Actualitate
Eliminarea orei de vară. Când ar putea România să renunțe la schimbarea orei
România, dar și majoritatea statelor lumii, trece la ora de vară în noaptea de 27 spre 28 martie, când ora va fi dată din nou înainte.
Dar acesta ar putea fi ultimul an în care se mai schimbă ora în Europa, informează Știrile Pro TV.
În noaptea de sâmbătă 27 martie spre duminică 28 martie, ceasurile se dau înainte cu o oră, astfel că ziua de duminică, 28 martie, va fi cea mai scurtă din acest an.
În principiu, trecerea la ora de vară a fost adoptată pentru a folosi cât mai mult lumina zilei și pentru economisirea energiei electrice.
Cu toate acestea, schimbarea orei a produs nemulțumiri de-a lungul timpului, iar mulți critică măsura pentru că ar crea probleme de sănătate în rândul cetățenilor.
În România, ora de vară este corelată cu ora de vară din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Ora de vară trebuia eliminată încă de anul acesta
În urma unui sondaj de opinie realizat la nivelul UE, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării orei, propunere susținută în principal de Germania.
Pe 26 martie 2019, Parlamentul European a votat eliminarea schimbării orei începând cu anul 2021.
Fiecare stat membru va trebui să decidă dacă va rămâne la ora standard sau la ora de vară.
Potrivit propunerii Executivului comunitar, statele membre care decid să mențină permanent ora de vară trebuiau să efectueze ultima schimbare înacest sens în ultima duminică din luna martie 2021, iar cele care preferau ora standard urmau să schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021. Cu toate acestea, propunerea prevede și posibilitatea unei amânări de 12 luni.
În condiții normale, statele UE ar fi trebuit să informeze Comisia asupra deciziei lor până în aprilie 2020, după care ar fi trebuit să urmeze o perioadă de coordonare. Cu toate acestea, procesul a fost oprit complet de negocierile privind Brexit și de izbucnirea pandemiei, iar reluarea acestuia ar putea avea loc cel mai devreme în 2022.
Eliminarea orei de vară a fost blocată practic din momentul în care Consiliul European a cerut Comisiei o evaluare amănunţită a impactului unei asemenea decizii. La rândul său, Comisia a aruncat răspunderea în seama statelor membre, cerând Consiliului să prezinte o poziţie comună.
România a încercat în 2018 să renunțe la ora de vară
În România a existat o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară, dar aceasta a fost respinsă de Senat în ședința din 29 mai 2018, în calitate de primă cameră sesizată.
La acea vreme, și Guvernul României s-a opus respectivului proiect.
În noaptea de 27 spre 28 martie, noaptea de sâmbătă spre duminică, România trece la ora de vară.
Actualitate
Radarul care vede tot: LeoLabs își mobilizează noul sistem de monitorizare spațială în Pacific
Un nou „ochi” în orbită pentru Pentagon și aliați
Compania americană LeoLabs, specializată în monitorizarea obiectelor din spațiu, a anunțat că noul său radar de urmărire este acum operațional, primul exemplar urmând să fie testat în premieră în cadrul exercițiului militar multinațional Valiant Shield, desfășurat în Pacific.
Potrivit unui purtător de cuvânt al companiei, sistemul denumit Scout-S, în configurația sa inițială „Scout Hawaii”, a devenit operațional în iunie 2026 și va fi integrat în activitățile de experimentare din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026 al Comandamentului Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM). Noul radar este parte a unui efort mai amplu de a evalua capabilități transportabile de căutare 3D pentru întreaga familie de sisteme Scout, în medii „relevante operațional”.
Valiant Shield: laboratorul militar din Indo-Pacific
Valiant Shield este un exercițiu bianual al forțelor joint americane în teatrul Indo-Pacific, care, începând cu 2024, include și aliați regionali. Ediția din acest an are loc între 22 iunie și 1 iulie, în și în jurul Hawaii, Guam și Japonia, oferind un cadru ideal pentru testarea în condiții reale a noilor tehnologii de supraveghere spațială.
Deși detaliile contractului nu au fost făcute publice, LeoLabs precizează că radarul „transportabil” Scout-S a fost dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea US Space Force, inclusiv printr-un grant TACFI (Tactical Funding Increase) acordat în 2025.
Radar într-un container: mobilitate totală pe uscat, pe mare și în aer
Unul dintre atuurile cheie ale Scout-S este mobilitatea. Întregul sistem încape într-un container ISO standard de 20 de picioare, ceea ce îi permite să fie dislocat rapid pe cale terestră, aeriană sau maritimă, oriunde este nevoie de acoperire suplimentară.
Tehnologic, radarul folosește scanare 3D, o arhitectură direct radiating array (DRA) și un design modular în banda S, menite să îmbunătățească monitorizarea obiectelor aflate în orbita joasă a Pământului (LEO) și în orbita foarte joasă (VLEO).
Conform companiei, acest pachet tehnologic permite extinderea semnificativă a duratei de observare a unui obiect, de la câteva secunde la câteva minute, în timpul unei singure treceri orbitale.
De la „instantanee” la supraveghere continuă
Această prelungire a ferestrei de observare este esențială pentru militari și operatori spațiali. Cu cât un obiect este urmărit mai mult pe durata unei orbite, cu atât cresc șansele de a detecta manevre, de a caracteriza comportamentul, de a observa operațiuni de proximitate, de a identifica lansări de încărcături utile și de a diferenția activitățile de rutină de acțiunile cu potențial ostil.
În plus, designul Scout-S permite proliferarea rapidă a unei rețele de radare mobile, capabile să umple golurile de acoperire lăsate de sistemele fixe existente. Rezultatul: trecerea de la un model bazat pe „poze din când în când” la un model de „urmărire persistentă” a fiecărui obiect spațial de interes.
Răspuns la „accelerarea activităților adversarilor” în spațiu
CEO-ul LeoLabs, Tony Frazier, avertizează că intensificarea activităților adversarilor în spațiu pune sub presiune superioritatea spațială a SUA și aliaților săi. În acest context, simpla urmărire periodică a obiectelor pentru a le prezice orbitele „nu mai este suficientă”.
Ceea ce contează acum, subliniază el, este abilitatea de a menține „custodia persistentă” asupra sarcinilor utile manevrabile, astfel încât clienții – în principal militari – să poată reacționa rapid la amenințările emergente.
Scout Hawaii rămâne „în teren” după exercițiu
LeoLabs anunță că unitatea Scout-S din Hawaii nu va fi retrasă după încheierea Valiant Shield. Ea va rămâne operațională pentru activități de experimentare și testare în condiții reale a capabilităților radar de nouă generație.
De altfel, radarul contribuie deja cu date la rețeaua globală de monitorizare a spațiului a companiei. Potrivit comunicatului, Scout-S a furnizat „urmărire persistentă” a sateliților chinezi de intelligence, supraveghere și recunoaștere – inclusiv sateliții militari Yaogan – precum și a așa-numitei „navete spațiale” chineze, aflate în LEO.
Sistemul și-a demonstrat și capacitățile în VLEO, reușind să urmărească un obiect la o altitudine de aproximativ 230 de kilometri (143 de mile), o zonă de zbor extrem de sensibilă, unde puține radare pot oferi, în prezent, date de calitate la fel de ridicată.
Actualitate
Alianța „SkyStriker”: Israelul și Germania își unesc forțele pentru a redefini viitorul munițiilor rătăcitoare
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de apărare ale Bundeswehr-ului, giganții din industria de armament Elbit Systems și Diehl Defence au parafat un parteneriat de proporții pentru furnizarea sistemului de muniție rătăcitoare SkyStriker. Anunțul, făcut în contextul prestigiosului Salon Aeronautic de la Berlin, marchează o nouă etapă în expansiunea tehnologiei militare israeliene pe piața europeană, aflată în plină efervescență.
Tehnologie de ultimă oră cu amprentă germană: Suveranitate și producție locală
Acordul nu vizează doar simpla achiziție de echipamente, ci pune bazele unei colaborări industriale profunde. Planul prevede ca asamblarea și fabricarea sistemelor SkyStriker să aibă loc în Germania, sub coordonarea Diehl Defence. Această abordare urmărește dezvoltarea unor capacități suverane și fortificarea industriei naționale de apărare germane, oferind în același timp soluții logistice rapide și adaptate cerințelor Berlinului în materie de recunoaștere și lovituri de precizie autonome.
