Featured
Domnul doctor Lucian Bode, ministru de Interne, l-a numit ca șef de cabinet pe Marius Mihăilă, spălătorul de plagiatori de la Academia de Poliție
Spălătorul de plagiate de la Academia de Poliție, numit director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode
Protectorul plagiatorilor din Academia de Poliție, Marius Florin Mihăilă, a devenit directorul de cabinet al ministrului Lucian Bode începând cu 9 februarie.
Anul trecut, Lucian Bode a intervenit politic de două ori pe lângă fostul ministru de Interne Marcel Vela pentru împuternicirea lui Mihăilă pe diverse funcții de conducere în Ministerul de Interne, mai întâi ca șef al Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Sălaj, iar apoi ca rector al Academiei de Poliție.
Ajuns la conducerea Ministrului de Interne, Bode a putut decide singur pe ce post să îl numească pe fostul său coleg de clasă de la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul Silvaniei, județul Sălaj.
Mihăilă a ajuns astfel pe una dintre cele mai importante funcții din Ministerul Afacerilor de Interne (MAI), care îi permite să aibă acces la toate informațiile destinate ministrului, să îl consilieze, ba chiar să îi influențeze deciziile.
Numirea lui Mihăilă ca director de cabinet al ministrului de Interne este ultima decizie controversată dintr-un lung șir prezentat de presă după instalarea noului guvern – oameni fără competență, fără experiență sau fără pregătirea necesară au ajuns în diverse funcții publice într-o guvernare care a promis un alt fel de a face politică.
***
Marius Florin Mihăilă, noul director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode, a fost președintele Comisiei de Etică de la Academia de Poliție și este unul dintre principalii responsabili de blocarea curățeniei în privința doctoratelor plagiate, dar și de închiderea școlilor doctorale ale instituției în octombrie 2020.
Scandalurile în care a fost implicat Marius Florin Mihăilă în ultimii ani în Academia de Poliție sau la IJP Sălaj nu au contat deloc în decizia lui Lucian Bode.
A contat mai mult vechea relație pe care o are cu Mihăilă – au fost colegi de clasă de la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul Silvaniei, județul Sălaj.
Acum, Mihăilă a devenit mâna dreaptă a lui Bode și cel care îi va ține în mână agenda.

„Este gardianul ministrului”, descrie succint o sursă din Ministerul de Interne funcția de director de cabinet.
Prin această poziție, Mihăilă va avea acces la toate documentele care îi vor fi adresate ministrului, inclusiv la informările venite de la serviciile secrete sau de la alte structuri ale statului: parchete, Agenția Națională de Integritate, Direcția Generală Anticorupție etc.
În plus, nu e vorba doar despre informările primite de la serviciul secret al Ministerului de Interne, denumit colocvial „Doi și un sfert”, ci despre toate informările primite de la toate celelalte serviciile secrete, explică aceeași sursă.
Tocmai pentru că va lucra cu documentele clasificate destinate ministrului, Marius Mihăilă va trebui să obțină certificat ORNISS – cel care oferă acces la informații secrete.
Mihăilă ar trebui să fie verificat printr-o procedura specială pentru a primi certificatul ORNISS cu cel mai înalt grad de acces la informații clasificate – SSID –, adică secret de stat de importanță deosebită.
Prin noua funcție deținută Mihăilă va avea în subordinea sa toți consilierii ministrului.
Nici ministrul de Interne Lucian Bode și nici noul său director de cabinet Marius Mihăilă nu au răspuns la telefon și la mesajele trimise pentru a-și exprima un punct de vedere.
Întrebată dacă poate confirma informația, Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI, a susținut printr-un sms scurt că nu a primit „niciun răspuns” de la conducere.
De ce s-au ferit cei trei să confirme oficial numirea lui Mihăilă sau să vorbească public despre acest lucru? Surse din Ministerul de Interne susțin că Lucian Bode ar fi cerut informări legate de Mihăilă de la „Doi și un sfert” și de la Direcția Generală Anticorupție (DGA), iar că acestea i-au descris în mod detaliat vulnerabilitățile.
Cu toate acestea, Bode și-a asumat numirea.
În ordinul de instalare în funcție, semnat de ministru pe 9 februarie, se precizează că Mihăilă a fost mutat de la Academia de Poliție în conducerea MAI unde a fost numit „direct” în funcția de director de cabinet, funcție prevăzută cu gradul profesional de chestor șef de poliție, echivalent cu cel de general cu două stele din armată.
***
În Academia de Poliție a fost anticipat faptul că Marius Florin Mihăilă va fi numit într-o funcție de conducere după ce de la Ministerul de Interne a venit o adresă prin care se cerea o informație precisă: dacă Mihăilă este cercetat disciplinar.
Potrivit Statutului Polițistului, când un polițist este cercetat disciplinar, acesta nu poate fi împuternicit într-o funcție de conducere.
După venirea liberalilor la guvernare și intrarea lui Lucian Bode în Guvernul Ludovic Orban, ca ministru al Transporturilor, Mihăilă a fost numit în două funcții de conducere distincte în Ministerul de Interne, deși era cercetat disciplinar în legătură cu acoperirea plagiatelor din Academia de Poliție.
Ambele numiri au fost influențate politic de Lucian Bode și ambele au fost ilegale.
Mai întâi, Mihăilă a fost împuternicit pe 23 decembrie 2019 pentru trei luni ca șef al Inspectoratului Județean de Poliție Sălaj, împuternicire prelungită ulterior cu alte trei luni, după care a fost împuternicit rector al Academiei de Poliție din 28 mai 2020.
Șase zile mai târziu, ministrul Marcel Vela a anulat ordinul de numire a lui Mihăilă ca rector al Academiei de Poliție.
După ce am scris, în exclusivitate pe PressOne, că împuternicirea a fost ilegală pentru că Mihăilă era cercetat disciplinar din vara lui 2019, ministrul de Interne de atunci, Marcel Vela, a reparat ilegalitatea.
Surse politice, dar și surse din Ministerul de Interne declarau la acel moment că ministrul Transporturilor Lucian Bode i-a cerut colegului său de guvern de la Interne, Marcel Vela, să îl împuternicească pe Mihăilă la conducerea Academiei.
Lucian Bode a negat atunci că ar avea de-a face cu numirea lui Mihăilă la Academie sau la IJP Sălaj, însă a declarat că „mă bucur când un tânăr reușește în viață”. Marius Mihăilă are 46 de ani.
De data asta, Bode nu a riscat o nouă numire ilegală, ci și-a asumat faptul că girează un personaj considerat – în propunerea de desființare a școlilor doctorale de la Academia de Poliție – ca fiind „unul dintre principalii responsabili” de cel mai mare scandal de plagiat din istorie.
***
Marius Mihăilă a fost încadrat în Ministerul de Interne ca ofițer în 2009, însă până când fostul său coleg de clasă din liceu nu a ajuns în guvern, în 2019, acesta nu a deținut vreodată o funcție de conducere.
La Academia de Poliție a ajuns în 2017 tot prin intervenția lui Lucian Bode, una indirectă, susțin surse din instituție. A fost mai întâi angajat ca instructor de predare, iar în 2019 a câștigat un concurs pentru un post de lector universitar pentru disciplinele psihologie judiciară și etică și integritate.
Concursul, în sine, a fost un simulacru: comisia care l-a evaluat nu avea competențe de specialitate pentru postul scos la concurs.
La scurt timp după ce a ajuns în Academia de Poliție, mai exact din septembrie 2017, Mihăilă a fost numit președinte al Comisiei de Etică a instituției, în condițiile în care Academia se confrunta deja cu multiple acuzații de plagiat în tezele de doctorat.
De altfel, ca șef al Comisiei de Etică, Mihăilă a girat mai multe verdicte de neplagiat în teze de doctorat ale unor șefi din Ministerul de Interne sau ale unor profesori din Academia de Poliție.
Două verificări interne făcute asupra tezelor de doctorat susținute la cele două școli doctorale din Academia de Poliție au scos la iveală informații uluitoare.
58 de teze de doctorat susținute în perioada 2011-2016, suspecte de plagiat, nu au fost niciodată verificate pentru a vedea dacă sunt plagiate, într-adevăr, deși lucrările au ajuns la Comisia de Etică a Academiei condusă de Mihăilă.
Alte 35 de teze de doctorat susținute în intervalul 2007-2016 ar putea fi și ele plagiate, toate având indici de similitudine foarte mari, relevați în urma unei analize cu un soft de similitudine. Nici acestea nu au fost verificate de Comisia de Etică.
În urma celor două verificări a reieșit că tezele de doctorat a cel puțin 20 de cadre didactice din instituție depășesc coeficienții de similitudine admiși. Comisia de Etică nu le-a analizat nici pe acestea.
Totuși, aceeași Comisie de Etică a emis verdicte de neplagiat – susținute printr-un ansamblu de contorsiuni juridice și logice – pentru fostul rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și pentru fostul șef al Direcției Generale Anticorupție din MAI, Cătălin Ioniță.
În cazul tezei de doctorat a lui Iacob, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a emis verdict definitiv de plagiat anul trecut.
***
Din cauza gestionării dezastruoase a problemelor de integritate academică din Academia de Poliție de către Comisia de Etică condusă de Mihăilă, inclusiv a acuzațiilor de plagiat în mai multe teze de doctorat, ministrul Educației Monica Anisie a semnat în octombrie 2020 ridicarea acreditării celor două școli doctorale.
Decizia lui Anisie, despre care am scris pe larg anul trecut, a fost luată la propunerea Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU). Retragerea acreditării celor două școli doctorale este o premieră în istoria învățământului superior românesc.
De altfel, unul dintre argumentele CEMU – care a propus Ministerului Educației un set de cinci sancțiuni pentru Academia de Poliție – a avut legătură directă cu Mihăilă și cu activitatea acestuia la Comisia de Etică, dar și cu scurta numire a acestuia în funcția de rector.
„Nesancționarea unor derapaje grave de la normele de conduită academică a condus la situația în care Marius Florin Mihăilă a fost împuternicit rector al instituției de învățământ superior în perioada 28 mai – 3 iunie 2020.
Acesta a fost unul dintre principalii responsabili ai faptului că tezele de doctorat susținute în cadrul Academiei de Poliție ulterior adoptării Legii educației naționale nr.1 / 2011 nu au fost verificate”, este o altă constatare din raportul CEMU.
În același raport CEMU este consemnat și faptul că Marius Mihăilă, în calitatea sa de președinte al Comisiei de Etică, a sesizat CEMU „aducând la cunoștința Consiliului că «GEORGE CĂLINESCU este PLAGIATOR!»”.
De fapt, în sesizarea adresată CEMU Mihăilă reclama CNATDCU pentru că i-a retras titlul de doctor lui Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, pentru plagiat.

Una dintre cele cinci sancțiuni aplicate Academiei de Poliție de Ministerul Educației în octombrie 2020 vizează realizarea de către Ministerul de Interne a unei analize a resursei umane și a capacității administrative existente la nivelul Academiei, cu scopul reorganizării întregii instituții.
Această organizare va trebui să fie girată de ministrul de Interne Lucian Bode, care îl are în poziția de cel mai apropiat sfătuitor tocmai pe cel care a încercat să acopere în mod sistematic neregulile din Academie.
***
Marius Florin Mihăilă este vizat și în două dosare penale deschise la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care au legătură tot cu activitatea sa de la Comisia de Etică.
- Prima plângere penală a fost făcută la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 în iulie 2019 de Corpul de Control al ministrului de Interne Carmen Dan pentru patru infracțiuni: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și neglijență în serviciu. Aceeași plângere îi mai vizează pe Remus Tamaș, secretarul Școlii Doctorale, și pe Cătălin Doroș, șeful structurii informatice din Academia de Poliție. Despre această plângere am scris aici.
- O a doua plângere a fost înregistrată tot la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 în luna august 2019 sub suspiciunea de divulgare de date nedestinate publicității. În acest dosar cercetat in rem, Mihăilă este bănuit că a obținut în mod ilegal un raport al Corpului de Control al ministrului Educației, făcut în iulie 2019, care ulterior a fost scurs în presă.
Surse din Ministerul de Interne susțineau anul trecut că la nivelul Direcției Generale de Protecție Internă, serviciul secret al Ministerului de Interne, există date potrivit cărora Marius Mihăilă i-ar fi dat respectivul raport fostului rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob.
Mai departe, pagini din raport au apărut în ziarul Național, unghiul de abordare al articolului fiind pus pe faptul că fostul rector Adrian Iacob a fost „executat” printr-un „fake raport”.
În realitate, Adrian Iacob a fost demis de la conducerea Academiei de Poliție de ministrul de Interne Carmen Dan la o zi după ce a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru instigare la șantaj în dosarul în care am fost amenințată cu moartea.
***
După ce Marcel Vela l-a demis pe Mihăilă din funcția de rector al Academiei de Poliție a doua zi după ce am dezvăluit că l-a numit ilegal, Mihăilă a pus tunurile pe teza de doctorat a secretarului de stat din MAI, Bogdan Despescu.
Deși timp de șase luni nu s-a atins de teza lui Despescu, despre care am scris anul trecut în ianuarie că e plagiată, Mihăilă a încercat să forțeze un verdict de plagiat.
În plus, Mihăilă a sesizat Parchetul General pentru încălcarea dreptului de proprietate intelectuală în teza secretarului de stat Bogdan Despescu. Despre lupta din culisele Ministerului de Interne am scris, pe larg, aici.
Mihăilă a considerat atunci că Despescu este responsabil de demiterea sa.
Surse din Ministerul de Interne susțin că săptămâna trecută, la o ședință condusă de Lucian Bode, la care au participat și Mihăilă, și Despescu, ministru i-a atenționat pe cei doi că va trebui să lucreze unul cu celălalt, în ciuda adversității fățișe dintre aceștia.
Fără incompetenți în funcții publice
Doar în ultimele zece zile, presa centrală și locală a semnalat numirea în funcții publice a mai multor persoane fără competență, fără experiență sau fără pregătirea necesară. În mai toate cazurile a contat susținerea politică de care s-au bucurat respectivii.
https://pressone.ro/spalatorul-de-plagiate-de-la-academia-de-politie-numit-director-de-cabinet-al-ministrului-de-interne-lucian-bode?fbclid=IwAR3N7O8c6mbLN2N7LCI4vj1opNQmwAutMoVKPPA_Ixu0gOud-nB_H2Xwe8g
Exclusiv
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la decizie desființată oficial
Când broșura vinde „Ținutul Vinului”, iar realitatea e „Ținutul Dopajului și al Jafoaselor”
În pliantele lucioase „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești e prezentat drept „bijuterie turistică”, „singurul hipodrom modern de trap din România”, cu „evenimente pentru întreaga familie” și „momente memorabile”.
Realitatea, documentată, in EXCLUSIVITATE, de ziarul de investigații Incisiv de Prahova și confirmată acum de acte oficiale, arată cu totul altfel: cai „intact dopați”, refuzuri de test antidoping, comisii umflate la comandă, hotărâri croșetate în disprețul regulamentului ANARZ și un personaj cheie, Alexandri Nicolae, zis „Nae”, prins între dopajul protejat de la hipodrom și găurile financiare de la TCE Ploiești.
Ultima lovitură: Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), forul suprem în materie de trap, a desființat oficial Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel a CSM Ploiești, a descalificat calul campion VIJELIE STI și a confirmat, negru pe alb, că „soluția lui Nae” a fost ilegală.
„Sport curat” marca Ploiești: refuzi antidoping, rămâi campion… până te prinde ANZ
Pe 5 iulie 2026, la T30 – Marele Premiu de Trap al României, sub deviza „Carol I al României”, în fața copiilor cu popcorn și selfie-uri cu cai lucioși, s-a consumat o farsă sportivă:
- calul VIJELIE STI este declarat câștigător;
- reprezentantul său refuză recoltarea probelor biologice pentru control antidoping (fapt consemnat în Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești);
- calul de pe locul 2 nu e testat;
- cursa e deja compromisă de lipsa mașinii de autostart și de starturi false.
Regulamentul General al Curselor de Trap, publicat de ANARZ (surse oficiale: anarz.eu), spune însă clar:
- refuzul recoltării probelor = descalificare obligatorie a calului (art. 111);
- sancțiuni disciplinare pentru persoanele implicate (art. 95);
- la fapte grave (refuz probe, fals în pașapoarte, substituiri, „samavolnicii”) – obligația de sesizare a organelor penale (art. 95, inclusiv alin. 3).
„Meniul” firesc:
Descalificare + sancțiuni sportive + sesizare penală.
Ce a făcut Comisia de Apel de la Ploiești, sub bagheta lui „Nae”?
Exact pe dos:
- a amendat;
- a dat o suspendare de 60 de zile;
- a lăsat titlul neatins;
- a validat un campion care a refuzat antidoping.
Formula Ploiești:
„Refuzi testul, plătești un pic, stai două luni pe bară și rămâi campion.”
Calul e suficient de „suspect” ca să fie suspendat, dar prea „delicat” ca să-și piardă trofeul.
„Nae Comisionaru’” umflă comisia ca să încapă voturile „bune”
Potrivit Regulamentului și practicii obișnuite, Comisia de Apel are 3 membri. Atât. Clar.
La ședința din 8 iulie 2026, conform cererii scrise a driverului Marciu Adrian către ANZ (document din 06.08.2026), comisia era formată din:
- Nicolae Alexandri („Nae”),
- Tureac Petrica,
- Popescu Cătălin.
Cele trei părți își susțin contestațiile în fața lor. Nu se dă soluție pe loc.
Apoi intervine „magia administrativă”:
- comisia este reconvocată pe 21 iulie 2026 într-o componență de CINCI membri;
- apar doi noi „băieți buni”: State Cătălin și Emeric Dragomir;
- acești doi membri nu participaseră la audierea și susținerea contestațiilor;
- cu toate acestea, iau parte la deliberare și vot.
Hotărârea nr. 2, adoptată cu majoritate, respinge contestația lui Marciu Adrian și menține rezultatul: VIJELIE STI rămâne câștigător, deși refuzul recoltării probelor e recunoscut și sancționat doar parțial.
Opinia separată a membrilor Tureac Petrica și Popescu Cătălin (pag. 9–12 din Hotărârea 2) spune clar:
- refuzul antidoping este dovedit prin proces-verbal;
- art. 111 ANARZ impune descalificare;
- orice altă soluție contravine regulamentului;
- situația are inclusiv implicații de protecție a animalelor și penale (Legea 205/2004 + art. 95.3 din Regulament).
Pe scurt, chiar din interiorul comisiei se strigă:
„Refuz antidoping + păstrarea titlului = ilegal și rușinos!”
Majoritatea „umflată” cu doi membri care nu au auzit părțile decide însă contrariul. Exact ce trebuia pentru „Stimatu’”, proprietarul calului.
ANZ intră în scenă: „Nae, jos laba de pe regulament!”

Când Comisia lui „Nae” stăpânește regulamentul ca pe o cârpă de șters pe jos, intervine forul suprem: Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”.
La ANZ ajunge cererea de reanalizare a lui Marciu Adrian (antrenor și driver al calului Daiana), înregistrată la 06.08.2026, care:
- contestă Hotărârea nr. 2;
- arată că refuzul probelor nu poate să îi aducă avantaj sportiv celui care se opune controlului;
- invocă art. 95 și art. 111 ANARZ;
- semnalează neregularitatea comisiei lărgite: votul dat de membri care nu au asistat la dezbateri.
Răspunsul ANZ vine prin DECIZIA nr. 554 din 11.08.2026 (document oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – ANZ), în care, în esență:
- se admite cererea de reanalizare a lui Marciu Adrian;
- se desființează Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești în partea privitoare la respingerea contestației nr. 4856/06.07.2026;
- în rejudecare, se admite contestația: VIJELIE STI este SANCȚIONAT PRIN DESCALIFICARE din proba T30 – Marele Premiu de Trap, iar rezultatele sunt ANULATE, cu adaptarea clasamentului;
- se mențin celelalte sancțiuni deja aplicate proprietarului și antrenorului – inclusiv interdicția de a participa la curse pentru o perioadă (şase luni, conform informațiilor transmise sursei noastre).
Cu alte cuvinte, ANZ spune textual prin efect juridic:
- „Nae a greșit grav”;
- Hotărârea 2 a fost nelegală în partea esențială;
- regulamentul ANARZ nu e opțional, ci OBLIGATORIU;
- calul care refuză antidoping NU poate rămâne campion.
Este confirmarea oficială, la nivel național, a dezvăluirilor și analizelor publicate anterior de Incisiv de Prahova.
„Stimatu’ cu caii dopabili” – rușinea proprietarilor de cai
Proprietarul lui VIJELIE STI, „Stimatu’” – personaj descris constant de surse din lumea trapului – iese din toată această poveste ca o rușine pentru breasla proprietarilor de cai:
- nu este la primul scandal de dopaj sau refuz de control;
- în trecut, ar fi jonglat cu schimbarea de proprietar (ex. cazul NELSTROM) pentru „spălarea urmelor”;
- ar fi amenințat comisii și făcut presiuni, fără sancțiuni serioase;
- acum, ANZ confirmă că, pe lângă sancțiunile deja aplicate, se adaugă și descalificarea calului.
Nu mai vorbim doar de zvonuri sau de „gurile rele” care îl leagă de antrepozite fiscale și motorină ajunsă „prin interpusi” spre RATP/TCE. Acum, avem:
- un cal descalificat oficial din Marele Premiu;
- un proprietar deja sancționat cu interdicția de a participa la curse pentru o perioadă substanțială;
- o confirmare directă că „eroul” protejat de Nae și de comisia îngroșată cu oameni „de casă” a beneficiat de o hotărâre ilegală.
În lumea proprietarilor de cai, „Stimatu’” rămâne pata pe obrazul unui sport care se vrea nobil: epitomul „rușinii de grajd”.
IPJ Prahova – „mișcarea 75”: capul de struț în nisip (aici), (aici), (aici), etc.
În toată povestea asta, o întrebare țipă din documente și din logica elementară:
Unde este IPJ Prahova? De ce nu s-a autosesizat?
Regulamentul ANARZ (art. 95, inclusiv alin. 3) vorbește de sesizarea organelor de urmărire penală în caz de:
- refuz al recoltării probelor;
- suspiciuni de fraude sportive;
- posibile rele tratamente aplicate animalelor.
Legea 205/2004 privind protecția animalelor adaugă un strat suplimentar de obligații.
În loc să vedem dosar penal, audieri, verificări, avem impresia, cum plastic spun sursele, că IPJ Prahova practică „mișcarea 75”:
- băgat capul de struț în nisip;
- ignorat un caz cu potențial penal;
- tăcere mormântală, în timp ce caii sunt transformați în seringi pe patru picioare.
Nu e ca și cum IPJ Prahova ar uimi pe cineva prin reacții rapide și competență fulgerătoare. Conducerea interimară emană mai degrabă un aer de paralizie decât de vigilență. Dar aici nu mai e vorba de imagine: e vorba de obligații legale concrete.
„Nae” – de la dopaj protejat la TCE în colaps: sistemul e același
Nicolae Alexandri, zis „Nae”, nu este un nume apărut întâmplător în fruntea Comisiei de Apel la Hipodrom:
- fost prefect, fost deputat, fost director și membru în conducerea mai multor instituții publice (conform propriului CV Europass);
- fără specializare în trap, antidoping sau medicină veterinară;
- produs tipic al sistemului de „plantat oameni pe funcții”.
În paralel, numele lui apare și în istoria neagră a TCE Ploiești – societatea de transport public îngropată în pierderi și datorii, nu de presă, ci de Raportul oficial al Comisiei de Analiză TCE Ploiești nr. 1729/05.11.2025 (document al Primăriei):
- pierderi masive în toți anii analizați;
- datorii de zeci de milioane la buget, multe cu risc penal (Legea 241/2005 privind reținerea și neplata contribuțiilor);
- achiziții haotice, stocuri umflate, control intern blocat;
- contracte cu probleme grave de legalitate, spații și stâlpi închiriați la preț de nimic.
La TCE, regulile financiare sunt plastilina lui „Nae & ai lui”.
La Hipodrom, regulamentul ANARZ devine plastilina lui „Nae & comisia umflată”.
Modelul e identic:
- se ia un regulament clar;
- se „interpretează” după interes;
- se umflă structurile (comisii, organigrame) ca să încapă oamenii „buni”;
- se ignoră riscul penal, până când vine cineva de mai sus (ANZ, Comisie de analiză) și desființează circul.
Comisia „Nae & co.”: între demitere, tăierea diurnelor și suspiciuni penale
După intervenția ANZ, situația Comisiei de Apel CSM Ploiești nu mai este doar imorală, ci și oficial problematică:
- Hotărârea 2 este desființată în partea esențială – respingerea contestației;
- reinterpretarea art. 111 ANARZ este declarată, prin efect, nelegală;
- lărgirea comisiei și votul dat de membri care nu au asistat la dezbateri reprezintă o gravă abatere de procedură.
În aceste condiții, se pune firesc problema răspunderii:
- „Nae Comisionaru’” – demitere de urgență de către CSM Ploiești sau, dacă acesta doarme în picioare, de către primarul municipiului Ploiești, Politeanu;
- membrii comisiei care au susținut hotărârea ilegală – sancționarea lor (minim: oprirea diurnelor; maxim: înlăturare din funcții);
- verificarea penală a eventualelor presiuni făcute pentru mărirea comisiei și „masluirea” votului.
Nu mai vorbim de simple „discuții de culise”. Avem:
- un document oficial ANZ care certifică ilegalitatea soluției Comisiei;
- un caz de dopaj/refuz antidoping în care s-a încercat, fățiș, protejarea unui proprietar cu reputație dubioasă;
- un prejudiciu clar adus integrității competiției și imaginii hipodromului.
Copiii din tribune, lecție practică: „Regulamentul e opțional pentru băieții cu pile”
În timp ce adulții fac „inginerii de culise”, copiii din tribune învață, în direct, lecția proastă a hipodromului:
- vezi un cal câștigător care refuză antidoping;
- afli că regulamentul cere descalificare;
- constați că, totuși, calul rămâne campion – până intervine ANZ;
- auzi din gura președintelui Federației de Trap, Marian Manea (citare din relatări anterioare):
„Toți caii de pe podium au fost drogați! Este inuman, este inadmisibil!”
Mesajul transmis de sistem, înainte să corecteze ANZ:
- regulile sunt pentru pliante;
- cine e suficient de important sau bine conectat își negociază sancțiunea;
- comisiile se „adaptează” la nevoie.
În loc să fie „experiență educativă pentru toată familia”, hipodromul devine curs intensiv de fraudă sportivă și bătaie de joc la adresa bunului-simț.
CONCLUZIE:
Hipodromul Ploiești – caz-școală pentru procurori, nu atracție turistică
După decizia ANZ, tabloul este complet:
- Incisiv de Prahova a documentat – IN EXCLUSIVITATE – dopajul protejat, comisia umflată, „Stimatu’ cu caii dopabili” și rolul lui „Nae”;
- driverul Marciu Adrian a pus pe masă, în fața ANZ, argumentele juridice și de procedură;
- ANZ a confirmat tot: Hotărârea nr. 2 a fost nelegală, calul VIJELIE STI trebuie descalificat, rezultatul cursei anulat, sancțiunile personale menținute.
Rămân pe masă întrebările grele:
- Ce face IPJ Prahova, în afară de „mișcarea 75”, cu capul în nisip?
- Când vor fi demişi sau măcar sancționați „Nae” și membrii comisiei care au votat ilegal?
- Când va înțelege CSM Ploiești că hipodromul nu e un joc de cărți pe masa „stimabililor”, ci un loc unde se aplică legi și regulamente reale?
- Când va înțelege primarul Politeanu că a ține astfel de personaje în funcții înseamnă a-ți compromite orașul, sportul și orice pretenție de moralitate?
Până atunci, orice turist sedus de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie” ar trebui avertizat cinstit:
„…și, la cerere, tur ghidat prin:
– Hipodromul unde caii refuză antidoping, comisiile se umflă la comandă, iar deciziile ilegale sunt desființate de ANZ;
– lumea în care un proprietar de cai devine simbolul rușinii, iar un ‘Nae’ se crede mai presus de regulament, până îl pune la punct forul suprem.”
Nu mai e loc de broșuri lucioase.
Este loc de anchete, demiteri, dosare penale și, mai ales, de curățenie generală.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai mare plăcere, la serialul „IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE”, ajuns acum la SEZONUL XL (40).
Dacă până acum am „plimbat” cititorii prin CAR-ul de cămătărie, incompatibilitățile lui Marcel Bălan (declarat oficial incompatibil de ANI la 09.03.2026), concursurile trucate și șmenurile logistice, de data aceasta reflectoarele se mută pe SIPI Prahova – structura care se dă „deșteaptă” prin birouri, dar se împiedică în propria beție pe marginea drumului.
Totul pornește de la un episod petrecut în seara de 26.07.2025, în Păulești.
Un Mitsubishi negru, cu folii negre față și spate, atrage atenția polițiștilor de la Secția de Poliție Blejoi. Mașina arăta ca scoasă din legendele cu „Volga neagră” din URSS care răpea copiii. Polițiștii o opresc regulamentar: la volan, o femeie, relativ cooperantă, doar ușor „înțepată”. Până aici, rețeta clasică.
Din dreapta față, însă, coboară beată turtă o „instituție”: ofițerul SIPI Prahova, Dan Alexandru Manuel, cu ochi azurii și mintea-n nori.
Ofițerul SIPI „bate câmpii”: ORNISS, amenințări și tupeu de birt
În loc să tacă și să se bucure că nu e încătușat pe loc, ofițerul SIPI Dan Alexandru Manuel pornește recitalul de mahala cu epolet:
- se prezintă: „sunt ofițer la SIPI”;
- îi „explică” polițistului că „îl știe”, că „îi retrage ORNISS-ul” (autorizarea de acces la informații clasificate),
- că „îl dă afară”, „îl mută” și că „sună la conducerea IPJ Prahova”, unde ar avea intrare „la Preda ori Bălan”.
Pe românește: beat, cu minte puțină, dar cu gură mare, încearcă să facă presiuni asupra agentului care își făcea treaba.
Polițiștii îi explică faptul simplu că totul este filmat cu bodicam. În loc să priceapă mesajul, SIPI-stul începe celebra poezie pe care am tot văzut-o în ultimii ani:
- vrea să vadă filmarea;
- întreabă dacă bodicamul e omologat;
- încearcă să conteste tot: foliile, centurile, procedura, până și realitatea.
În final, atât el, cât și soția (șoferul), își primesc bine-meritatele amenzi. Pe moment, toți pleacă la casa lor.
Doar că „fals”: pentru ofițerul SIPI spectacolul abia începea.
Două procese, două eșecuri: Instanța spune clar – polițistul a procedat corect

După episodul din Păulești:
- Dan Alexandru Manuel depune plângere contravențională;
- soția lui, Dan Irina Ștefania, depune și ea plângere contravențională;
- în paralel, ofițerul SIPI:
- reclamă penal polițistul,
- îl reclamă disciplinar,
- îl vorbește de rău și îi face „reclamă” oricui vrea să asculte.
Dosarele ajung în instanță, iar hotărârile sunt publice:
- în cauza Dan Irina Ștefania vs IPJ Prahova – Post Poliție Păulești (Judecătoria Ploiești, dosar 17591/281/2025), prin Hotărârea nr. 787/29.01.2026, plângerea este respinsă.
- în cauza Dan Alexandru Manuel vs Inspectoratul Județean de Poliție Prahova (dosar 17590/281/2025), prin Hotărârea nr. 3136/11.03.2026, plângerea este respinsă.
Pe scurt, instanța a stabilit că polițistul a procedat corect și legal.
Toate smiorcăielile SIPI-stului cad la pământ. Toate „amenințările” cu ORNISS, cu „te dau afară”, cu „am intrare la Preda și Bălan” rămân simple figuri penibile de bețiv cu epoleți.
În mod normal, aici trebuia să se termine povestea:
ai încălcat legea, ai fost oprit, ai înjurat regulamentul, ai pierdut în instanță – îți vezi de drum, în liniște.
Numai că, în Prahova, lucrurile nu funcționează așa.
„Carmolist notoriu” și groaza de bodicam: ce face de fapt acest ofițer SIPI
Pe surse interne și „guri rele” prin IPJ Prahova, profilul ofițerului SIPI Dan Alexandru Manuel arată cam așa:
- „carmolist notoriu” – obișnuit cu sticla, nu doar ocazional;
- ar fi avut probleme anterioare pe linie de agresivitate: bătăi, scandaluri, conflicte;
- de fiecare dată, ar fi „căzut în picioare”, scos pe ușa din spate a răspunderii.
În prezent, același ofițer:
- îndeamnă BCI (Biroul Control Intern) „să cerceteze orice rahat, orice bășină dată de polițist”, poate „o să scremă ceva”;
- se erijează în „filtru de moralitate”, în timp ce el însuși a fost surprins beat, făcând presiuni la un echipaj aflat în misiune;
- devine pionul perfect într-un joc de intimidare:
- polițiștii de rând trebuie să fie speriați că „SIPI e cu ochii pe ei”,
- jurnaliștii trebuie să tacă, că „le facem dosare”.
Problema e una simplă: instanța a spus deja că, în cazul Păulești, polițistul a acționat perfect legal.
Așa că tot acest circ al lui Dan Alexandru Manuel nu mai are nicio justificare – nici profesională, nici morală.
Și, sincer, nu e omul pe care să-l pui în corul bisericesc: îți strică slujba din primele două versuri.
De la BMW-ul bușit la SIPI-ul care „se joacă de-a Portocală”
Ajungem aici după o serie de amenințări voalate venite dinspre „incompetenții împuterniciți” și dinspre SIPI, după ce Incisiv de Prahova a criticat:
- BMW-ul de poliție făcut praf,
- „milițienii-analfabeți” care conduc mașini scumpe ca în jocurile video,
- reacția aberantă a IPJ Prahova, care a cerut, ilegal, sursele ziarului pentru un banal articol despre un BMW avariat.
Acela a fost momentul în care „Cutia Pandorei” s-a deschis:
au început să curgă informații despre:
- CAR-ul IPJ Prahova și „Caracatița WHITE TOWER”, cu un prejudiciu de 1,7 milioane lei (dosarul penal 4621/P/2023, prezentat de Incisiv de Prahova și confirmat în linii mari de Mediasud în 2026);
- „Academia de Cămătărie”: credite fictive, semnături falsificate, sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „pus din pix”;
- rețeaua coordonată de Matei Tatiana, Neacșu Silviu, Cremeneanu Costel, Hagiu Monica;
- victime precum Iulică Dascălu, Manea Victor, Bădică Gabriel și zeci de alții, trimiși în groapa datoriilor fără să știe că sunt „beneficiari” de credit.
În paralel, Marcel Bălan, „Împăratul Xanaxului”, a fost declarat incompatibil de ANI pentru că își coordona direct soția, Carmen Bălan, încălcând flagrant art. 79 din Codul Administrativ, în timp ce se visa șef peste IPJ Prahova.
DGIPI a blocat mascarada concursului pentru șefie, DIICOT s-a așezat pe fir, iar Grădinița de Cadre a început să tremure.
În acest decor, apare SIPI/DGIPI, cu personaje ca M. Enache (despre care am arătat deja cum rostogolește zvonuri cu „dosare pentru jurnaliști” și polițiști incomozi) și acum Dan Alexandru Manuel, care încearcă să dea lecții de legalitate de pe bancheta unui Mitsubishi cu folii negre, după câteva pahare în plus.
DGA Prahova, pliciul de țânțari și adevărul despre bodicam
Un detaliu esențial: bodicam-ul.
Din punctul nostru de vedere, orice polițist care folosește bodicam și își filmează intervenția nu stă să facă magării ori abuzuri. Tocmai camera îl obligă să fie în regulă.
În cazul de față:
- intervenția a fost filmata;
- instanța a confirmat că polițistul a procedat legal;
- totul era clar, fără dubii.
Ce face, însă, DGA Prahova în timp ce SIPI-stul beat face presiuni și depune plângeri pe bandă?
Probabil, cum bine spunea un polițist cu simțul umorului, „se bate cu pliciul de țânțari”, în loc să se ocupe de:
- CAR-ul cu prejudiciu uriaș,
- service-urile „de casă”,
- șmenurile cu energie electrică,
- rețelele de cămătărie acreditate în uniformă.
„Irina Ștefania, ține-ți prostul în mașină!”
Ca să înțeleagă toată lumea proporțiile ridicolului, să ne amintim de știrea celebră cu bucureșteanul care a vandalizat o stâncă prin Bucegi, în numele „iubirii”, iar presa i-a transmis soției:
„Anna, ține-ți prostul acasă!”
Parafrazând, în cazul nostru:
Irina Ștefania, ține-ți prostul în mașină și Nu il mai lasa să mai vorbeasca cu poliția, cu adevaratii profesionisti!
Până la urmă, el era doar pasager.
Pasager beat, cu gura mare, cu legitimație de SIPI și cu senzația că poate face legea la marginea drumului, în timp ce instanța i-a spus negru pe alb că a pierdut și că polițistul a acționat corect.
Concluzie: SIPI, ești bine? Sau chemăm SMURD-ul?
Am ajuns la Sezonul 40 al „Grădiniței de Cadre” nu pentru că ne place să scriem, ci pentru că:
- IPJ Prahova este un caz-școală de prostie, incompetență și mafie de instituție;
- un inspectorat coordonat de un împuternicit declarat incompatibil de ANI;
- cu un CAR de mafioți, un SIPI care se crede „Portocală reloaded” și un DGA care pare paralizat când sumele trec de 200 de lei.
Domnilor de la SIPI Prahova, în frunte cu Dan Alexandru Manuel și cu „preafericiții nefericiți” care dau drumul la fumigene cu „dosare pentru jurnaliști”:
- chiar sunteți bine?
- sau aveți nevoie de un SMURD – nu medical, ci moral și profesional?
Noi, Incisiv de Prahova, vă promitem doar atât:
amenințările voastre nu ne-au timorat, nu ne vor timora, dimpotrivă – ne-au deschis pofta de scris.
Deocamdată, am lăsat un pic deoparte Câmpina, Băicoi, Vălenii de Munte.
Ne ocupăm de voi, cei de la SIPI, că prea vă dădeți deștepți din umbră.
Și, ca să fie clar pentru toți:
vom continua să exploatăm fiecare dată, fiecare document, fiecare hotărâre judecătorească, fiecare raport ANI, fiecare dosar DIICOT, până când cineva, în sfârșit, își va face treaba. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț
Polițistul român, noul brigadier la mobilă
Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au prezentat „de bună voie și nesiliți de nimeni” la sediul IPJ Sibiu ca să care mobilă. Nu ca polițiști, ci ca hamali voluntari, „ca brigadierii la Canal”, după cum ironizează sindicatul.
„Care mai aveți nevoie de hamali de calitate să vă care mobila? Gratis”, transmite Sindicatul „Diamantul”, cu o doză de sarcasm greu de ignorat. Imaginea este simplă și grotescă: polițiști operativi transformați în cărători de dulapuri, în afara oricărei idei de misiune polițienească, într-un sistem în care „voluntariatul” pare să fi devenit un nou stil de management al resurselor umane.
Ministerul și IGPR: Răspuns „Nesecret”, dar perfect steril

La această situație, Sindicatul „Diamantul” înaintează o sesizare oficială. Răspunsul vine, în mod impecabil birocratic, din partea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Management Resurse Umane, Biroul Inspecția Muncii și Prevenirea Riscurilor Profesionale.
Documentul poartă antetul oficial al MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE – INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, este marcat „NESECRET”, cu numărul de înregistrare 923416/2026, și este adresat:
SINDICATULUI POLIȚIȘTILOR DIN ROMÂNIA „DIAMANTUL”
În atenția domnului președinte Josanu Vitalie
(la adresa de email indicată de sindicat).
Se face referire la adresa sindicatului cu nr. 142 din 17.06.2026, înregistrată la Direcția Management Resurse Umane cu nr. 527116 din 24.06.2026, menționându-se expres că răspunsul este formulat „în sensul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. b) din O.M.A.I. nr. 177/2016”.
Pe scurt: totul este perfect încadrat în litera ordonanțelor, ordinelor și fișelor de evidență. În schimb, spiritul problemei – că polițiști operativi ajung să care mobilă „voluntar” – rămâne la fel de invizibil pentru autorii răspunsului, ca și pentru cei care nu găsesc nicio problemă în asta.
Documentul este semnat, cu toată greutatea funcției:
- Comisar-șef de poliție POSÎNARU GABRIEL – Director al Direcției Management Resurse Umane
- Comisar-șef de poliție (șef birou) – nume menționat în subsolul paginii, în calitate de șef al Biroului Inspecția Muncii și Prevenirea Riscurilor Profesionale.
Se vorbește în limbaj de cauciuc despre „activitățile desfășurate de personalul din cadrul unităților operative ale Poliției Române”, despre „reglementări specifice” și „responsabilități stabilite în sarcina personalului”, fără să existe vreo problemă evidentă cu faptul că polițiștii respectivi au ajuns hamali de mobilă.
Direcția Control Intern: „Nu găsim nimic. Niciodată”
Sindicatul „Diamantul” nu se oprește la un singur demers. Urmează o sesizare detaliată, înregistrată cu nr. 1241/07.07.2026, transmisă conducerii Ministerului Afacerilor Interne și redirecționată către IGPR. De data aceasta intră în scenă Direcția Control Intern a IGPR.
Răspunsul vine sub antetul:
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE – DIRECȚIA CONTROL INTERN,
cu mențiunea „NESECRET” și cu numărul de înregistrare 916924/27.07.2026.
Adresantul este același:
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”
În atenția președintelui Vitalie Josanu.
În debut, IGPR invocă art. 8 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, explicând doct că sesizarea a fost înregistrată și verificată conform procedurilor. Birocrația este ireproșabilă – realitatea de pe teren, însă, rămâne acoperită cu aceeași pătură groasă de limbaj administrativ.
„Nicio abatere disciplinară”. Nici acum. Niciodată.
Direcția Control Intern precizează că verificarea aspectelor semnalate de sindicat a avut ca obiect o sesizare anterioară soluționată la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, înregistrată cu nr. 544/2021, în cadrul căreia a fost cercetat:
- comportamentul profesional și în serviciu al
- comisar-șef de poliție Iacob Florin, adjunct al inspectorului șef al IPJ Sibiu;
- comisar-șef de poliție Popa Bogdan, șef Serviciu Cabinet al IPJ Sibiu;
- precum și anumite aspecte privind raporturile de muncă ale:
- inspectorului de poliție Florea Ioan;
- agent-șef principal de poliție Bedeleanu Sorin;
- agent-șef principal de poliție Lupu Laurențiu-Eugen.
După toate aceste verificări serioase, conform documentului oficial transmis sindicatului, rezultatul este următorul:
„Nu au rezultat elemente de natură să susțină unele afirmații din sesizare”.
Între afirmațiile pe care Direcția Control Intern le respinge explicit se află și citatul din sesizarea sindicatului, redat chiar în răspunsul oficial:
„Dacă mai au chef de muncă și alte cadre de poliție operative, pot să se prezinte la sediul IPJ Sibiu în vederea executării de activități de cărat mobilă, fără să fie retribuiți”.
Cu alte cuvinte, instituția recunoaște că aceasta a fost afirmația sindicatului, dar concluzionează că nu se confirmă nimic. Nici hamalia, nici voluntariatul, nici abuzul, nici ridiculizarea profesiei de polițist. Totul este, în esență, „în regulă”.
Presumția de nevinovăție, scut pentru orice mobilă cărată
Direcția Control Intern ține să sublinieze, cu solemnitate, că verificările structurilor de control intern se fac pentru „a stabili adevărul” și „cu respectarea prevederilor legale privind prezumția de nevinovăție”.
Această formulă, repetată mecanic în multe răspunsuri de acest tip, devine – în contextul descris de Sindicatul „Diamantul” – un soi de paravan instituțional: indiferent ce se întâmplă în realitate, răspunsul tip pare a fi același.
Concluzia oficială transmisă sindicatului este limpede:

„Aspectele la care faceți referire în sesizarea adresată M.A.I. și I.G.P.R. nu sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară a cadrelor Poliției Române implicate în această situație.”
Documentul este semnat de către:
- Chestor de poliție Romeo Ionescu,
în calitate de director împuternicit al Direcției Control Intern (conform mențiunilor din subsolul paginii și semnăturii aplicate).
Sindicatul „Diamantul”: DCI nu găsește niciodată nimic
În acest context, reacția Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” este tăioasă:
„DCI nu găsește niciodată o abatere disciplinară, la sesizările noastre. Ba da’ niciodată!”
Formularea este un pamflet în sine: un sindicat care sesizează cazuri concrete, cu nume, funcții și situații descrise, și o Direcție Control Intern care, în urma „verificărilor temeinice”, ajunge invariabil la aceeași concluzie – nicio abatere, niciun vinovat, nicio problemă.
Concluzie: hamalii gratis și controlul care nu vede nimic
Din coroborarea celor două documente oficiale ale IGPR (Direcția Management Resurse Umane și Direcția Control Intern) cu pozițiile publice ale Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” reiese un tablou grotesc:
- polițiști operativi sunt prezentați ca „voluntari” la cărat de mobilă, „ca brigadierii la Canal”, după cum ironizează sindicatul;
- Direcția Management Resurse Umane răspunde impecabil birocratic, invocând O.M.A.I. nr. 177/2016 și înregistrări succesive, fără să clatine nici măcar un pic statu-quo-ul;
- Direcția Control Intern, după ce verifică nume, funcții și sesizări precise – de la comisar-șef Iacob Florin și comisar-șef Popa Bogdan, până la Florea Ioan, Bedeleanu Sorin și Lupu Laurențiu-Eugen – nu găsește nicio abatere disciplinară;
- iar Sindicatul „Diamantul” constată amar că, la sesizările lor, „DCI nu găsește niciodată o abatere disciplinară. Ba da’ niciodată!”.
Astfel, într-un stat care pretinde că își respectă polițiștii, aceștia ajung să fie „hamali gratis”, iar instituțiile care ar trebui să apere demnitatea uniformei par mai preocupate să apere, cu orice preț, imaginea celor din vârf. Mobilă se cară. Răspundere nu. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVII: RALIUL PROSTIEI PE DRUMURILE NAȚIONALE. VISE UMEDE DE ȘEFIE CU 2,66 LA CONCURS
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXIX. „De la SC Wetterbest la pîră profesionistă”: nașterea unui polițist de ultim loc
-
Exclusivacum 15 oreI.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVI: DE LA XANAX LA PRIZA FURATĂ. CUM ÎȘI ÎNCARCĂ „ELITA” ELECTRICA DIN BANI PUBLICI
-
Exclusivacum 5 zileFABRICA DE CHESTORI „CU DEDICAȚIE”: CUM VREA ANP SĂ DISTRIBUIE STELUȚE AURII PRIN SPATELE LEGII
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXVIII. De la „Academia de cămătărie” la „măcelul CAR-ului”: când și victimele se cumințesc brusc
-
Exclusivacum 5 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. –„GRĂDINIȚA DE CADRE”- SEZONUL XXXV: DINASTIA XANAX, VOYEURISM LA BĂICOI ȘI CORIGENȚII TRĂDĂRII
-
Exclusivacum 4 zile„P”-UL DE LA PENIBIL SAU PENTRU PENAL? CUM S-A TRANSFORMAT IONICĂ ÎN PREȘUL LUI BENONE SUB OCHII SINDICATULUI DIAMANTUL



