Featured
Domnul doctor Lucian Bode, ministru de Interne, l-a numit ca șef de cabinet pe Marius Mihăilă, spălătorul de plagiatori de la Academia de Poliție
Spălătorul de plagiate de la Academia de Poliție, numit director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode
Protectorul plagiatorilor din Academia de Poliție, Marius Florin Mihăilă, a devenit directorul de cabinet al ministrului Lucian Bode începând cu 9 februarie.
Anul trecut, Lucian Bode a intervenit politic de două ori pe lângă fostul ministru de Interne Marcel Vela pentru împuternicirea lui Mihăilă pe diverse funcții de conducere în Ministerul de Interne, mai întâi ca șef al Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Sălaj, iar apoi ca rector al Academiei de Poliție.
Ajuns la conducerea Ministrului de Interne, Bode a putut decide singur pe ce post să îl numească pe fostul său coleg de clasă de la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul Silvaniei, județul Sălaj.
Mihăilă a ajuns astfel pe una dintre cele mai importante funcții din Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), care îi permite să aibă acces la toate informațiile destinate ministrului, să îl consilieze, ba chiar să îi influențeze deciziile.
Numirea lui Mihăilă ca director de cabinet al ministrului de Interne este ultima decizie controversată dintr-un lung șir prezentat de presă după instalarea noului guvern – oameni fără competență, fără experiență sau fără pregătirea necesară au ajuns în diverse funcții publice într-o guvernare care a promis un alt fel de a face politică.
***
Marius Florin Mihăilă, noul director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode, a fost președintele Comisiei de Etică de la Academia de Poliție și este unul dintre principalii responsabili de blocarea curățeniei în privința doctoratelor plagiate, dar și de închiderea școlilor doctorale ale instituției în octombrie 2020.
Scandalurile în care a fost implicat Marius Florin Mihăilă în ultimii ani în Academia de Poliție sau la IJP Sălaj nu au contat deloc în decizia lui Lucian Bode.
A contat mai mult vechea relație pe care o are cu Mihăilă – au fost colegi de clasă de la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul Silvaniei, județul Sălaj.
Acum, Mihăilă a devenit mâna dreaptă a lui Bode și cel care îi va ține în mână agenda.
„Este gardianul ministrului”, descrie succint o sursă din Ministerul de Interne funcția de director de cabinet.
Prin această poziție, Mihăilă va avea acces la toate documentele care îi vor fi adresate ministrului, inclusiv la informările venite de la serviciile secrete sau de la alte structuri ale statului: parchete, Agenția Națională de Integritate, Direcția Generală Anticorupție etc.
În plus, nu e vorba doar despre informările primite de la serviciul secret al Ministerului de Interne, denumit colocvial „Doi și un sfert”, ci despre toate informările primite de la toate celelalte serviciile secrete, explică aceeași sursă.
Tocmai pentru că va lucra cu documentele clasificate destinate ministrului, Marius Mihăilă va trebui să obțină certificat ORNISS – cel care oferă acces la informații secrete.
Mihăilă ar trebui să fie verificat printr-o procedura specială pentru a primi certificatul ORNISS cu cel mai înalt grad de acces la informații clasificate – SSID –, adică secret de stat de importanță deosebită.
Prin noua funcție deținută Mihăilă va avea în subordinea sa toți consilierii ministrului.
Nici ministrul de Interne Lucian Bode și nici noul său director de cabinet Marius Mihăilă nu au răspuns la telefon și la mesajele trimise pentru a-și exprima un punct de vedere.
Întrebată dacă poate confirma informația, Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI, a susținut printr-un sms scurt că nu a primit „niciun răspuns” de la conducere.
De ce s-au ferit cei trei să confirme oficial numirea lui Mihăilă sau să vorbească public despre acest lucru? Surse din Ministerul de Interne susțin că Lucian Bode ar fi cerut informări legate de Mihăilă de la „Doi și un sfert” și de la Direcția Generală Anticorupție (DGA), iar că acestea i-au descris în mod detaliat vulnerabilitățile.
Cu toate acestea, Bode și-a asumat numirea.
În ordinul de instalare în funcție, semnat de ministru pe 9 februarie, se precizează că Mihăilă a fost mutat de la Academia de Poliție în conducerea MAI unde a fost numit „direct” în funcția de director de cabinet, funcție prevăzută cu gradul profesional de chestor șef de poliție, echivalent cu cel de general cu două stele din armată.
***
În Academia de Poliție a fost anticipat faptul că Marius Florin Mihăilă va fi numit într-o funcție de conducere după ce de la Ministerul de Interne a venit o adresă prin care se cerea o informație precisă: dacă Mihăilă este cercetat disciplinar.
Potrivit Statutului Polițistului, când un polițist este cercetat disciplinar, acesta nu poate fi împuternicit într-o funcție de conducere.
După venirea liberalilor la guvernare și intrarea lui Lucian Bode în Guvernul Ludovic Orban, ca ministru al Transporturilor, Mihăilă a fost numit în două funcții de conducere distincte în Ministerul de Interne, deși era cercetat disciplinar în legătură cu acoperirea plagiatelor din Academia de Poliție.
Ambele numiri au fost influențate politic de Lucian Bode și ambele au fost ilegale.
Mai întâi, Mihăilă a fost împuternicit pe 23 decembrie 2019 pentru trei luni ca șef al Inspectoratului Județean de Poliție Sălaj, împuternicire prelungită ulterior cu alte trei luni, după care a fost împuternicit rector al Academiei de Poliție din 28 mai 2020.
Șase zile mai târziu, ministrul Marcel Vela a anulat ordinul de numire a lui Mihăilă ca rector al Academiei de Poliție.
După ce am scris, în exclusivitate pe PressOne, că împuternicirea a fost ilegală pentru că Mihăilă era cercetat disciplinar din vara lui 2019, ministrul de Interne de atunci, Marcel Vela, a reparat ilegalitatea.
Surse politice, dar și surse din Ministerul de Interne declarau la acel moment că ministrul Transporturilor Lucian Bode i-a cerut colegului său de guvern de la Interne, Marcel Vela, să îl împuternicească pe Mihăilă la conducerea Academiei.
Lucian Bode a negat atunci că ar avea de-a face cu numirea lui Mihăilă la Academie sau la IJP Sălaj, însă a declarat că „mă bucur când un tânăr reușește în viață”. Marius Mihăilă are 46 de ani.
De data asta, Bode nu a riscat o nouă numire ilegală, ci și-a asumat faptul că girează un personaj considerat – în propunerea de desființare a școlilor doctorale de la Academia de Poliție – ca fiind „unul dintre principalii responsabili” de cel mai mare scandal de plagiat din istorie.
***
Marius Mihăilă a fost încadrat în Ministerul de Interne ca ofițer în 2009, însă până când fostul său coleg de clasă din liceu nu a ajuns în guvern, în 2019, acesta nu a deținut vreodată o funcție de conducere.
La Academia de Poliție a ajuns în 2017 tot prin intervenția lui Lucian Bode, una indirectă, susțin surse din instituție. A fost mai întâi angajat ca instructor de predare, iar în 2019 a câștigat un concurs pentru un post de lector universitar pentru disciplinele psihologie judiciară și etică și integritate.
Concursul, în sine, a fost un simulacru: comisia care l-a evaluat nu avea competențe de specialitate pentru postul scos la concurs.
La scurt timp după ce a ajuns în Academia de Poliție, mai exact din septembrie 2017, Mihăilă a fost numit președinte al Comisiei de Etică a instituției, în condițiile în care Academia se confrunta deja cu multiple acuzații de plagiat în tezele de doctorat.
De altfel, ca șef al Comisiei de Etică, Mihăilă a girat mai multe verdicte de neplagiat în teze de doctorat ale unor șefi din Ministerul de Interne sau ale unor profesori din Academia de Poliție.
Două verificări interne făcute asupra tezelor de doctorat susținute la cele două școli doctorale din Academia de Poliție au scos la iveală informații uluitoare.
58 de teze de doctorat susținute în perioada 2011-2016, suspecte de plagiat, nu au fost niciodată verificate pentru a vedea dacă sunt plagiate, într-adevăr, deși lucrările au ajuns la Comisia de Etică a Academiei condusă de Mihăilă.
Alte 35 de teze de doctorat susținute în intervalul 2007-2016 ar putea fi și ele plagiate, toate având indici de similitudine foarte mari, relevați în urma unei analize cu un soft de similitudine. Nici acestea nu au fost verificate de Comisia de Etică.
În urma celor două verificări a reieșit că tezele de doctorat a cel puțin 20 de cadre didactice din instituție depășesc coeficienții de similitudine admiși. Comisia de Etică nu le-a analizat nici pe acestea.
Totuși, aceeași Comisie de Etică a emis verdicte de neplagiat – susținute printr-un ansamblu de contorsiuni juridice și logice – pentru fostul rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și pentru fostul șef al Direcției Generale Anticorupție din MAI, Cătălin Ioniță.
În cazul tezei de doctorat a lui Iacob, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a emis verdict definitiv de plagiat anul trecut.
***
Din cauza gestionării dezastruoase a problemelor de integritate academică din Academia de Poliție de către Comisia de Etică condusă de Mihăilă, inclusiv a acuzațiilor de plagiat în mai multe teze de doctorat, ministrul Educației Monica Anisie a semnat în octombrie 2020 ridicarea acreditării celor două școli doctorale.
Decizia lui Anisie, despre care am scris pe larg anul trecut, a fost luată la propunerea Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU). Retragerea acreditării celor două școli doctorale este o premieră în istoria învățământului superior românesc.
De altfel, unul dintre argumentele CEMU – care a propus Ministerului Educației un set de cinci sancțiuni pentru Academia de Poliție – a avut legătură directă cu Mihăilă și cu activitatea acestuia la Comisia de Etică, dar și cu scurta numire a acestuia în funcția de rector.
„Nesancționarea unor derapaje grave de la normele de conduită academică a condus la situația în care Marius Florin Mihăilă a fost împuternicit rector al instituției de învățământ superior în perioada 28 mai – 3 iunie 2020.
Acesta a fost unul dintre principalii responsabili ai faptului că tezele de doctorat susținute în cadrul Academiei de Poliție ulterior adoptării Legii educației naționale nr.1 / 2011 nu au fost verificate”, este o altă constatare din raportul CEMU.
În același raport CEMU este consemnat și faptul că Marius Mihăilă, în calitatea sa de președinte al Comisiei de Etică, a sesizat CEMU „aducând la cunoștința Consiliului că «GEORGE CĂLINESCU este PLAGIATOR!»”.
De fapt, în sesizarea adresată CEMU Mihăilă reclama CNATDCU pentru că i-a retras titlul de doctor lui Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, pentru plagiat.
Una dintre cele cinci sancțiuni aplicate Academiei de Poliție de Ministerul Educației în octombrie 2020 vizează realizarea de către Ministerul de Interne a unei analize a resursei umane și a capacității administrative existente la nivelul Academiei, cu scopul reorganizării întregii instituții.
Această organizare va trebui să fie girată de ministrul de Interne Lucian Bode, care îl are în poziția de cel mai apropiat sfătuitor tocmai pe cel care a încercat să acopere în mod sistematic neregulile din Academie.
***
Marius Florin Mihăilă este vizat și în două dosare penale deschise la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care au legătură tot cu activitatea sa de la Comisia de Etică.
- Prima plângere penală a fost făcută la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 în iulie 2019 de Corpul de Control al ministrului de Interne Carmen Dan pentru patru infracțiuni: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și neglijență în serviciu. Aceeași plângere îi mai vizează pe Remus Tamaș, secretarul Școlii Doctorale, și pe Cătălin Doroș, șeful structurii informatice din Academia de Poliție. Despre această plângere am scris aici.
- O a doua plângere a fost înregistrată tot la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 în luna august 2019 sub suspiciunea de divulgare de date nedestinate publicității. În acest dosar cercetat in rem, Mihăilă este bănuit că a obținut în mod ilegal un raport al Corpului de Control al ministrului Educației, făcut în iulie 2019, care ulterior a fost scurs în presă.
Surse din Ministerul de Interne susțineau anul trecut că la nivelul Direcției Generale de Protecție Internă, serviciul secret al Ministerului de Interne, există date potrivit cărora Marius Mihăilă i-ar fi dat respectivul raport fostului rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob.
Mai departe, pagini din raport au apărut în ziarul Național, unghiul de abordare al articolului fiind pus pe faptul că fostul rector Adrian Iacob a fost „executat” printr-un „fake raport”.
În realitate, Adrian Iacob a fost demis de la conducerea Academiei de Poliție de ministrul de Interne Carmen Dan la o zi după ce a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru instigare la șantaj în dosarul în care am fost amenințată cu moartea.
***
După ce Marcel Vela l-a demis pe Mihăilă din funcția de rector al Academiei de Poliție a doua zi după ce am dezvăluit că l-a numit ilegal, Mihăilă a pus tunurile pe teza de doctorat a secretarului de stat din MAI, Bogdan Despescu.
Deși timp de șase luni nu s-a atins de teza lui Despescu, despre care am scris anul trecut în ianuarie că e plagiată, Mihăilă a încercat să forțeze un verdict de plagiat.
În plus, Mihăilă a sesizat Parchetul General pentru încălcarea dreptului de proprietate intelectuală în teza secretarului de stat Bogdan Despescu. Despre lupta din culisele Ministerului de Interne am scris, pe larg, aici.
Mihăilă a considerat atunci că Despescu este responsabil de demiterea sa.
Surse din Ministerul de Interne susțin că săptămâna trecută, la o ședință condusă de Lucian Bode, la care au participat și Mihăilă, și Despescu, ministru i-a atenționat pe cei doi că va trebui să lucreze unul cu celălalt, în ciuda adversității fățișe dintre aceștia.
Fără incompetenți în funcții publice
Doar în ultimele zece zile, presa centrală și locală a semnalat numirea în funcții publice a mai multor persoane fără competență, fără experiență sau fără pregătirea necesară. În mai toate cazurile a contat susținerea politică de care s-au bucurat respectivii.
https://pressone.ro/spalatorul-de-plagiate-de-la-academia-de-politie-numit-director-de-cabinet-al-ministrului-de-interne-lucian-bode?fbclid=IwAR3N7O8c6mbLN2N7LCI4vj1opNQmwAutMoVKPPA_Ixu0gOud-nB_H2Xwe8g
Exclusiv
„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr”
Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”, Inspectoratul General al Poliției Române își scoate la înaintare artileria grea de imagine: chestorul de poliție Georgian Drăgan. Omul se pune la microfon, se umflă în cifre și formulează acuzații grave împotriva a doi lideri de sindicat: Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol).
Totul împachetat solemn sub eticheta magică: „datele Poliției Române reprezintă purul adevăr”.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu s-a îmbătat cu „purul” din propoziție. A luat legea în mână, mai exact Legea nr. 544/2001, a cerut în scris cifrele reale și dovezile acuzațiilor.
Răspunsurile oficiale ale IGPR au venit frumos ștampilate: adresa nr. 407.220/15.06.2026 și adresa nr. 407.303/26.06.2026.
Când le pui lângă declarațiile de la conferință, „purul adevăr” al chestorului Drăgan se topește într-un banal: a mințit. Cu acte în regulă.
1. „Avem surpriză”: cum a făcut Drăgan din ajutorul de șef de post ditamai „funcție de conducere”
Ce a spus Drăgan la microfon, 22 mai 2026:
„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”
Traducere din limbaj de scenă: „stați liniștiți, popor român, avem mii de agenți lideri, totul e ocupat corect, prin concurs, ierarhia duduie de meritocrație până în ultima comună”.
Ce spune IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:
„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”
Pe scurt, chiar instituția pe care Drăgan o reprezenta oficial spune negru pe alb:
- șeful de post = funcție de conducere, aprox. 3.000;
- ajutorul de șef de post = funcție de execuție, nu de conducere, aprox. 8.000.
La microfon, ajutorul de șef de post a fost urcat abuziv în rang: din funcție de execuție, transformat peste noapte în „funcție de conducere”, doar ca să iasă socoteala „3500 de agenți cu funcții de conducere”.
Pe hârtie, aceeași instituție recunoaște exact contrariul.
Aceeași funcție, două calificări, în funcție de nevoie:
– la presă, ajutorul e „șef”;
– la răspuns oficial, ajutorul revine brusc la locul lui de executant.
„Purul adevăr” sună, de fapt, a pură manipulare.
2. Minunea celor „9%”: cum se fabrică o cifră prin umflarea numitorului și amputarea numărătorului
Ce a spus Drăgan, solemn, la conferință:
„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română.”
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”
Tabloul vopsit pentru public:
– 9% împuterniciri,
– 91% „restul prin concurs”.
Curat stat de drept. Numai că procentul ăsta e falsificat la ambele capete.
2.1. Trucul numitorului: mii de funcții mărunte, aruncate în groapa comună
Cele 7.100 de „funcții de conducere” invocate de Drăgan sunt dopate cu cea mai mică treaptă de conducere: agenții șefi de post din comune, cu 2–3 oameni în subordine.
Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt aceste funcții mărunte.
Puse la grămadă în același sac cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR, cu șefii de direcții centrale, rezultatul e simplu:
– numitorul explodează,
– procentul de împuterniciri se subțiază frumos la 9%, ca să dea bine la televizor.
Și ca să iasă mai „mic procentul”, Drăgan a mai făcut o magie: a băgat în „funcții de conducere” și ajutorii de șef de post, pe care IGPR îi recunoaște, în scris, drept funcții de execuție. Astfel a împins cifra agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500.
Artificial, convenabil, manipulator.
2.2. Trucul numărătorului: „DESEMNATII” scoși din poză
La numărător, „purul adevăr” devine și mai toxic. Drăgan afirmă că „restul” sunt prin concurs, de parcă ar exista doar două moduri:
– concurs;
– împuternicire.
Legea nr. 360/2002, însă, e clară: funcțiile de conducere se ocupă:
- prin concurs / examen;
- sau prin împuternicire, pe cel mult două perioade de câte 6 luni, timp în care e obligatoriu să se organizeze concurs.
Ce nu există în lege este categoria de laborator: „desemnații”.
Aceștia sunt cei ținuți ani la rând în funcții de conducere după expirarea împuternicirii, printr-un artificiu birocratic. Ei nu intră nici la „concurs”, nici în cei „9%”.
Sunt, strategic, scoși din cadru.
Ce recunoaște IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:
„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”
Traducere: toată armata de „desemnați”, care conduc în fapt structuri întregi, a fost ștearsă din statistica „purului adevăr”.
Ce nu se numără, nu există — în PowerPoint.
3. Opt ani de împuternicire: când legea spune „12 luni”, iar MAI scrie „2018–2026”
Falsificarea nu se oprește la IGPR. Răspunsul subsecretarului de stat Petru Bledea din partea Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 765303/25.06.2026) confirmă că practica „desemnărilor” urcă până în vârful ministerului.
3.1. Cazul Ioana Dorobanțu: împuternicită din 2018, „desemnată” de ani întregi
- Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, prin decizii succesive ale prim-ministrului, reînnoite din șase în șase luni, ultima fiind Decizia nr. 11/2026.
- Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI din 1 septembrie 2023, după plecarea Ștefaniei-Gabriella Ferencz (Decizia nr. 371/2023).
În același răspuns, subsecretarul Bledea citează, grav, articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se poate da pe cel mult 6 luni și se poate prelungi o singură dată cu încă 6 luni. În intervalul ăsta este obligatorie organizarea concursului.
Realitatea admisă oficial: aproximativ opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni.
Legea vorbește de 12 luni maximum, ministerul face din ăsta un program de carieră.
3.2. MAI recunoaște golurile, ascunde cine le acoperă
Tot răspunsul Bledea mai spune ceva esențial:
- postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane (structura care organizează concursurile!) e vacant din 14 septembrie 2021;
- postul de director general al Corpului de Control al Ministrului e vacant din 6 decembrie 2024.
Ministerul confirmă că vârful aparatului de management e gol. Dar refuză să spună, clar, cine conduce în fapt și în baza cărui act. Scrie o jumătate de adevăr și o îngroapă pe cealaltă sub „desemnare”.
3.3. Cazul colonelului Lefterache: militar „desemnat” în funcție de polițist
În plus, răspunsul MAI dezvăluie o dublă ilegalitate:
- funcția de șef al Corpului de Control al Ministrului are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor”, deci trebuie guvernată de Legea 360/2002;
- în practică, funcția este ocupată prin desemnare de colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, aflat sub incidența Legii nr. 80/1995.
Rezultatul:
– o funcție de conducere de poliție, ocupată printr-o „desemnare” neprevăzută de lege;
– un ofițer militar pus pe o funcție rezervată polițiștilor, cu recunoașterea oficială că e „specifică lor”.
„Măsura de excepție, punctuală, pentru continuitate”, cum o vinde MAI, se întinde deja pe ani de zile. Continuitate nu e, excepție nu mai e, dar fictiunea e menținută. Tocmai de aceea formula IGPR cu „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” este un ecran de fum, nu o descriere.
Schema e simplă:
- funcțiile mărunte, de șef de post, sunt numărate până la ultimul, ca să dilueze procentul;
- funcțiile grele, de la vârf – secretar general MAI, resurse umane, Corpul de Control – sunt băgate la „desemnați”, în afara oricărei statistici.
Numitor umflat cu mărunțiș, numărător mutilat la vârf. Din asta se nasc cei „9%”. Nu e greșeală de calcul, e construcție cu intenție.
4. Realitatea de pe site-urile oficiale: împuternicirea ca regulă, nu excepție
Dacă deschizi paginile oficiale de structură, vezi imediat unde se concentrează cancerul împuternicirilor și al desemnărilor.
4.1. MAI – aparatul central: „10% împuterniciți”, plus desemnații „invizibili”
În răspunsul oficial al subsecretarului Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026), Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că:
- din aproximativ 200 de funcții de conducere din aparatul central al MAI, circa 10% sunt ocupate prin împuternicire;
- la acestea se adaugă „desemnații”, categorie distinctă, pe care ministerul o recunoaște, dar nu o cuantifică.
La vârf găsim:
- Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, reîmprospătată din 6 în 6 luni; plus desemnată secretar general din 1 septembrie 2023;
- Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post „vacant” pe hârtie din 14.09.2021;
- colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post „vacant” din 06.12.2024, cadru militar pe o funcție specifică polițiștilor.
Aici procentul de 9% își dă singur foc: în zona în care chiar contează decizia, împuternicirea și desemnarea sunt regula, nu excepția.
4.2. IGPR – aparatul central: o treime din șefi, în regim provizoriu
Pe paginile oficiale ale Poliției Române, la structuri și conducere, apar 54 de funcții efectiv ocupate la nivel de direcții, centre și servicii (două posturi de director – Direcția Siguranța Școlară și Direcția Logistică – sunt vacante).
Dintre acești 54 de șefi:
- 20 nu sunt titulari prin concurs – aproximativ 37%;
- dintre ei, 17 sunt împuterniciți (peste 31%), iar 3 sunt directori interimari („P. Director”).
Lista „purului adevăr” din organigramă include, între alții:
- Direcția de Ordine Publică – director împuternicit (Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu) și director adjunct împuternicit (Ioan-Emil Furdui);
- Direcția Juridică – împuternicit director (Marius-Claudiu Iaru);
- Centrul de Informare și Relații Publice – împuternicit director (Carmen Șerbănescu);
- Direcția de Poliție Transporturi – împuternicit director (Marius-Andrei Savu);
- Direcția Operațiuni Speciale – împuternicit director (George-Aurelian Ionescu);
- Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – împuternicit director adjunct (Victor Nistor);
- Direcția de Investigare a Criminalității Economice – împuternicit director adjunct (Claudiu-Ionel Enache);
- Direcția Rutieră – împuternicit director adjunct (Radu Gâtan);
- Brigada Autostrăzi – împuternicit șef brigadă (Horațiu Pop) și împuternicit adjunct șef brigadă (Mihai-Silviu Simion);
- Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, Centrul Operațional, Unitatea de Implementare a Proiectelor – toți cu „P. Director (interimar)”.
Mai grav, Direcția Juridică, adică exact structura care certifică legalitatea actelor Poliției Române, este condusă din 2021 de un împuternicit: comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular pe funcția de la serviciul de arest. O împuternicire ținută aproximativ cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an (două perioade de câte șase luni).
Titularul postului de director al Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află în funcția în care e titular: a fost plimbat tot ca împuternicit, mai întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigramă apare simplu „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.
Mecanismul e clar:
- titularii sunt transformați în împuterniciți în alte structuri;
- posturile pe care le lasă goale sunt umplute cu alți împuterniciți;
- iar locurile de unde vin aceștia sunt, la rândul lor, acoperite prin împuterniciri.
Eticheta „Director” de pe site nu înseamnă nimic: poți fi trecut „director” și să fii de fapt împuternicit perpetuu. Cei 20 identificați sunt un minim, nu un total.
4.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 50% împuterniciți în vârf
Pagina oficială „Echipa managerială” a IGPF prezintă patru funcții:
- inspectorul general: chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica – titular;
- trei adjuncți:
- chestor principal de poliție Dumitru Bîltag – împuternicit;
- chestor de poliție Dan Călinoiu – împuternicit;
- chestor principal de poliție Daniel Mincă – titular.
Două din patru funcții de vârf sunt împuterniciri: 50% la conducere.
Cât de departe suntem de „9%”? De trei până la cinci ori peste.
La posturile mici, de comună, unde procentul dă bine și trage media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. La vârf, unde se iau deciziile cu adevărat sensibile, împuternicirea și desemnarea sunt norma.
5. De la „purul adevăr” la calomnie în direct: Josanu și Andreica, executați mediatic fără probe
Ce a spus Drăgan, oficial, la conferința din 22 mai 2026:
„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”
Acuzația, pe scurt:
Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) ar fi încercat „mulți ani de zile” să impună numirea unor șefi pe funcții de conducere.
Asta intră direct în zona faptelor asimilate corupției.
SPR „Diamantul” a cerut în scris, prin petiția nr. 90/25.05.2026:
- toate documentele – petiții, adrese, note, corespondență – din care să reiasă că sindicatul ar fi cerut sau impus vreo numire ori ar fi făcut presiuni pentru funcții de conducere.
Ce a răspuns IGPR, oficial, în adresa nr. 407.220/15.06.2026:
„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”
și, ca lecție bonus:
„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”
Cu alte cuvinte:
- întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile publice ale chestorului Drăgan, instituția nu prezintă niciun înscris;
- nu spune nici că există dovezi, nici că nu există;
- răspunde cu o eschivă.
IGPR răspunde, practic: „Vă cităm Codul Deontologic al Jurnalistului”.
Nu spune dacă există un singur înscris care să susțină acuzația. Nu produce nimic. Nu infirmă, nu confirmă. Se ascunde după cuvinte.
Dacă acele documente ar fi existat, cea mai simplă validare a „purului adevăr” ar fi fost să fie comunicate, măcar în parte. Faptul că IGPR refuză să prezinte orice dovadă și nu îndrăznește să scrie negru pe alb că are probe spune tot: acuzația lansată de Drăgan de pe tribuna oficială a IGPR la adresa lui Vitalie Josanu și Cosmin Andreica rămâne, cu număr de înregistrare, o calomnie.
Două sindicate majore, cu aproximativ 15.000 de membri polițiști, sunt murdărite public de un chestor care nu poate pune pe masă nici măcar o foaie A4.
6. 11 întrebări precise, 1 răspuns chior și 10 eschive penibile
Petiția SPR „Diamantul” nr. 90/2026 (integral la finalul demersului sindical) conține unsprezece întrebări, toate punctuale. IGPR, prin Centrul de Informare și Relații Publice – structură aflată sub influența directă a lui Drăgan – răspunde la… una singură:
– punctul 8, privind funcția și data numirii chestorului Georgian Drăgan ca șef de cabinet.
Restul de zece fie sunt ocolite cu texte în doi peri, fie sunt ignorate complet. Iată ce a refuzat IGPR să clarifice:
- orice dovadă că SPR „Diamantul” ar fi cerut vreodată numirea sau împuternicirea cuiva pe o funcție de conducere (pct. 1);
- orice dovadă că sindicatul ar fi exercitat presiuni pentru a impune șefi (pct. 2);
- ce cazuri concrete înseamnă „ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile” – nume, funcții, documente (pct. 3);
- temeiul legal prin care un reprezentant IGPR poate lansa, de la o conferință oficială, acuzații grave la adresa sindicatelor fără probe (pct. 4);
- dacă ceea ce a spus Drăgan este poziția oficială a IGPR sau opinia lui personală (pct. 5);
- ce măsuri disciplinare se iau față de Drăgan pentru acuzații nedovedite (pct. 6);
- dacă Drăgan era în programul de lucru și dacă avea dispoziția scrisă a inspectorului general Benone Matei să preia rolul de purtător de cuvânt (pct. 7);
- dacă Drăgan are în fișa postului atribuții de purtător de cuvânt, cu prezentarea fișei (pct. 9);
- cine sunt purtătorii de cuvânt oficiali ai IGPR și ce atribuții au (pct. 10);
- prin ce document a fost desemnat Drăgan să susțină conferința din 22 mai 2026 în numele IGPR (pct. 11).
Singurul fir de recunoaștere strecurat, prin trimiterea la art. 30 din OMAI nr. 201/2016, este formula vagă „potrivit mandatului încredințat”. Cine i l-a încredințat? Pe ce bază? În ce limite? Tăcere.
Pe românește: „Vorbea în numele instituției, dar nu vă spunem cine l-a pus, de ce l-a pus și de ce minciunile lui devin, brusc, poziție oficială”.
Rezultatul: IGPR își asumă în bloc:
- calomniile proferate de Drăgan la adresa lui Josanu și Andreica;
- minciunile prin omisiune (ștergerea „desemnaților” din cifre);
- minciunile prin umflare (ajutori de șef de post transformați în „mari conducători”).
Că inspectorul general Benone Matei înțelege sau nu ce îi semnează CIRP „în numele instituției” devine, la acest punct, doar o întrebare retorică.
Concluzie: „purul adevăr” al lui Drăgan, demolat de propriile răspunsuri oficiale
Omul care a ieșit în fața țării să acuze sindicatele că au prezentat „date trunchiate, alterate, scoase din context” este același care:
- a prezentat, de la microfon, ajutorul de șef de post – funcție de execuție – ca funcție de conducere, umflând grosolan numărul „șefilor”;
- a fluturat procentul de „9% împuterniciri” după ce a îndesat în numitor mii de funcții mărunte și a scos din numărător o categorie întreagă de conducători, „desemnații”, menționați chiar de instituția lui;
- reprezintă o organizație în care, la vârf, împuternicirea și desemnarea sunt de trei până la cinci ori peste „9%”: aproximativ 37% în aparatul central al IGPR și 50% în conducerea IGPF;
- a lansat acuzații grave la adresa a doi lideri sindicali fără să poată pune pe masă niciun singur document când a fost oficial întrebat.
Toate astea nu le spune un „sindicalist răuvoitor”. Le spun, negru pe alb, răspunsurile oficiale ale IGPR și ale MAI, cu număr de înregistrare, timbru sec și parafă.
„Purul adevăr” al chestorului Drăgan se dovedește a fi o construcție: numitor umflat, vârfuri ascunse, sindicate terfelite fără probe.
Iar când Emil Pascut, de la SPR „Diamantul”, constată că, pe 22 mai, „gura bebe chestorului Drăgan i-a bătut fundul”, nu e pamflet: e doar rezumatul cel mai politicos al unui spectacol în care un general de imagine s-a împușcat în credibilitate cu propriile cifre. (Cristina T.).
Exclusiv
Europa descoperă, brusc, că pedofilia există. Breaking news după zeci de ani de somn la Bruxelles
UE se trezește la realitate: „Hai să mai facem o directivă!”
Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European s-au prins, în sfârșit, că internetul nu e doar pentru poze cu pisici și vacanțe la mare. Potrivit Sindicatului Europol, cei de la Bruxelles au ajuns la un acord provizoriu pentru revizuirea Directivei privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a acestora.
Tradus din limbaj de lemn: s-au uitat în jur, au văzut deepfake-uri, livestreaming de oroare, grooming și sextortion, au oftat birocratic și au decis să „adapteze legislația penală” la secolul în care trăim deja de ceva vreme.
Noua inițiativă vrea să țină pasul cu „noile forme de criminalitate facilitate de tehnologiile digitale” și să mai lipească niște plasturi juridici pe un mecanism de protecție a victimelor care până acum a funcționat cam ca o umbrelă spartă în mijlocul furtunii.
Deepfake, livestream și alte grozăvii: pedofilia intră în era HD
Revizuirea Directivei extinde sfera faptelor incriminate, pentru că, ce să vezi, infractorii n-au rămas blocați la VHS. În lumina acordului anunțat de Sindicatul Europol, apar prevederi exprese pentru:
- producerea și distribuirea de materiale de tip deepfake cu conținut sexual care implică minori;
- transmiterea în direct (livestreaming) a abuzului sexual asupra copiilor;
- fenomenul de grooming – adică racolarea, manipularea și pregătirea copiilor pentru abuz, în tăcere digitală;
- sextortion – șantaj sexual modern, la pachet cu rușine, teroare și presiune psihologică.
Altfel spus, UE constată, cu o uimire târzie, că monștrii nu mai stau la colț de stradă, ci în spatele ecranului, cu conexiune bună la internet și cunoștințe decente de IT.
Prescripția se lungește. Justiția nu mai are ceas de perete, are calendar mare
La capitolul răspundere penală, noul cadru normativ își propune să nu-i mai lase pe abuzatori să scape doar fiindcă au știut să aștepte. Se extind termenele de prescripție pentru infracțiunile vizate, plecând de la o realitate pe care victimele o trăiesc, nu doar o citesc în rapoarte:
mulți copii ajung să povestească ce li s-a întâmplat abia după ani de tăcere, rușine și teamă.
Totodată, sunt prevăzute sancțiuni mai severe pentru anumite categorii de infracțiuni – în traducere publică: s-ar putea ca unii prădători sexuali să nu mai plece din instanță cu o pedeapsă care să încapă într-un SMS. În paralel, se consolidează instrumentele de cooperare între autoritățile judiciare ale statelor membre, ca nu cumva un infractor să fugă dintr-o țară în alta și să devină, magic, „turist”, nu „criminal”.
Criminalii printre copii: „Verificat cazierul? Nu? Perfect, intrați!”
Pe partea de prevenire, acordul introduce ceva ce ar fi trebuit să fie banal de multă vreme:
obligația de a verifica antecedentele penale ale oricărei persoane care lucrează profesional sau ca voluntar în activități ce implică contact direct și regulat cu minori.
Ideea este logică până la ridicol: poate n-ar fi bine să lăsăm copiii pe mâna unor oameni care au deja condamnări pentru infracțiuni sexuale sau alte fapte relevante. Până acum, însă, logica asta a fost opțională în multe locuri, așa că directiva vine să spună negru pe alb ceea ce bunul-simț țipa deja de ani de zile.
Victimele, în sfârșit trecute din notă de subsol în capitol principal
Noua directivă nu se oprește la a bifa infracțiunile pe liste. Conform informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, ea consolidează – în sfârșit – drepturile victimelor, nu doar pe hârtie, ci și în obligațiile impuse statelor membre.
Se stabilesc standarde minime privind accesul la:
- servicii medicale specializate;
- sprijin psihologic adaptat traumelor suferite;
- asistență juridică, pentru ca victimele să nu fie lăsate să navigheze singure prin jungla procedurilor;
- sprijin financiar, acolo unde e necesar, pentru a nu li se spune „nu avem bani de traumele voastre”.
În plus, statele membre trebuie să ia măsuri clare pentru a evita victimizarea secundară pe parcursul procedurilor judiciare – adică să nu mai transforme copilul-abuzat în copil-interogat-la-nesfârșit, până când trauma devine spectacol de sală de judecată.
Trei ani de așteptare: copiii nu pot apăsa „pause” pe traume
După adoptarea formală de către colegiuitorii europeni și publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre vor avea la dispoziție un termen de trei ani ca să transpună directiva în legislațiile lor naționale.
Trei ani în care, pe hârtie, se vor „armoniza dispozițiile” și se vor „implementa mecanismele”.
Trei ani în care, în realitate, fiecare lună de întârziere poate însemna noi cazuri, noi copii răniți, noi abuzuri abia mărturisite peste un deceniu.
Concluzie: Directivă nouă, lume veche. Monștrii nu citesc Jurnalul Oficial
Europa își lustruiește acum imaginea penală și declară, cu limbaj birocratic impecabil, că vrea să protejeze copiii de abuz sexual, inclusiv în dimensiunea digitală a ororii.
Sindicatul Europol dezvăluie cadrul, textele, intențiile. Pe hârtie, arsenalul legislativ se întărește: deepfake, livestreaming, grooming, sextortion – toate intră, explicit, în vizorul penal. Termenele de prescripție se lungesc, pedepsele se înăspresc, cooperarea între state se promite.
Dar monștrii nu citesc directive, nu așteaptă transpuneri și nu au răbdare să treacă trei ani.
Întrebarea reală nu este ce scrie în noua directivă, ci dacă statele membre chiar vor aplica, fără milă, tot ce au semnat.
Până atunci, copiii rămân în prima linie, iar societatea se preface încă, din când în când, că este „șocată” să afle ce se întâmplă în spatele unui ecran și al unor uși închise. (Cerasela N.).
Featured
Contrabandă „pe telecomandă” la Vicovu de Sus: Plafon secret ticsit cu țigări, descoperit de polițiștii de frontieră
Ingenuitatea traficanților de frontieră a atins un nou nivel tehnologic, dar vigilența autorităților a dejucat planul. Într-o operațiune fulger desfășurată la Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Vicovu de Sus, polițiștii de frontieră și inspectorii vamali au descoperit un sistem sofisticat de ascundere a mărfii de contrabandă, integrat chiar în structura unui microbuz. Captura record a trimis un cetățean străin direct în spatele gratiilor.
Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră, incidentul a avut loc la intrarea în țară, când un bărbat de 39 de ani, cetățean ucrainean, s-a prezentat la controlul de rutină la volanul unui microbuz înmatriculat în țara vecină.
Tehnologie în serviciul ilegalității: Compartiment secret acționat electronic
Ceea ce părea a fi un transport obișnuit s-a dovedit a fi o operațiune de contrabandă minuțios pregătită. În urma unor suspiciuni, echipa comună de control a decis verificarea amănunțită a vehiculului. Surpriza a venit în momentul inspectării plafonului: anchetatorii au descoperit un locaș special amenajat, a cărui deschidere era acționată neconvențional, prin intermediul unei telecomenzi.
Sursa citată precizează că în interiorul acestui „seif” improvizat în caroseria mașinii erau ascunse 30.600 de țigarete (1.530 de pachete) fără timbru fiscal. Metoda ingenioasă de disimulare confirmă faptul că traficanții investesc sume importante în modificarea vehiculelor pentru a evita detectarea la trecerea frontierei.
Lovitură financiară pentru traficanți: Marfă și vehicul, confiscate pe loc
Impactul financiar al capturii este unul semnificativ. Întreaga cantitate de țigări, evaluată la peste 32.000 de lei, a fost ridicată în vederea confiscării de către autorități. Mai mult, „investiția” traficantului în mijlocul de transport s-a dovedit a fi o pierdere totală: microbuzul, estimat la o valoare de 36.000 de lei, a fost indisponibilizat la sediul instituției pentru continuarea cercetărilor.
Această acțiune de succes a Poliției de Frontieră subliniază eficiența colaborării dintre structurile de control vamal și polițienesc în combaterea fenomenului contrabandei cu produse din tutun, un flagel care subminează economia națională.
De la frontieră, direct în arest: Șoferul a fost reținut pentru 24 de ore
Consecințele legale pentru bărbatul de 39 de ani nu s-au lăsat așteptate. Pe numele acestuia a fost deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă. În urma probatoriului administrat, șoferul a fost reținut pentru 24 de ore și depus în Centrul de Reținere și Arest Preventiv al IPJ Suceava.
Anchetatorii continuă cercetările pentru a stabili întreaga sferă infracțională și pentru a identifica dacă bărbatul făcea parte dintr-o rețea mai amplă de trafic transfrontalier. Mesajul autorităților de la Vicovu de Sus rămâne unul ferm: nicio metodă de disimulare, oricât de tehnologizată, nu este infailibilă în fața controalelor riguroase. (Sava N.).
„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr” Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”,...
Europa descoperă, brusc, că pedofilia există. Breaking news după zeci de ani de somn la Bruxelles
UE se trezește la realitate: „Hai să mai facem o directivă!” Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European s-au prins, în...
De la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
Centrul Ploieștiului, teritoriu de clan: „Prestij” la vedere, legea pe mod invizibil În buricul Ploieștiului, acolo unde primăria vinde pliante...
Mame cu pistol la brâu, drepturi la coadă: cum își bate statul joc de femeile din uniformă
Statul-Glumeț: „Eroi în stradă, restul… vedem la pensie!” Ani la rând, oamenii în uniformă – militari, polițiști și funcționari publici...
Veto constituțional pentru transparența în instanțe: CCR blochează tentativa de a „simplifica” hotărârile judecătorești
Într-o decizie crucială pentru sănătatea sistemului de justiție din România, Curtea Constituțională a tăiat elanul legislativ care amenința să transforme...
O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
Caracatița bugetarilor de lux din MEDAT: cum „biblioteca” USR s-a transformat în manual de feudalism digital În seria „Prezentul fără...
Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
Băieți „deștepți” în plină criză: Când interlopii cred că-i doare statul la bască (aici) Chiar dacă ziarul nostru de investigații,...
Bebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
Răspunsuri în bătaie de joc de la CIRP Sindicatul Diamantul aruncă public în aer o situație care, în orice stat...
„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
De la restaurant „de fițe” la fief de clan: Prestij, ringul protejat din buricul Ploieștiului În centrul Ploieștiului, la doi...
Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
Șase luni de mandat și o postare mesianică: Când PR-ul jubilează, legalitatea șchiopătează – Între discursul despre meritocrație și realitatea...
Secret de serviciu la frontieră: cum păzește Poliția de Frontieră hârtiile mai abitir decât granița
„Cultura grănicerului comunist” trăiește bine-mersi în 2026 V-am mai spus: Poliția de Frontieră este mult, mult mai înapoiată decât Poliția...
Poliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție
Scenă de groază și comedie neagră în Capitală Conducerea Poliției Române este responsabilă și, în egală măsură, vinovată pentru scenele...
Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele
O nouă zi, aceeași mizerie: Coca-Cola Ploiești “salvează planeta” pe banii fraierilor Într-o lume în care toți pozează în campioni...
Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
„Te-am ciuntit la salariu, hai să-ți ciuntim și pensia!” Statul român, marele iluzionist cu șapcă de „servant al poporului”, lovește...
OAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă
Într-un weekend marcat de temperaturi extreme și de fragilitatea infrastructurii feroviare, o intervenție neașteptată a polițiștilor de la Transporturi a...
-
Exclusivacum 4 zile
„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 3 zile
O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 3 zile
Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 2 zile
De la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zile
Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 3 zile
Bebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 5 zile
Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele