Actualitate
Cum face Republica Moldova față pandemiei fără vaccin, fără guvern și cu un sistem sanitar epuizat
Zilnic, în Republica Moldova mor câte 20 de oameni din cauza complicațiilor provocate de COVID-19 iar 30% din testele realizate în această țară au rezultat pozitiv.
Cu toate acestea, în Republica Moldova nu a fost vaccinată nicio persoană, iar țara nu a reușit să achiziționeze nici măcar o doză de vaccin, informează G4Media, care citează Deutsche Welle.
Numărul persoanelor care au decedat din cauza COVID-19 a ajuns la 3.780, iar cel al persoanelor infectate a ajuns la 176.000, în condițiile în care populația țării este sub trei milioane de locuitori.
Autoritățile de la Chișinău ar fi trebuit să primească primele doze de vaccin din programul COVAX încă la finalul lunii trecute, dar acest lucru nu s-a întâmplat deoarece Ministerul Sănătății nu a fost pregătit să recepționeze serul, anunța președintele Maia Sandu, la scurt timp după preluarea mandatului.
„Din păcate, la minister, nu s-a întreprins absolut nimic pentru pregătirea procesului de vaccinare”, spunea ea.
Republica Moldova a rămas fără Guvern în plină pandemie
Cu câteva ore înainte ca Maia Sandu să fie învestită în funcție, Guvernul condus de Ion Chicu a demisionat. Premierul Chicu, perceput ca fiind controlat de fostul președinte pro-rus Igor Dodon, dar și ministrul Sănătății și alți miniștri, au refuzat să asigure interimatul.
Mai mult, de la Ministerul Sănătății au demisionat toți secretarii de stat, astfel că țara s-a văzut în situația de a fi fără conducere la autoritatea responsabilă de gestionarea pandemiei.
„Noi ne-am documentat, am încercat să aflăm unde este Ministerul cu pregătirea pentru vaccin. Ministerul este nicăieri! A fost creată o comisie care s-a întrunit într-o singură ședință și nimic din ce trebuie să se întreprindă nu a fost întreprins”, spunea Maia Sandu la sfârșitul lui decembrie.
Abia pe 11 ianuarie Ministerul Sănătății de la Chișinău a prezentat Planul național de imunizare. Tot la acea dată, Ministerul anunța că a primit confirmarea că Republica Moldova poate primi primele doze de vaccin la finalul lunii, pentru ca vaccinarea propriu-zisă să înceapă în luna februarie.
Vaccinul tot nu a ajuns
Cu toate acestea, vaccinul tot nu a ajuns în Moldova. La finalul lui ianuarie, Ministerul Sănătății anunța că serul va ajunge la Chișinău la jumătatea lunii februarie, însă nici acest lucru nu s-a întâmplat.
Ultimul termen anunțat de autorități este finalul lunii februarie, termen până la care mai sunt doar câteva zile.
Între timp, cetățenii sunt din ce în ce mai reticenți față de vaccinul împotriva COVID-19, reticență alimentată și de informațiile false din mediul online.
Pe 18 ianuarie, Ministerul Sănătății a instituit un grup de comunicare privind vaccinarea, dar jurnaliștii au aflat abia recent de existența acestuia, mai exact după ce Centrul de Jurnalism Independent a primit un răspuns la o solicitare de informații.
Sursa citată notează, însă, că acest grup de comunicare nu a făcut nicio campanie vizibilă de informare a populației cu privire la importanța vaccinării.
Guvernul nu a prevăzut niciun leu pentru achiziționarea de doze de vaccin
Consilierul prezidențial în domeniul Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat recent că Guvernul demisionar nu a prevăzut niciun leu în bugetul pentru 2021 pentru achiziționarea de doze de vaccin împotriva COVID-19.
Cu sprijinul COVAX, Republica Moldova ar urma să primească în mod gratuit 20% din necesarul de vaccinuri, iar România a promis că va furniza până la 200.000 de doze de vaccin, ceea ce înseamnă încă 3%.
Toate acestea în contextul în care medicii susțin că este nevoie ca 70% din populație să fie vaccinată pentru ca „lanțul pandemic” să fie rupt.
În contextul în care Moldova nu are un Guvern funcțional, iar șansele învestirii unuia nou sunt minime, dată fiind actuala configurație politică, țara are doar două soluții: donațiile din partea comunității internaționale sau utilizarea banilor din fondul de rezervă pentru achiziționarea de vaccinuri, o măsură pe care economiștii o consideră foarte periculoasă.
Numărul de cazuri este în creștere
De trei săptămâni, numărul de noi cazuri de infectare cu COVID-19 a început să crească din nou în Republica Moldova. Din acest motiv, autoritățile au înăsprit restricțiile, dar populația le ignoră.