SkyStriker: Avatarele războiului modern sub cupola Berlinului
Sistemul SkyStriker reprezintă vârful de lance al noii generații de arme rătăcitoare, capabil să acopere o rază de peste 200 de kilometri cu o încărcătură utilă de până la 10 kilograme. Într-un context global marcat de lecțiile dure ale conflictelor din Ucraina și Gaza, cererea pentru astfel de platforme a explodat. Eficiența acestora rezidă în capacitatea de a survola câmpul de luptă, oferind informații vitale înainte de a lovi cu o precizie chirurgicală, transformând radical dinamica operațiunilor tactice.
Integrare tactică și expansiunea arsenalului european
Flexibilitatea acestui sistem este demonstrată de compatibilitatea sa cu alte platforme de artilerie modernă, precum lansatorul de rachete EuroPULS. Această sinergie tehnică vine în completarea contractelor deja existente pentru dotarea forțelor armate germane cu sisteme avansate de artilerie de precizie. Prin fuziunea dintre experiența vastă a Germaniei în integrarea sistemelor și tehnologia revoluționară israeliană, noul parteneriat promite să livreze o soluție „ready-for-future”, pregătită să răspundă provocărilor de securitate de pe continentul european.
Actualitate
Cutremur în Cabinetul britanic: John Healey demisionează pe fondul unei crize de finanțare fără precedent
Marea Britanie se confruntă cu o criză de securitate la nivel înalt după ce Secretarul de Stat pentru Apărare, John Healey, și-a prezentat astăzi demisia. Gestul său radical vine ca un avertisment dur la adresa strategiei financiare a guvernului, despre care Healey afirmă că este insuficientă și că „ar putea lăsa țara într-o stare de vulnerabilitate”.
Avertismentul de pe platforma X: „Țara devine mai puțin sigură”
Într-o scrisoare publică, fostul ministru a recunoscut eforturile Prim-ministrului Keir Starmer de a identifica amenințările la adresa securității naționale, însă a taxat dur eșecul acestuia și al Trezoreriei de a aloca fondurile necesare pentru a le contracara. Mărul discordiei este Planul de Investiții în Apărare (DIP), un document strategic mult amânat, care în varianta actuală nu ar reuși să acopere nevoile reale ale armatei.
„Fără un plan de investiții care să răspundă cerințelor momentului, sunt forțat să iau decizii care ar reduce capacitatea de luptă a Forțelor noastre și ar crește riscurile pentru personalul aflat în operațiuni”, a declarat Healey. Acesta a subliniat că demisia a rămas singura opțiune onorabilă după ce solicitările sale pentru resurse adecvate au fost ignorate.
Războiul cifrelor: Securitatea națională versus austeritatea bugetară
În spatele ușilor închise, tensiunile dintre Ministerul Apărării și Trezorerie au atins cote alarmante. Healey a solicitat un pachet de finanțare de 18 miliarde de lire sterline pentru a asigura modernizarea forțelor armate. În replică, Rachel Reeves, Cancelarul de Finanțe, a refuzat constant să aprobe o sumă mai mare de 12 miliarde de lire sterline.
Deși s-a încercat un compromis de ultim moment la pragul de 15 miliarde de lire sterline – sumă ce urma să fie acoperită parțial prin reduceri bugetare de 1% din partea celorlalte ministere – negocierile au eșuat, lăsând apărarea Regatului Unit într-un impas financiar periculos.
Un semnal de alarmă pentru aliați și industria de profil
Reacțiile din sectorul de apărare nu au întârziat să apară, demisia lui Healey fiind descrisă drept o „reflecție condamnabilă asupra stării actuale a lucrurilor”. Liderii din industria aerospațială avertizează că eșecul în finalizarea corectă a Planului de Investiții în Apărare va avea consecințe care depășesc cele mai negre previziuni, subliniind că apărarea țării nu ar trebui să fie tratată ca o simplă sarcină contabilă.
Incertitudinea planează acum asupra unor decizii critice care urmau să fie anunțate săptămâna viitoare. Printre acestea se numără achiziția flotei de avioane de vânătoare F-35A de generația a cincea, capabile să transporte armament nuclear, un pilon central al strategiei de descurajare pentru următorul deceniu.
-
Exclusivacum 17 oreBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 19 oreEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 2 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 3 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 2 zileProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 18 orePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 18 oreDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 4 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD



