Pro Sport amintește cum arbitrul de rezervă de la acel meci, Sebastian Colţescu, şi unul dintre asistenţi, Octavian Şovre, au folosit atunci expresiile „ăla negru” şi „negrul ăla” pentru a-l indica centralului Ovidiu Haţegan pe antrenorul secund al formaţiei turce, camerunezul Webo. Jucătorii ambelor echipe au reacţionat, considerând că termenii folosiţi de arbitri români au fost unii rasişti. Meciul de pe „Parc de Princes” s-a oprit şi s-a disputat a doua zi, cu o altă brigadă de arbitri.
UEFA a tras ulterior concluzia că nu a fost rasism, iar expresia „ăla negru” a fost utilizată pentru a identifica antrenorul secund
Conform raportului lingvistic, expresiile româneşti „negrul ăla” şi „ăla negru” nu au conotaţii peiorative sau negative. În baza celor de mai sus, inspectorul de etică şi disciplină desemnat consideră că investigaţia asupra unui posibil comportament rasist sau discriminatoriu al domnilor Colţescu, Şovre şi Buruk s-a terminat, fără a fi nevoie de luarea unor măsuri disciplinare pentru încălcarea articolelor din legile UEFA.

Foarte interesant, românul Colțescu a fost absolvit de vină de către străini, dar incriminat sever de foruri românești.
În decembrie, primul care s-a repezit să dea cu piatra a fost însuși președintele CNCD, Csaba Asztalos, care a decretat că utilizarea cuvîntului „negru” este rasism, iar scandalul internațional declanșat este o „pierdere imensă de imagine” pentru România. El mai spunea că Sebastian Colțescu trebuie să își ceară scuze.

Președintele CNCD își exprima, totodată, încrederea că vor exista sancțiuni:
„Cu siguranță vor fi sancțiuni. Este un incident extrem de grav și o pierdere imensă de imagine pentru România”, spunea Asztalos Csaba la Europa FM.
Asztalos mai susținea că este foarte grav ceea ce s-a întâmplat:
„Ați văzut reacțiile internaționale, cred că vor fi sancțiuni. Dar ce este mai important, e ca arbitrii să fie pregătiți. La acest nivel un arbitru să nu aibă cunoștințe minime? Atunci când UEFA și FRF, de ani de zile, duc o campanie puternică împotriva discriminării și rasismului, când jucătorii în prezent duc o astfel de campanie, nu poți să te scuzi. Utilizarea cuvântului „negru” este rasism și tot ce mai poate face acum Sebastian Colțescu este să prezinte scuze”, mai spunea el.

Încă și mai și, într-o postare de pe contul său de Facebook, Asztalos dădea de pămînt chiar și cu cei care ”minimalizau” efectele gestului lui Colțescu: „Pentru cei care se grăbesc să spună că nu avem nici o problemă de rasism în fotbalul din România. Vă mai aduceți aminte de cazul Wellington – Concordia Chiajna? Sau de scandările împotriva romilor, împotriva maghiarilor(s.n.)… ?”.
Un psiholog ar fi putut trage o concluzie, probabil pripită, că scandalul Colțescu i-a prilejuit etnicului maghiar Asztalos o refulare legată de ofuri mai vechi, odată ce amintea de atacuri ale românilor la maghiari. Să nu mergem, însă, atît de departe.

Sub conducerea lui Asztalos – suspect de lungă, acesta fiind în Colegiul Director din 2002 – din păcate, CNCD s-a transformat într-o veritabilă poliție orweliană a gîndirii, cea mai recentă ispravă fiind sancționarea aberantă a deputatului Iulian Bulai pentru considerații asupra personajelor biblice. Uitînd că CNCD are competențe strict pe discriminare, Asztalos a decretat că ”Textul aduce atingere demnității umane a creștinilor prin crearea unei atmosfere ostile, degradante și umilitoare la adresa acestora”.
O poziție care a scandalizat nenumărate personalități publice, care au atras atenția că CNCD a sărit rău calul, deschizînd drum unor abuzuri viitoare de proporții.

Nu e prima oară cînd Azstalos a sărit calul. Acum cîțiva ani, el s-a repezit să decreteze drept discriminări calomniile lui Ludovic Orban la adresa Ralucăi Turcan, dar s-a trezit contrat de restul colegilor, care le-au pus eticheta corectă, iar liberalul nu a fost sancționat. E treaba celor insultați ori calomniați de vorbe neprinicipiale să se apere în justiție, dar cu totul alta e misiunea CNCD.
Cînd același Orban ori Rareș Bogdan au fost reclamați pentru formularea ”ciuma roșie” la adresa PSD, CNCD a stabilit că nu e vorba de discriminare. Interesant, asemenea apelativ nu ar fi fost în măsură, după standardele lui Asztalos, să aducă atingere demnității umane a pesediștilor ”prin crearea unei atmosfere ostile, degradante și umilitoare la adresa acestora”?
Nu spunem că decizia CNCD a fost eronată, ci doar că ea trădează o dublă măsură cît se poate de clară.

Orban a pățit-o și cu alt prilej, fiind amendat de CNCD după o afirmație care greu ar fi putut fi suspectată de subiectivism: ”Ținem toate beizadelele plantate de PSD de ALDE şi de celelalte partide, toţi incompetenţii, toţi oamenii luaţi de la coada vacii, toate scroafele suite în copac care populează în momentul de faţă administraţia şi care şi-au bătut joc de adevăraţii funcţionari, care au încercat cu adevărat să facă o carieră în administraţie, bazată pe profesionalism, pe competenţă şi pe criterii obiective”.
Citești decizia CNCD și te freci pur și simplu la ochi: Orban a fost sancționat pentru sintagma ”scroafele suite în copac”.
În lumina acestor viziuni, CNCD pare că vrea să reînvie limbajul comunist de lemn, care în mod cert era perfect pentru Asztalos & comp.

Aberantă a fost și sancționarea președintelui Klaus Iohannis pentru afirmatiile referitoare la faptul că psediștii „au vrut să dea Ardealul ungurilor”. De acord că era o zicere exaltată și insultătoare, dar unde era discriminarea? Ori sancționarea lui Călin Popescu Tăriceanu după ce l-a etichetat drept ”fuhrer” pe Iohannis. În schimb, nicio reacție după ce deputatul PNL Ovidiu Raețchi susținea că ar trebui creat un mecanism de interzicere a dreptului de a mai candida în funcții publice pentru „politicienii naziști și rasiști”.
După amendarea lui Iohannis, premierul Ludovic Orban se declara „stupefiat” de decizia CNCD și spunea că CNCD este „cotropit politic”, iar Iohannis – „o victimă”.

De o gravitate imensă a fost și decizia CNCD de a amenda acum doi ani Asociația Pride România pentru un spectacol de teatru, pe motiv că piesa a defăimat religia ortodoxă. În spectacol, actorii erau pe jumătate îmbrăcați cu haine bisericești și foloseau, drept masă, o icoană.
În momentul cînd asemenea for începe să reglementeze în domeniul artistic, se cheamă că există probleme mari.
CNCD a făcut-o lată și prin amendarea jurnalistului Cristian Tudor Popescu, după ce a numit-o pe Viorica Dăncilă ”pavian cu mantie”. Din nou, acea gravă, extrem de periculoasă pentru democrație, confuzie între discriminare și calomnie, nici nu e de mirare că CTP a cîștigat lejer procesul intentat instituției.

Asemenea exemple pot continua cu duiumul. CNCD a lăsat impresia, de niște ani buni, că a abandonat munca de teren, una în care ar fi trebuit să vîneze în primul acțiuni discriminatorii concrete, în favoarea unei comode munci de birou, în care vînează doar exprimările neortodoxe găsite prin ziare.
Un raport al ONG-ului Active Watch, membră IFEX – cea mai mare rețea globală care activează pentru libertatea de exprimare, punea degetul pe rană, în 2018: ”CNCD continuă să confunde insulta cu discriminarea, în baza unei interpretări ad literam a articolului care vizează protejarea demnității umane”.

Poate că după verdictul de azi al UEFA, care îl distruge profesional și moral pe șeful CNCD, actuala coaliție de guvernămînt, cu Ludovic Orban în frunte, ar trebui să-și amintească de revolta de altădată față de atitudinea instituției lui Asztalos și să mai împrospăteze conducerea acesteia.