Specialiștii atrag atenția că boala durează acum mai mult și este mai severă, semn că noile tulpini ale SARS-CoV-2, mult mai contagioase, au pătruns deja în Moldova.
„Suntem din nou la limita capacității spitalelor de a mai primi și a îngriji pacienți. Personalul medical lucrează la limite fizice. La limită sunt și dispozitivele medicale, oxigenului și logistica”, a explicat Adrian Belîi, șeful Departamentului ATI al Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău
Potrivit unor date neoficiale, sistemul medical din Republica Moldova funcționează cu un deficit de 40% din personalul necesar în secțiile ATI. Pentru a acoperi acest gol, Moldova ar avea nevoie de 20 de ani și ca, în acest interval, niciun medic să nu mai plece din sistem și nici să nu mai iasă la pensie.
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
Actualitate
Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate
Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.
Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.
Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes
Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.
Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.
Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”
Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.
Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.
Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive
Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.
Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.
Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat
Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.
În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.
TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot
Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.
Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.
Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic
Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.
Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.
Actualitate
Pax Americana în Indo-Pacific: Pete Hegseth avertizează împotriva hegemoniei și laudă aliații care „pun osul” la apărare
Într-un discurs programatic susținut la deschiderea conferinței de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a trasat liniile de forță ale strategiei Washingtonului pentru regiunea Indo-Pacific. Mesajul central a fost unul de o claritate chirurgicală: pacea și prosperitatea regiunii nu pot fi garantate decât prin forță, o forță susținută nu doar de Statele Unite, ci și de partenerii regionali care au înțeles necesitatea de a investi masiv în propria securitate.
Echilibrul puterii: O regiune fără stăpân absolut
Deși a evitat cu atenție să menționeze Taiwanul pe nume, Hegseth a transmis un semnal fără echivoc către Beijing. Șeful Pentagonului a subliniat că Statele Unite lucrează pentru menținerea unui „echilibru durabil al puterii”, într-o arhitectură regională în care nicio țară nu poate exercita o dominație absolută. Această viziune este împărtășită, în opinia sa, de aliații din regiune, care privesc cu o îngrijorare crescândă expansiunea militară istorică a Chinei și activitățile sale tot mai agresive.
„Împărtășim o evaluare lucidă a mediului de securitate și înțelegem reciproc că un Pacific dominat de orice hegemon ar duce la prăbușirea echilibrului regional și ar submina stabilitatea pe care încercăm cu toții să o păstrăm”, a punctat Hegseth, definind astfel miza strategică a decadei.
Aliații din prima linie: Investiții masive pentru o forță comună
Secretarul Apărării a oferit cuvinte de laudă pentru națiunile care au făcut pași concreți în consolidarea capacităților militare. Australia, Japonia, Coreea de Sud și Filipine au fost evidențiate pentru modul în care și-au asumat responsabilități sporite. Un caz aparte este cel al Filipinelor, unde administrația președintelui Ferdinand Marcos Jr. a crescut bugetul apărării cu 12%, concentrându-se pe modernizarea flotei și a gărzii de coastă.
Această infuzie de capital are un scop precis: crearea unei forțe avansate tehnologic, capabilă să acționeze sincronizat cu trupele americane. Hegseth a menționat, de asemenea, rolul crucial al Singaporelui, care, deși o țară mică, „lovește peste categoria sa de greutate”, servind ca hub logistic vital pentru desfășurarea prin rotație a forțelor SUA.
Lecția pentru Europa: Parteneriatele nu sunt străzi cu sens unic
Într-un moment de o sinceritate tăioasă, Hegseth a folosit tribuna din Singapore pentru a face un contrast direct între aliații din Pacific și cei din Europa. El i-a criticat dur pe partenerii europeni care, timp de decenii, au ignorat „rugămințile politicoase” de a crește cheltuielile de apărare și și-au lăsat armatele să se degradeze, deși a recunoscut că aceștia au început recent un proces de recuperare.
Mesajul pentru aliații de pretutindeni a fost unul de tip contractual: „Alianțele funcționează doar atunci când sunt parteneriate adevărate. Este o stradă cu două sensuri. Nu poți avea o alianță puternică dacă toată lumea nu pune ceva la bătaie (skin in the game)”. Prin aceste declarații, Hegseth a reafirmat o nouă paradigmă a politicii externe americane, în care sprijinul Washingtonului este direct proporțional cu efortul propriu al fiecărui aliat de a-și asigura securitatea.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 2 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zileLegea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum o ziFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum o ziPLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 4 zileO nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
-
Exclusivacum 4 zileO nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios



