Actualitate
Proiect de lege. Bugetul crește, deficitul se reduce. Pe hârtie 2021 arată mai bine decât anul precedent.
Conform proiectului de lege supus analizei în ședința de Guvern de vineri, bugetul de stat pentru 2021 se stabilește la venituri în sumă de 174,1 miliarde lei, la cheltuieli în sumă de 326,4 mld lei credite de angajament și în sumă de 26,5 mld lei credite bugetare, cu un deficit de 87,4 mld lei. Actul va merge săptămâna viitoare în Parlament, spre dezbatere.
Bugetul de stat de anul trecut a fost stabilit la venituri în sumă de 167,7 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 261,2 miliarde lei credite de angajament și în sumă de 215,2 mld lei credite bugetare, cu un deficit de 47,5 mld lei.
La finalul anului, deficitul real consemnat era însă de mai mult de două ori mai mare, din cauza pandemiei: de 101,92 mld lei (9,79% din PIB).
Cât privește prognoza pentru acest an, din taxa pe valoarea adăugată se alocă 18,1 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care 3 mld lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, 7,6 mld lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, 7,1 mld lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
Principalii indicatori bugetari din 2020
Conform notei de execuție bugetară pentru 2020, execuția preliminată a bugetului general consolidat la finele anului 2020 a înregistrat un deficit de 101,92 mld lei (9,79% din PIB). Sume în valoare de 46,31 mld lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.
Creșterea deficitului bugetar aferent anului 2020, comparativ cu anul 2019, este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (18,12 mld lei), de creșterea cu 2,72 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-decembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 mld lei.
S-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 9,5 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia Covid-19 de aproximativ 15,07 mld lei.
De asemenea, pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemie, au fost aprobate o serie de programe guvernamentale de sprijin pentru susținerea activității IMM-urilor și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei prin intermediul garanțiilor de stat, pentru în anul 2020 s-au acordat garanții în valoare de 12,48 mld lei (1,20% din PIB).
Veniturile bugetului general consolidat la 31 decembrie 2020
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 322,5 mld lei în anul 2020, cu 0,4% peste nivelul încasat în anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 0,7 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica favorabilă a veniturilor din fonduri europene (+0,8pp).
Pe de altă parte, veniturile curente au scăzut cu 2,4% (an/an), pe fondul contracției încasărilor din venituri nefiscale, TVA și impozit pe profit.
Totuși, evoluția din decembrie reflectă o îmbunătățire a dinamicii contribuțiilor de asigurări (+9,3%, an/an) și a veniturilor fiscale (+4,6%, an/an). Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 24,33 mld lei în anul 2020, consemnând o creștere de 4,9% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii (+40,9%), a celor aferente Declarației unice (+9,2%), respectiv impozitul pe dividende (+7,9%).
Execuție buget general consolidat la 31 decembrie 2020
Contribuțiile de asigurări au totalizat 112,25 mld lei în 2020, înregistrând o creștere marginală de 0,7% (an/an). Similar impozitului pe salarii, evoluția lunară a contribuțiilor reflectă o accelerare în decembrie (+9.3% an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie, de 5,8%.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,99 mld lei în 2020, în scădere cu 9,8% (an/an). În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici s-au diminuat cu 5,2% (an/an)5, în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale au scăzut cu 44,0% (an/an).
Evoluția negativă este explicată în principal de contracția activității economice, restructurarea/ reeșalonarea obligațiilor fiscale, precum și de bonificațiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii, acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit.
Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 3,15 mld lei în anul 2020, în scădere cu 15,4% (an/an). Dinamica acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de conjunctura economică nefavorabilă, restructurarea/reeșalonarea obligațiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum și de bonificațiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadență.
Încasările nete din TVA au înregistrat 60,82 mld lei în 2020, în scădere cu 7,0% comparativ cu nivelul înregistrat în anul precedent. Evoluția lunară reflectă însă o recuperare însemnată în decembrie (+16% an/an).
Evoluția încasărilor din TVA în anul 2020 a fost influențată negativ de: creșterea rambursărilor de TVA cu 14,5%, an/an (+2,72 mld lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; posibilitatea restructurării/reeșalonării obligațiilor fiscale; evoluțiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule).
Veniturile din accize au însumat 30,72 mld lei în anul 2020, în scădere cu 2,4% (an/an) față de nivelul înregistrat în anul precedent. Luna decembrie consemnează totuși o accelerare de 3,1% (an/an) a acestora.
Actualitate
Factura astronomică pentru „Air Force One”: Pierderile Boeing depășesc pragul de 3 miliarde de dolari
Gigantul aeronautic Boeing se confruntă cu o nouă turbulență financiară majoră. Programul VC-25B, destinat înlocuirii flotei prezidențiale americane, a generat o nouă taxă de 280 de milioane de dolari, propulsând pierderile totale ale proiectului într-o zonă critică.
O gaură neagră sub aripile președinției
Într-un anunț care a zguduit sectorul aerospațial în timpul prezentării rezultatelor pentru trimestrul al doilea, Boeing a confirmat că viitoarea aeronavă Air Force One a devenit un veritabil „aspirator” de fonduri. Cu noua penalizare de 280 de milioane de dolari, pierderile cumulate pentru acest program au depășit, pentru prima dată, pragul psihologic de 3 miliarde de dolari.
Conducerea companiei explică aceste costuri suplimentare ca fiind o „investiție necesară” în resurse de producție și certificare. CEO-ul Kelly Ortberg a subliniat că aceste fonduri sunt esențiale pentru a atenua riscurile pe măsură ce aeronava intră în faza critică a testelor de zbor. Deși rezultatele financiare sunt dezamăgitoare, prioritatea rămâne respectarea termenului de livrare stabilit pentru anul 2028.
Capcana „prețului fix” și moștenirea erei Trump
Rădăcina problemelor financiare ale Boeing se află într-un contract semnat în 2018 sub administrația Donald Trump. Acesta a fost un acord cu preț fix, plafonat la 3,9 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că orice depășire de cost cauzată de dificultăți tehnice sau lipsa forței de muncă este suportată integral de producător, nu de statul american.
Ceea ce trebuia să fie un proiect de prestigiu s-a transformat într-o cursă de anduranță împotriva propriilor marje de profit. Divizia de apărare a grupului a raportat marje operaționale negative în acest trimestru, afectată direct de „scumpirea” programului VC-25B. Totuși, directorii financiari rămân optimiști, prognozând o revenire la profitabilitate până la sfârșitul deceniului, pe măsură ce procesele de modernizare se stabilizează.
Efectul de domino: De la Starliner la flota de realimentare
Problemele de la Air Force One nu sunt izolate. Strategia Boeing de a licita agresiv cu prețuri fixe pentru contracte guvernamentale a creat un efect de domino asupra întregului portofoliu de apărare. În timp ce programul de avioane-cisternă KC-46 pare să fi ieșit din zona de risc maxim, alte proiecte rămân sub lupă.
Capsula spațială Starliner, dezvoltată în parteneriat cu NASA, este în prezent punctul de maximă incertitudine. Deși pentru drona de realimentare MQ-25 și avionul de antrenament T-7 riscurile sunt considerate „normale”, Starliner necesită eforturi suplimentare pentru a evita noi pierderi financiare. Provocarea actuală a Boeing este să demonstreze că poate gestiona complexitatea tehnologică a viitorului fără a compromite stabilitatea economică a gigantului industrial.
Actualitate
Marea Britanie pariază pe inteligență artificială și forță brută: Londra anunță un plan istoric de investiții în apărare de 298 de miliarde de lire sterline
Într-un efort fără precedent de modernizare a forțelor sale armate, Regatul Unit a publicat noul Plan de Investiții în Apărare (DIP), susținut de o finanțare colosală de 298 de miliarde de lire sterline pentru următorii patru ani. Această sumă reprezintă o creștere cu 15 miliarde de lire față de estimările bugetare anterioare, semnalând o schimbare de paradigmă în fața amenințărilor globale emergente.
Un buget de criză pentru o lume instabilă: Guvernul britanic urcă cheltuielile militare la 2,7% din PIB
Noul document stabilește angajamente de cheltuieli pe termen lung, având ca obiectiv central atingerea pragului de 2,7% din PIB pentru apărare înainte de sfârșitul acestui deceniu. Aceasta este o creștere semnificativă față de nivelul din 2024, reflectând urgența cu care Londra privește necesitatea de a echipa militarii cu tehnologie de ultimă oră. Dan Jarvis, recent numit secretar de stat pentru apărare, a subliniat în fața parlamentarilor că scopul central al acestui plan este să asigure personalului militar „echipamentele și tehnologia necesare pentru a îndeplini sarcinile dificile care li se cer”.
Dincolo de cifrele brute, una dintre direcțiile strategice clare este impulsionarea achiziției de sisteme autonome. Un fond de 5 miliarde de lire sterline a fost alocat exclusiv pentru tehnologii robotizate destinate utilizării pe mare, pe uscat și în aer.
Revoluție pe mare: Proiectul distrugătoarelor Type 83 este abandonat în favoarea noilor nave de luptă hibride
Marina Regală trece printr-o transformare radicală. Planul anunță abandonarea flotei de distrugătoare Type 83 în favoarea a cel puțin șase nave „hibride”, cunoscute sub numele de nave de luptă comune (CCV). Aceste noi platforme vor înlocui actualele nave de apărare aeriană Type 45 și sunt concepute să funcționeze în tandem cu sisteme aeriene, de suprafață și submarine fără echipaj.
De asemenea, s-a renunțat la proiectul fregatei Type 32. În schimb, guvernul va investi 1,5 miliarde de lire sterline pentru a dezvolta conceptul de „marină hibridă”, bazat pe modelul „cu echipaj unde este necesar, fără echipaj unde este posibil”.
Dominanță aeriană prin tehnologie: Miliarde de lire pentru programul Tempest și noile drone de escortă
În plan aerian, atenția este concentrată pe Programul Global de Luptă Aeriană (GCAP), care beneficiază de o finanțare de 8,6 miliarde de lire sterline. Acest proiect ambițios, realizat în colaborare cu Italia și Japonia, vizează livrarea avionului de luptă de generația a șasea, Tempest.
Mai mult, Londra lansează un nou program pentru aeronave de luptă colaborative (CCA), similar celui din Statele Unite, cu obiectivul de a avea un demonstrator tehnologic în zbor până în 2030. Aceste „drone de escortă” vor sprijini avioanele de vânătoare în misiuni complexe. În paralel, flota actuală de Eurofighter Typhoon va primi modernizări de 1,1 miliarde de lire, iar armata se pregătește pentru sosirea primelor avioane F-35A la începutul anilor 2030. Totuși, nu toate programele au supraviețuit: aeronava de recunoaștere Shadow R1 urmează să fie retrasă prematur din uz.
Blindate moderne și sisteme anti-dronă: Armata terestră primește echipamente de ultimă generație
Pentru forțele terestre, Regatul Unit a alocat 2,2 miliarde de lire pentru noile vehicule blindate Boxer 8×8 și 1,1 miliarde de lire pentru finalizarea producției tancurilor Challenger 3 modernizate. De asemenea, peste 500 de milioane de lire sunt rezervate pentru proiecte de mobilitate ușoară și grea, care vor înlocui vechile modele Land Rover și vor introduce un nou sistem blindat 6×6.
Un capitol esențial este cel al dronelor și contra-măsurilor: 150 de milioane de lire vor merge către vehicule terestre fără echipaj, iar 220 de milioane de lire către Proiectul NYX, destinat construirii de drone autonome înarmate care să opereze împreună cu elicopterele de atac Apache. Totodată, sistemele anti-dronă vor beneficia de o infuzie de capital de 200 de milioane de lire.
Sub finanțare și incertitudine politică: Provocările care pândesc cel mai ambițios plan militar britanic
În ciuda sumelor impresionante, planul nu este scutit de critici. Cele 15 miliarde de lire suplimentare sunt încă departe de cele 28 de miliarde solicitate inițial de oficialii din domeniul apărării, ceea ce lasă goluri de finanțare în anumite programe.
Mai mult, viabilitatea pe termen lung a planului este pusă sub semnul întrebării de schimbările politice de la Londra. În contextul în care Andy Burnham urmează să preia frâiele puterii, rămâne de văzut dacă noul executiv va menține intacte aceste angajamente financiare masive sau dacă planul de investiții va suferi noi ajustări în săptămânile următoare.
Actualitate
Cerul Americii se îngustează: Criza flotei de vânătoare pune în pericol supremația aeriană a SUA
Timp de decenii, strategia de apărare a Statelor Unite s-a sprijinit pe un pilon de neclintit: puterea aeriană. Astăzi, însă, această premisă devine tot mai greu de susținut. Într-un context global marcat de expansiunea militară a Chinei, tensiunile din Europa și instabilitatea din Orientul Mijlociu, Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o realitate alarmantă: flota de avioane de vânătoare este în prezent cea mai mică și mai învechită din întreaga sa istorie de 78 de ani.
Matematica declinului: Avioanele vechi dispar mai repede decât sosesc cele noi
Problema fundamentală este una de planificare și ritm. În ultimii ani, rata de retragere a aeronavelor uzate a depășit-o pe cea a achizițiilor noi într-un raport de doi la unu. Această discrepanță a împins inventarul sub pragul critic de 1.145 de aeronave, minimul impus de Congres pentru a asigura misiunile primare.
Deși tehnologia noilor aparate este superioară, experții avertizează că performanța nu poate compensa complet lipsa volumului. O flotă restrânsă înseamnă mai puține resurse pentru instruire, cicluri de întreținere tensionate și, cel mai grav, o capacitate redusă de a absorbi pierderile în cazul unui conflict major. Proiecțiile indică faptul că flota va atinge punctul minim în anul fiscal 2028, o fereastră de vulnerabilitate pe care adversarii ar putea-o exploata.
Provocarea din Pacific: Cursa contra cronometru cu arsenalul Beijingului
Urgența modernizării este dictată în primul rând de evoluția rapidă a Chinei. Până la jumătatea anului 2024, Beijingul a depășit pragul de 600 de focoase nucleare operaționale, cu potențialul de a atinge 1.000 până în 2030. Dincolo de arsenalul nuclear, China își modernizează agresiv forțele convenționale, forțele spațiale și capabilitățile cibernetice.
În acest scenariu, o flotă americană în contracție lasă prea puțin loc de manevră. Provocarea nu este doar de a răspunde fiecărei capacități chineze, ci de a menține un avantaj competitiv susținut într-un teatru de operațiuni vast, în timp ce sunt respectate angajamentele față de aliații din restul lumii.
Frontul legislativ: Presiuni pentru un ritm de producție de război
Pentru a stopa declinul, la nivel politic se fac presiuni majore pentru modificarea bugetelor de apărare. Obiectivul este clar: achiziționarea a cel puțin 72 de avioane de vânătoare noi pe an, cu o țintă ideală de peste 100, în funcție de capacitatea bazei industriale.
Dezbaterea actuală nu se rezumă la alegerea între F-35A sau F-15EX, ci la recunoașterea faptului că ambele sunt vitale. F-35A rămâne piesa centrală a capacității de generația a cincea, în timp ce F-15EX oferă raza de acțiune și sarcina utilă necesare apărării teritoriului național. Strategia propusă vizează menținerea a cel puțin 57 de escadrile de vânătoare codificate pentru luptă, considerându-se că orice întârziere în livrarea înlocuitorilor transformă pensionarea avioanelor vechi într-o pierdere netă de securitate.
Statele Unite se află într-un punct de inflexiune: fie accelerează producția pentru a închide „deficitul de vânătoare”, fie acceptă riscul ca o viitoare criză să găsească forțele aeriene insuficient pregătite pentru cerințele câmpului de luptă modern.
-
Exclusivacum o ziO nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
-
Exclusivacum 2 zileO nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
-
Exclusivacum 4 zile„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare
-
Exclusivacum 4 zileGuvernul „Nu stie, Nu poate, Nu răspunde”. MAI: Bani au fost, voință zero. Restul e fum juridic și contabili de carton
-
Exclusivacum 4 zileCaracatița cu carnet de partid: MEDAT, ministerul în care reforma e doar o glumă proastă
-
Exclusivacum 3 zileANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”
-
Ancheteacum 4 zileJustiție cu chip uman: Magistratul care a învins „demonul” alcoolului, repus în funcție de CSM prin vot unanim
-
Exclusivacum 2 zileCurtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente



