Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 25-26 februarie 2021, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format de videoconferinţă.

Unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 şi acţiunea în domeniul sănătăţii, cu accent pe lecţiile învăţate din criza curentă, consolidarea rezilienţei UE în domeniul sănătăţii şi al managementului crizelor, în perspectiva creării unei Uniuni a Sănătăţii, precum şi aspecte privind cooperarea internaţională în domeniu. Liderii europeni au discutat, de asemenea, aspecte legate de securitate şi apărare, cu accent pe cooperarea în domeniu la nivel UE şi complementaritatea cu demersurile de la nivel internaţional, precum şi aspecte privind Vecinătatea Sudică a Uniunii.

Cu privire la coordonarea la nivelul UE în gestionarea pandemiei de COVID-19 şi consolidarea rezilienţei Uniunii în domeniul sănătăţii, şefii de stat şi de guvern au abordat atât aspecte legate de vaccinare, cât şi elemente privind măsurile la frontierele interne şi externe ale Uniunii Europene.

În declaraţia adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanţa derulării, în bune condiţii, a campaniilor de vaccinare de la nivel naţional, precum şi a menţinerii integrităţii Pieţei Interne a Uniunii. O atenţie deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacităţii de identificare a noilor variante ale virusului şi adaptarea, în consecinţă, a vaccinurilor. De asemenea, şefii de stat şi de guvern au avut un schimb de opinii pornind de la situaţia actuală şi de la lecţiile învăţate din pandemie pentru consolidarea rezilienţei UE în domeniu, în baza propunerilor recente ale Comisiei Europene privind Uniunea Sănătăţii şi strategia farmaceutică.

În intervenţia pe care a avut-o, Preşedintele României a făcut referire la concluziile care se desprind ca urmare a procesului de gestionare a pandemiei de COVID-19 de la debutul acesteia, în urmă cu un an şi până în prezent. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene pentru gestionarea pandemiei, în ceea ce priveşte achiziţionarea şi distribuţia vaccinurilor, de a asigura funcţionarea Pieţei Interne a Uniunii, de a prezenta iniţiative menite să consolideze rezilienţa UE în domeniu, precum cea recentă privind Incubatorul HERA – anticipând împreună ameninţarea variantelor de COVID-19.

Legat de procesul de vaccinare, Preşedintele României a subliniat că, în ciuda unor întârzieri în livrarea vaccinurilor şi a unor ritmuri diferite în statele membre, evoluţiile sunt pozitive la nivel european, vaccinarea desfăşurându-se conform planificării.

Pe de altă parte, Preşedintele Klaus Iohannis a semnalat faptul că, la nivelul UE, nu s-a reuşit implementarea unei abordări comune în ceea ce priveşte unele măsuri luate în pandemie, precum restricţiile impuse, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, în ceea ce priveşte controlul frontierelor sau asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor şi persoanelor.

Referitor la certificatele de vaccinare, Preşedintele României s-a pronunţat pentru o abordare coordonată şi unitară la nivel european, susţinând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conţină un certificat la nivel european va trebui să continue.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a mecanismului european de donare a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terţe. În acest sens, Preşedintele României s-a referit la sprijinul anunţat de ţara noastră pentru Republica Moldova, respectiv donarea a 200.000 de doze de vaccin, menţionând că la nivel naţional a fost adoptată legislaţia prin care vor fi donate, într-o primă etapă, peste 20.000 de doze către statul vecin.

Preşedintele Klaus Iohannis a accentuat faptul că, în cazul unor eventuale viitoare crize similare, sunt foarte importante lecţiile învăţate din actuala pandemie, astfel încât trebuie valorificată foarte bine experienţa dobândită în această perioadă. Ţinând cont de faptul că pandemia este globală, în timp ce competenţele în domeniul sănătăţii sunt naţionale, Preşedintele României a susţinut necesitatea îmbunătăţirii arhitecturii europene în domeniu cu scopul de a contribui la consolidarea Uniunii Europene. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru îmbunătăţirea structurilor şi mecanismelor existente pentru o mai bună protecţie, prevenire, pregătire şi răspuns la nivelul UE în cazul unor pericole care vizează sănătatea umană.

Un alt subiect abordat în cadrul discuţiilor a fost cel legat de securitatea şi apărarea UE, într-un context particular, marcat de evoluţii semnificative la nivel european şi global, între care schimbarea Administraţiei de la Washington, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lansarea unor procese interne de reflecţie strategică privind Politica de securitate şi apărare comună.

În Declaraţia adoptată, liderii europeni au reafirmat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, precum şi de a întări parteneriatele cu ONU şi parteneri regionali cheie. Un accent deosebit a fost plasat pe importanţa întăririi cooperării transatlantice în baza unei agende consistente şi ambiţioase.

Referitor la acest subiect, Preşedintele României a accentuat faptul că ţara noastră rămâne angajată în eforturile Uniunii în domeniul securităţii şi apărării, pentru promovarea intereselor şi valorilor UE, precum şi pentru consolidarea capacităţii sale de gestionare a ameninţărilor şi provocărilor la adresa securităţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat faptul că România susţine implementarea iniţiativelor Uniunii în domeniul apărării şi securităţii, asigurându-se, în acelaşi timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianţei.

Preşedintele României a exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea dialogului politic şi pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE şi NATO, accentuând că relaţia transatlantică este esenţială pentru securitatea Uniunii.

În ceea ce priveşte procesul de reflecţie privind Busola strategică, Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea şi consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securităţii şi apărării.

Preşedintele României a susţinut că, în cadrul viitoarei Conferinţe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat nevoia ca Uniunea să deţină, pe lângă o economie puternică, şi o politică de securitate şi apărare, precum şi o politică externă puternice. În acest context, Preşedintele României a subliniat că elementul esenţial al acţiunii Uniunii trebuie să fie unitatea UE, ca sursă a forţei acesteia, atât pe plan intern, cât şi extern.

Referitor la Vecinătatea Sudică, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene privind „O nouă agendă pentru Mediterana”, care reclamă un parteneriat reînnoit cu statele din Vecinătatea Sudică şi răspunde obiectivului strategic de a asigura o vecinătate stabilă, sigură, democratică şi prosperă a Uniunii.