DE LA O ZI LA ALTA

• ILIESCU ŞI ŢĂRANII. Ieri, preşedintele Iliescu s-a întîlnit cu locuitori din judeţul Călăraşi. S-a căzut de acord cu acest prilej că nu trebuie neglijate lucrările agricole • COMITETE ŞI COMIŢII. Aflăm cu emoţie că din Consiliul de administraţie al Băncii Române de Comerţ Exterior, alături de domnii Dijmărescu şi Severin, face parte şi domnul Ion Raţiu! • VICTIMIZARE. La conferinţa de presă de ieri organizată de către Uniunea Democratică a Romilor s-a reproşat societăţii o tendinţă de victimizare a romilor. S-a arătat, de asemenea că şomajul afectează trei pătrimi din cei circa 2,3 milioane de romi înregistraţi la ultimul recensămînt • VIZITA. Domnul Adrian Năstase, ministru de externe, va efectua o vizită de două zile în Iugoslavia, unde va avea convorbiri cu omologul său Vladimir Loncear • DOLARUL IN RECUL. Ieri, cursul de echilibru al dolarului a atins un nou prag: 180 lei! • TELEX. Se pare că vom avea, în curînd, o nouă centrală telex, de 4 000 linii, comandată de către Rom Post Telecom companiei franceze SAGEM.

Ziarul Libertatea din 6 martie 1991 pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

PRIMUL MINISTRU AL ROMÂNIEI – LA SANTIAGO DE CHILE

Domnul Petre Roman a ajuns luni seara la Santiago de Chile, după o scurtă oprire la Dakar. In legătură cu această escală tehnică domnul Roman a precizat că a fost folosit acest prilej pentru a pune la punct detaliile unor întilniri şi convorbiri cu înalte oficialităţi senagaleze pe probleme de interes mutual, la sfîrsitul actualului turneu sud-american, la întoarcerea spre Bucureşti. Revenind la Santiago de Chile, să menţionăm că ziua de marţi este marcată de o importantă succesiune de întîlniri cu personalităţi din această tară, membri marcanţi ai guvernului, cu liderii parlamentului, cu reprezentanţii cercurilor de afaceri. Corolarul schimburilor de păreri şi idei al rundelor de convorbiri aplicate la o sferă sau alta cu interlocutori de marcă îl reprezintă fără discuţie întîlnirile programate să aibă loc între primul ministru şi preşedintele Republicii Chile, domnul Patricio Aylwin Zocar. Concluziile si deciziile ce vor fi luate urmează a fi transferate în textul acordurilor şi programelor de colaborare dintre România şi Chile, ce urmează a fi cunoscute la încheierea vizitei.

EVRIKA!

Aflăm că unele primării comunale fac tot felul de obstrucţii celor ce vor să-şi depună cererile de reconstituire a dreptului asupra pămintului. Chiar ne jucăm cu legea? În unele cazuri – mai „ciudate”, dar tocmai de aceea trebuie analizate foarte atent – se invocă nişte „acte de donaţie” către stat sau C.A.P. semnate „de bună voie” de oameni aflaţi prin puşcărie ori la Canal. Aşa s-a întîmplat la Voineşti. Cam acre merele…

GURA LUMII

INFORMAŢII PENTRU CARE UNII BAGĂ, TOTUŞI, MINA ÎN FOC!

• PREMIANŢII

Unele ziare dau o atenţie specială activităţilor unuia dintre sindicatele dintr-o instituţie de interes general: Televiziunea Română. Faptul este (în parte) explicabil şi n-o să încercăm a-l justifica. Aceasta cu atît mai mult cu cît revista „Flacăra” i-a decernat d-lui Dumitru Iuga, preşedintele acelui sindicat (din cele 5 formaţii similare) un premiu pentru… „democratizarea Informaţiei”!
Este dreptul de necontestat al oricărei publicaţii să-şi aleagă premianţii. Expresia, însă, ne este cunoscută. „Democratizarea informaţiei” sau „decolonizarea” ei, făceau parte din vocabularul ideologiei comuniste. Revine aceasta în actualitate? (Expresia, fireşte, nu altceva). Este o întrebare oarecum profesională, care nu are prea multă legătură cu dl. Iuga. Dar să vedem ce fel de informaţii… democratizate oferă tînărul premiant? In primul rînd: cum s-a constatat această calitate a d-lui Iuga? S-au avut in vedere protestele sale frecvente apărute, mai ales, in coloanele ziarului „România liberă”, ori cele furnizate altor gazete (recent – „Baricada” nr. 6 (57) din 12 februarie a.c.) din care rezultă că partenerii de idei ai d-lui Iuga sînt în număr de 1.700! Am aflat, din surse sigure, de data aceasta, că la alegerile (evident libere, ca şi sindicatul d-lui Iuga) ale noii conduceri a respectivului sindicat, fostul preşedinţe şi-a menţinut „cu o majoritate covîrşitoare”, cum se scrie la jurnal, funcţia sa profund socială. Despre celelalte sindicate „fantomă”, cum sînt ele apreciate de acelaşi lider „covîrşitor” nici o vorbă (bună, bineînţeles). Unii dintre cei prezenţi la citatele alegeri au avut curiozitatea să-i numere pe participanţi. Aceştia însumau cifra de 180! Dar erau posesorii unor „delegaţii”, ai unor „împuterniciri” (ca pe vremuri!) în virtutea cărora au votat şi pentru cei absenţi. Aşa s-a ajuns la o altă cifră: ceva peste 700. A mai circulat şi un alt calcul, potrivit căruia cei prezenţi (din care foarte putini au rămas pînă la sfîrşitul… procedurii) fuseseră 350.

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 6 martie 1991 pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

DOUĂ ORE ÎN DIALOG CU NICU CEAUŞESCU LA PENITENCIARUL JILAVA

„Dacă joci cu cărţile pe fată, pierzi tot timpul” (lll)

• Una este să ai privilegii materiale şi alta să ai privilegii politice • Eram unul dintre cei 41 de prim-secretari • Pacepa m-a văzut o dată sau de două ori în viaţa lui • Cînd o să apară o lege a presei în România, o să ne umplem de bani • O discuţie strict personală pe 9 decembrie 1989 • In orice caz eu vreau să fiu liber

Rep.: Totuşi eraţi in centrul sistemului, eraţi un personaj important, eraţi privilegiat.
N.C.: Asta este… Staţi un pic, să ne înţelegem. Una este să ai o maşină mai bună sau privilegii materiale şi alta este să ai privilegii politice. Deci, dacă vă referiţi la primele, sînt de acord cu dvs. Dacă vă referiti la cele politice, nu mai sînt de acord. Sigur se vor putea face multe speculaţii pe această temă. S-au si făcut. Dar aţi vrut realitatea.

Rep.: Din punct de vedere politic, consideraţi că aţi fost îndepărtat?
N.C.: Într-un fel, da. Să vă dau un singur exemplu ca să înţelegeţi mai bine. Ştiţi, ca să poti să faci rost de mincare la oamenii dintr-un judeţ cel mai mare era un director de centrală! Mă rog. Trebuia să tratezi cu ăla.

Rep.: Bine, sînt de acord, dar eraţi totuşi Nicu Ceauşeseu şi întotdeauna ceea ce spuneaţi era respectat.
N.C.: Erau atenţi în anumite limite. Fiindcă nu era numai Nicu Ceauşescu în România. Eram unul din cei 41 de prim-secretari.

Rep.: Faptul că vă numeaţi Ceauşescu nu vă acorda o poziţie superioară?
N.C.: Îti dădea o poziţie in anumite situaţii. Dar sînt situaţii în care degeaba, indiferent cum te cheamă nu aveai cum să rezolvi problemele.

Rep.: Înţeleg că de     privilegiile materiale v-aţi bucurat!
N.C.: Am spus că dacă privilegiile materiale, deci să ai o maşină mai bună sau alte lucruri mai bune. Da. Casă nu. Casa nu era a mea. Aşa că de asta nu am profitat.

Rep.: Atunci totul despre viaţa dumneavoastră este fals? In cartea lui Pacepa, se afirmă că aţi condus ca un nebun o maşină de curse de tipul Ferrari sau Maseratti.
N.C.: În carte, scrie foarte multe lucruri. Dar am mai discutat. Ala scrie orice, dar ăla practic nici nu m-a cunoscut pe mine. Pacepa m-a văzut pe mine o dată sau de două ori în viaţa lui. Prima dată în 1973. Eram împreună cu părinţii mei în America Latină, deci el îsi avea treburile lui. Si cred că încă o dată întimplător în minister. Dar în rest, mese, chestii… mai ales că ştiam că are tehnică şi video în cameră.

Rep.: Era controlat?
N.C.: Nu, se autocontrola. Filmele si negativele pe care le-a dat în exterior, nu le-a luat de la mine ci de la el personal.

Rep.: Cum judecaţi toate istoriile care s-au scris despre viaţa dvs. privată?
N.C.: Cînd o să apară legea presei în România, dacă o să apară vreodată, o să ne umplem de bani. In primul rînd…

Av.: In sfîrşit, la procesele dumitale nu m-am umplut.
N.C.: Păi da. … în orice caz pe cei de la Reuter o să-i dau în judecată. Chestia cu Nadia, cu unghiile… Nu-i nimic o să-i chem pe ăia martori în proces.

Rep.: Cum s-a născut această istorie?
N.C.: Asta nici eu nu stiu…

Rep.: Ei, cînd ai spus că şi-a băgat mina     in farfurie!
N.C.: Nu şi-a băgat nici o mină in farfurie.

Av.: Asta au povestit, spuneau oamenii, l-ai spus să-şi taie unghiile pentru că avea ciuperca aia… sau aşa ceva.
N.C. : Nu i-am spus-o eu. altcineva de la masă. Povestea asta era acum cinci ani în urmă. Ce se întimpla? Ea purta unghiile mai mari. Din cauza lacului, chestii din ăstea, nu mă pricep la     gimnastică făcuse ceva, o ciupercă. Iar cineva de fapt, translatoarea mea care îmi era si secretară, mi-a atras atenţia: „Vezi să nu mai pună     mîna pe mîncare că are chestii din ăstea”. Si cum era în relaţii mai bune cu ea, normal că i-a spus să-şi taie unghiile. Că doar n-o să m-apuc eu să-i spun unei femei, taie-ţi unghiile sau coafează-te într-un fel sau cutare… Fiecare face ce vrea. Si de aici bineînţeles că se nasc nişte… de fapt a existat şi un interes de a se crea o imagine. Probabil că erau anumite interese. De ce natură, de ce erau aceste interese? Nu m-am Interesat niciodată. Pentru că nu mă Interesa.

Rep.: Aţi prevăzut caracterul sîngeros al revoluţiei române?
N.C.: Am spus de la început că prevedeam anumite schimbări, dar nu în sensul în care au fost referindu-mă tocmai la caracterul acesta. Adică avînd în vedere situaţia – începem să intrăm în geo-politlcă cu chestiile acestea – politică în Europa de Est, deci a influenţei sovietice, care văd că acum se simte în altă parte, dar mă rog asta nu e treaba mea. Era normal de aşteptat o schimbare în România. Mă rog, eu cunosc multe lucruri, dar nu are rost să vi le povestesc. Adică si cum prevedeau. Si ce se prevedea si cină unde se prevedea. In orice caz eu vreau să fiu liber. Eu nu vreau să fiu închis.

Rep.: Ceea ce prevedeaţi dumneavoastră prevedeau şi tatăl şi mama dvs.?
N.C.: N-am discutat cu ei acest lucru. V-am explicat, distanta între Sibiu si Bucureşti este de 300 km. Ultima dată am vorbit cu taică-meu pe 9 decembrie 1989. O discuţie din asta, strict personală. „Ce mai faci”? Banală. Deci, de atunci nu mai stiu cum au evoluat lucrurile.

Rep.: Nu aţi văzut caseta cu ce s-a întîmplat?
N.C.: Să ştiţi că toţi ziariştii care vin, îmi promit că vor trimite caseta. Dar nici unul nu mi-a trimis-o pînă acum. Dar, caseta adevărată, nu cea transmisă la Televiziune. Cereti-o lui Bush sau lui Gorbaciov. Asta nu o mai scrieţi, pentru că vreau să stau liber.

Av.: Ţi-ajunge unul din ei. Te fugăreşte unul din ei.
N.C.: Nu-i nevoie să mă fugărească unul din ei. Trebuie numai să apese pe un buton.

Ziarul Libertatea din 6 martie 1991 pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 6 martie 1991 pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Gabriela STANCIU

Presa acum 50 de ani

​[6 martie 1941]

• HOTĂRÂRILE CONSILIULUI DE MINIŞTRI DE ERI: Organizarea Serviciului Sanitar al Scoalei. Un cât mai sever control al activităţii slujitorilor altarului/ Recensămîntul tuturor medicilor din ţară. Legea pentru românizarea întreprinderilor va fi aplicată cu severitate • CAMERA DE AGRICULTURA DIN ILFOV a stabilit preţurile minime şi maxime pentru muncile agricole, arendări etc. • REGELE BORIS a asistat, incognito, la intrarea trupelor germane în Bulgaria • TRECEREA ÎN PATRIMONIUL STATULUI a bunurilor şi valorilor fostei organizaţii „Straja Ţării“ • PREMIERA LA TEATRUL ION VASILESCU: „Banii nu fac nici două parale“, de Amando Curcio, cu Ion Iancovescu • MASURI antisemite în Olanda • ANULAREA CARŢILOR DE STUDENT. Cele noi vor fi eliberate numai după ce se va stabili identitatea studenţilor • DECLARAREA MORŢII PREZUMTIVE a celor dispăruţi în anumite intervale de timp • REGELE GRECIEI a primit pe d. Eden, ministrul englez de externe • REZULTATELE PLEBISCITULUI după a treia zi de votare: total participanţi: 2.498.760, din care 2.490.944 au rostit DA, iar 2.816 au zis NU • LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI: Tratative de armistiţiu între Grecia şi Italia • PEDEPSE aplicate de Tribunalul militar pentru fante din timpul rebeliunii • MAREA BRITANIE va ataca Siria • S-A ŢINUT ADUNAREA GENERALA a Băncii Româneşti, sub preşedinţia dlui C.I.C. Brătianu • PREŞEDINTELE ROOSEVELT se ocupă de fixarea materialelor ce vor fi trimise Angliei • PROF. G. OPRESCU prezintă în cronica din „Universul” expoziţia de arte minore a „Tinerimii Artistice” • AUTORITĂŢILE GERMANE au preluat 150 de prăvălii evreieşti din Paris • „CIORAPII sunt apăraţi de jambiere din piele de peste care ţin în acelaşi timp de cald. Tot creaţia oraşului Frankfurt” • ZIARUL „ULUS” publică un interviu cu d. Saracioglu, ministrul afacerilor externe al Turciei, in care se subliniază că această ţară „nu poate rămâne nepăsătoare fată de acţiunile străine ce s-ar desfăşura în zona sa de securitate” • GRECIA a cerut ajutor Statelor Unite • COMERCIANŢI SPECULANŢI din Capitală au fost trimişi în judecată • MINISTERUL MUNCII reia „o discuţiune nouă şi totuşi veche de cât ministerul: cooperativele muncitoreşti şi putinţa înfiinţării lor imediate“ • MILANUL va fi legat printr-un canal de Adriatica • IN STATELE UNITE „psihoza războiului a crescut pînă la maximum” • DORESC CĂSĂTORIE. „Am calităti distincte, studii agronomice, ani 38, moşie valoare 3.000.000, imobil Bucureşti. Sunt Român, administrator fermă particulară. Doresc căsătorie Doamnă. Domnişoară , moral, fizic, inteligentă, gospodină, eventual fără avere, corespunzătoare. Ne anonime, detailate posibil-fotografii. Discreţie, onoare. Ziar 0100”.

Rubrică realizată de Ion BUTNARU

CONFERINŢĂ DE PRESĂ LA GUVERN

OPTIMISM PONDERAT ÎN CE PRIVEŞTE ACORDAREA CLAUZEI

Conferinţa de presă de ieri de la Palatul din Piaţa Victoriei, a debutat cu un rezumat al ultimelor informaţii privind activitatea la zi a Guvernului Expozeul purtătorului de cuvînt, domnul secretar de stat Bogdan Baltazar, a cuprins relatări privind vizita domnului Petre Roman, primul ministru al Guvernului, în state din America Latină, avînd ca obiectiv asigurarea de debuşeuri pentru produse ale industriei constructoare de maşini româneşti, cooperarea în producţie cu parteneri din ţările, vizitate, precum si contractarea de importuri tradiţionale – minereuri, petrol, produse agroalimentare. A urmii apoi, o succintă referire la vizita în SUA a domnului Eugen Dijmărescu, ministru de stat însărcinat cu orientarea economică, care avea să fie complotată, în partea a doua a conferinţei de presă, de către însusi domnul Dijmărescu. Au fost făcute precizări privind pozitia Guvernului fată de rezolvarea conflictului din Golf precizându-se disponibilitatea României de a-şi oferi serviicile în cadrul eventualei forte de pace ONU – „Căştile albastre” – ce se va constitui în zonă. Au mai fost furnizate informaţii, la fel de sumare, vizînd adoptarea Legii bugetului pe exerciţiul financiar 1991, care a fost promulgată pe data de 1 martie, nivelul producţiei de energie electrică şi termică, stadiul transformării unor întreprinderi în regie autonomă sau societăţi comerciale, precum şi vestea bună privind desfăşurarea tratativelor pentru primirea unor importante împrumuturi de la BIRD şi Banca Mondială.
Răspunzînd întrebărilor puse de ziarişti, privind efectele, demersurilor făcute pe timpul vizitei la Washington, domnul Eugen Dijmărescu a precizat că acestea s-au înscris pe linia preocupării şi dorinţei guvernului de normalizare a relaţiilor cu SUA pe toate planurile. S-au făcut paşi înainte, dar nu ultimii în acest sens, am înţeles din alocuţiune. Şi din partea SUA, a releva înaltul demnitar există dorinţa de renegociere a acordurilor comerciale şi de colaborare cu România. Un pas în acest sens l-ar constitui deblocarea acordului de împrumut de către Banca Mondială in valoare de circa 40 milioane dolari. In momentul de faţă, la Departamentul de Stat se află în studiu o recomandare către Casa Albă pentru ca aceasta, la rîndu-i, să facă recomandările necesare forului legislativ al SUA cu privire la acordarea către România a clauzei naţiunii celei mai favorizate.
Răspunzînd la o altă întrebare, domnul Eugen Dijmărescu a reiterat punctul de vedere al Guvernului, expus de primul ministru în Raportul prezentat în şedinţa comună a celor două camere ale Parlamentului referitoare la comerţul de pe piaţa românească în valută: – în nici o ţară din lume – a precizat domnia sa – nu există o circulaţie monetară paralelă. Dorinţa de a ajunge cît mai repede la stadiul în care leul să fie însănătoşit, să devină convertibil este însoţită de acţiuni concrete, în curînd, întreprinzătorii vor avea posibilitatea de a comanda marfă de import în lei şi deci de a vinde numai in lei. Vor lua fiinţă şi ghişeele de schimb valutar, urmînd ca operaţiile de schimb să se facă oficial şi nu ca pînâ acum la piaţa neagră.

Gheorghe NICULIŢA

Ultima oră • Ultima oră

Precizări ale purtătorului de cuvînt al Guvernului

Referitor la un articol apărut în publicaţia „Şi totuşi iubirea”, în care se susţine, în esenţă, că pentru imobilul în care locuieşte în prezent dl. prim-ministru Petre Roman s-ar fi plătit, în mod nejustificat şi incorect suma de 753 800 lei, pe care acesta i-ar datora statului, purtătorul de cuvînt al guvernului dl. secretar de stat Bogdan Baltazar a preciat. Imediat după desemnarea d-lui Petre Roman in actuala funcţie, specialişti din Ministerul Apărării Naţionale au arătat că, în condiţiile în care locuia, nu puteau să-i asigure securitatea personală. A fost gă-
sită o vilă, care se afla însă în condiţii foarte precare, necesitînd importante reparaţii, pentru care s-a cheltuit suma totală de 229 057 lei, care au fost realizate pe baza unui referat al Direcţiei generale de producţie şi prestaţii. Familia Roman este debitoare cu 60 000 lei pentru cumpărarea unor mochete şi draperii.

Marin Sorescu despre demisia sa

Scriitorul Marin Sorescu şi-a prezentat demisia din funcţia de redactor-şef al revistei „Ramuri” ca şi din aceea de membru al Uniunii Scriitorilor.
In legătură cu hotărîrea adoptată, scriitorul a precizat, marţi la amiază, corespondentului de la Craiova al Agenţiei Naţionale de presă ,,Rompres“: „Am recurs la această măsură extremă ca urmare a unor presiuni exercitate asupra mea, în vederea alinierii la tendinţele de politizare forţată a revistelor literare, fiind in dezacord cu excesele extremiste ale unor lideri din Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor – Ştefan Augustin Doinaş, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu -, excese amintind, fie de perioada proletcultismului, fie de unele tendinţe intolerante de tristă amintire, de dinainte de război. Pe amintitele planuri, actuala conducere a Uniunii Scriitorilor a încurajat cîţiva veleitari de la Revista „Ramuri” într-o acţiune de denigrare a mea, sancţionînd în felul acesta, nealinierea şi independenţa politică a unui redactor şef. Voi lucra pe mai departe ca scriitor. Deci, între mine şi conducerea Uniunii Scriitorilor există un dezacord de principii. Regret că intr-un moment ca acesta, drumurile noastre se despart”.