaj.
De asemenea, s-a renunțat la proiectul fregatei Type 32. În schimb, guvernul va investi 1,5 miliarde de lire sterline pentru a dezvolta conceptul de „marină hibridă”, bazat pe modelul „cu echipaj unde este necesar, fără echipaj unde este posibil”.
Dominanță aeriană prin tehnologie: Miliarde de lire pentru programul Tempest și noile drone de escortă
În plan aerian, atenția este concentrată pe Programul Global de Luptă Aeriană (GCAP), care beneficiază de o finanțare de 8,6 miliarde de lire sterline. Acest proiect ambițios, realizat în colaborare cu Italia și Japonia, vizează livrarea avionului de luptă de generația a șasea, Tempest.
Mai mult, Londra lansează un nou program pentru aeronave de luptă colaborative (CCA), similar celui din Statele Unite, cu obiectivul de a avea un demonstrator tehnologic în zbor până în 2030. Aceste „drone de escortă” vor sprijini avioanele de vânătoare în misiuni complexe. În paralel, flota actuală de Eurofighter Typhoon va primi modernizări de 1,1 miliarde de lire, iar armata se pregătește pentru sosirea primelor avioane F-35A la începutul anilor 2030. Totuși, nu toate programele au supraviețuit: aeronava de recunoaștere Shadow R1 urmează să fie retrasă prematur din uz.
Blindate moderne și sisteme anti-dronă: Armata terestră primește echipamente de ultimă generație
Pentru forțele terestre, Regatul Unit a alocat 2,2 miliarde de lire pentru noile vehicule blindate Boxer 8×8 și 1,1 miliarde de lire pentru finalizarea producției tancurilor Challenger 3 modernizate. De asemenea, peste 500 de milioane de lire sunt rezervate pentru proiecte de mobilitate ușoară și grea, care vor înlocui vechile modele Land Rover și vor introduce un nou sistem blindat 6×6.
Un capitol esențial este cel al dronelor și contra-măsurilor: 150 de milioane de lire vor merge către vehicule terestre fără echipaj, iar 220 de milioane de lire către Proiectul NYX, destinat construirii de drone autonome înarmate care să opereze împreună cu elicopterele de atac Apache. Totodată, sistemele anti-dronă vor beneficia de o infuzie de capital de 200 de milioane de lire.
Sub finanțare și incertitudine politică: Provocările care pândesc cel mai ambițios plan militar britanic
În ciuda sumelor impresionante, planul nu este scutit de critici. Cele 15 miliarde de lire suplimentare sunt încă departe de cele 28 de miliarde solicitate inițial de oficialii din domeniul apărării, ceea ce lasă goluri de finanțare în anumite programe.
Mai mult, viabilitatea pe termen lung a planului este pusă sub semnul întrebării de schimbările politice de la Londra. În contextul în care Andy Burnham urmează să preia frâiele puterii, rămâne de văzut dacă noul executiv va menține intacte aceste angajamente financiare masive sau dacă planul de investiții va suferi noi ajustări în săptămânile următoare.
Actualitate
Cerul Americii se îngustează: Criza flotei de vânătoare pune în pericol supremația aeriană a SUA
Timp de decenii, strategia de apărare a Statelor Unite s-a sprijinit pe un pilon de neclintit: puterea aeriană. Astăzi, însă, această premisă devine tot mai greu de susținut. Într-un context global marcat de expansiunea militară a Chinei, tensiunile din Europa și instabilitatea din Orientul Mijlociu, Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o realitate alarmantă: flota de avioane de vânătoare este în prezent cea mai mică și mai învechită din întreaga sa istorie de 78 de ani.
Matematica declinului: Avioanele vechi dispar mai repede decât sosesc cele noi
Problema fundamentală este una de planificare și ritm. În ultimii ani, rata de retragere a aeronavelor uzate a depășit-o pe cea a achizițiilor noi într-un raport de doi la unu. Această discrepanță a împins inventarul sub pragul critic de 1.145 de aeronave, minimul impus de Congres pentru a asigura misiunile primare.
Deși tehnologia noilor aparate este superioară, experții avertizează că performanța nu poate compensa complet lipsa volumului. O flotă restrânsă înseamnă mai puține resurse pentru instruire, cicluri de întreținere tensionate și, cel mai grav, o capacitate redusă de a absorbi pierderile în cazul unui conflict major. Proiecțiile indică faptul că flota va atinge punctul minim în anul fiscal 2028, o fereastră de vulnerabilitate pe care adversarii ar putea-o exploata.
Provocarea din Pacific: Cursa contra cronometru cu arsenalul Beijingului
Urgența modernizării este dictată în primul rând de evoluția rapidă a Chinei. Până la jumătatea anului 2024, Beijingul a depășit pragul de 600 de focoase nucleare operaționale, cu potențialul de a atinge 1.000 până în 2030. Dincolo de arsenalul nuclear, China își modernizează agresiv forțele convenționale, forțele spațiale și capabilitățile cibernetice.
În acest scenariu, o flotă americană în contracție lasă prea puțin loc de manevră. Provocarea nu este doar de a răspunde fiecărei capacități chineze, ci de a menține un avantaj competitiv susținut într-un teatru de operațiuni vast, în timp ce sunt respectate angajamentele față de aliații din restul lumii.
Frontul legislativ: Presiuni pentru un ritm de producție de război
Pentru a stopa declinul, la nivel politic se fac presiuni majore pentru modificarea bugetelor de apărare. Obiectivul este clar: achiziționarea a cel puțin 72 de avioane de vânătoare noi pe an, cu o țintă ideală de peste 100, în funcție de capacitatea bazei industriale.
Dezbaterea actuală nu se rezumă la alegerea între F-35A sau F-15EX, ci la recunoașterea faptului că ambele sunt vitale. F-35A rămâne piesa centrală a capacității de generația a cincea, în timp ce F-15EX oferă raza de acțiune și sarcina utilă necesare apărării teritoriului național. Strategia propusă vizează menținerea a cel puțin 57 de escadrile de vânătoare codificate pentru luptă, considerându-se că orice întârziere în livrarea înlocuitorilor transformă pensionarea avioanelor vechi într-o pierdere netă de securitate.
Statele Unite se află într-un punct de inflexiune: fie accelerează producția pentru a închide „deficitul de vânătoare”, fie acceptă riscul ca o viitoare criză să găsească forțele aeriene insuficient pregătite pentru cerințele câmpului de luptă modern.
-
Exclusivacum o ziO nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
-
Exclusivacum 2 zileO nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
-
Exclusivacum 4 zile„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare
-
Exclusivacum 4 zileGuvernul „Nu stie, Nu poate, Nu răspunde”. MAI: Bani au fost, voință zero. Restul e fum juridic și contabili de carton
-
Exclusivacum 4 zileCaracatița cu carnet de partid: MEDAT, ministerul în care reforma e doar o glumă proastă
-
Exclusivacum 3 zileANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”
-
Ancheteacum 4 zileJustiție cu chip uman: Magistratul care a învins „demonul” alcoolului, repus în funcție de CSM prin vot unanim
-
Exclusivacum 2 zileCurtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente



