Actualitate
Raportul de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi pentru anul 2020
La data de 11.02.2021 a avut loc prezentarea Raportului de activitate pentru anul 2020 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi.
Drept urmare, vă aducem la cunoştinţă următoarele date statistice:
În anul 2020, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi a avut spre soluţionare 56.457 de cauze, din care 392 cauze în urmărire penală proprie a procurorului şi 56.065 cauze pe sectorul de supraveghere a cercetărilor.
Cu un total de 56.457 dosare de soluţionat, PJ Iaşi ocupă locul III la nivel naţional, locul I fiind ocupat de PJ Sector 3 Bucureşti cu 72.072 de dosare.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi ocupă locul I la nivel naţional la numărul de dosare soluţionate, cu 12.793 dosare soluţionate în anul 2020, locul II fiind ocupat de PJ Sector 2 Bucureşti, cu 12.119 dosare soluţionate şi locul III de PJ Sector 3 Bucureşti cu un total de 11.775 dosare soluţionate.
De asemenea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi ocupă locul I la nivel naţional la numărul de trimiteri în judecată, cu 1.093 de rechizitorii, prin care au fost trimişi în judecată 1396 de inculpaţi, locul II fiind ocupat de PJ Constanţa cu 955 trimiteri în judecată şi locul III de PJ Braşov cu un total de 884 trimiteri în judecată.
Media de dosare soluţionate pe procuror, calculată la nivel naţional este de 428,02 dosare, procurorii PJ Iaşi soluţionând în medie 511,72 dosare – raportat la o schemă de 25 posturi ocupate din totalul de 30.
La finalul anului 2020, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi se aflau în lucru – 42.297 cauze, în scădere cu 3,56% faţă de anul 2019 când au rămas de soluţionat 43.859.
În ceea ce priveşte măsurile preventive dispuse în dosare, în cursul anului 2020 procurorii au dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de 208 inculpaţi.
De asemenea, au fost înaintate la judecătorul de drepturi şi libertăţi propuneri de arestare preventivă pentru 311 inculpaţi, din care:
– faţă de 241 inculpaţi, judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus arestarea preventivă, din care 226 persoane au fost trimise în judecată în stare de arest preventiv;
– faţă de 41 inculpaţi s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu;
– faţă de 27 inculpaţi s-a dispus controlul judiciar;
– faţă de 2 persoane, propunerea a fost respinsă.
În anul 2020, s-a dispus clasarea faţă de 2 inculpaţi arestaţi preventiv în 2 cauze penale, ambele ca urmare a împăcării părţilor.
Pentru anul 2020, situaţia statistică referitoare la activitatea judiciară a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, în cauzele penale se prezintă astfel:
În materie penală
Procurorii au participat în 9.861 de şedinţe penale, punând concluzii într-un total de 4.747 de cauze aflate pe rolul Judecătoriei Iaşi şi verificând 4.737 de hotărâri în vederea declarării căilor de atac.
În materie civilă
Procurorii au participat în 786 de cauze civile, punând concluzii într-un număr de 533 de cauze civile judecate pe rolul Judecătoriei Iaşi şi verificând 800 de hotărâri în vederea declarării căilor de atac.
Fiecare procuror a participat, în medie, în 1.775 cauze, a pus concluzii în 880 cauze, a verificat 923 hotărâri emise de Judecătoria Iaşi şi a motivat 37 căi de atac.
În anul 2020 au fost achitaţi definitiv, indiferent de perioada trimiterii în judecată, 6 inculpaţi în 6 cauze penale, în scădere faţă de anul anterior când s-a înregistrat un număr de 14 inculpaţi achitaţi în 13 cauze penale.
Ponderea inculpaţilor achitaţi din totalul inculpaţilor trimişi în judecată prin rechizitoriu (1.396) a fost de 0,43%, în scădere faţă de anul anterior când s-a înregistrat un procent de 1,27%.
Ponderea soluţiilor de achitare, din totalul soluţiilor de trimitere în judecată a fost de 0,55 %, în scădere faţă de anul anterior, când a fost de 1,38%.
Menţionăm că sinteza raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi pentru anul 2020 este disponibilă pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi.
PRIM – PROCUROR,
Bordianu Dragoş
Actualitate
Investiții strategice: Departamentul Apărării și SBA sprijină afacerile mici în domeniul tehnologiilor critice
Departamentul pentru Apărare și Administrația pentru Afaceri Mici (SBA) au anunțat marți un set inovator de licențe și fonduri de investiții pentru mici afaceri sub Inițiativa Companiilor de Investiții pentru Afaceri Mici în Tehnologii Critice (SBICCT).
Împreună, guvernul intenționează să investească peste 2,8 miliarde de dolari în peste 1.000 de companii din lanțul de aprovizionare cu apărare pentru a le ajuta să își întărească capitalul privat, facilitându-le astfel tranziția de la prototipuri la produse.
Inițiativa SBICCT a fost creată în 2022 și a început să accepte aplicații în toamna anului 2023, având ca scop atragerea și creșterea investițiilor private în 14 domenii tehnologice critice ale Departamentului Apărării (DoD) esențiale pentru securitatea economică și națională, a declarat Jason Rathje, directorul Biroului de Capital Strategic, într-o întâlnire cu presa. Acest program vizează în special extinderea accesului la capital pentru producție și manufactură.
Rathje a explicat că acum două decenii, capitalul de risc investea masiv în hardware, dar această tendință s-a schimbat drastic în urmă cu aproximativ zece ani. Din acest motiv, DoD a inițiat acest program pentru a suplini această lacună. Investițiile în hardware sunt extrem de importante pentru dezvoltarea unor tehnologii precum semiconductoarele, a adăugat el.
“Acum, aceste companii au acces la capital pe care altfel nu l-ar fi avut, deoarece acele fonduri s-au retras din investiții în industrii cu intensitate de capital, iar disponibilitatea capitalului pentru companiile care dezvoltă aceste tehnologii a scăzut. Cu acest program, reenviem balanța în direcția opusă,” a spus Rathje.
“Aceasta ne oferă acum oportunitatea de a readuce capitalul în domeniile tehnologice critice, intensive în hardware, și ne permite, ca departament, să vedem cu adevărat valoarea produselor și tehnologiilor componente esențiale pentru securitatea națională,” a adăugat el.
La începutul lunii iulie, SBA a alocat prima licență pentru Inițiativa SBICCT. Acest program are ca scop utilizarea fondurilor SBA pentru a oferi împrumuturi și garanții de împrumut investitorilor interesați de finanțarea companiilor care dezvoltă tehnologii avansate ce susțin securitatea națională.
La aproximativ trei luni distanță, acum există patru fonduri licențiate și nouă fonduri „aprobat verde.” Acesta din urmă înseamnă că o afacere este invitată să depună o solicitare finală de licență odată ce a strâns capital suficient și a fost „verificată” pentru a strânge capital privat și a face o „primă închidere” (când un fond este lansat după ce angajamentele inițiale ale investitorilor sunt îndeplinite), a explicat Bailey DeVries, administrator asociat și director al Biroului de Inovare și Investiții al SBA.
“Ce face SBA este că ne vom desfășura diligențele necesare asupra fondurilor, iar în parteneriat cu DoD, aceștia vor efectua analiza de securitate și verificarea acestor fonduri. Când suntem la punctul în care ne-am finalizat diligențele necesare și avem suficiență legală, putem aproba fondurile pentru a strânge capital privat,” a spus ea.
Se preconizează că aceste 13 fonduri, despre care departamentul a refuzat să dezvăluie cine sunt, vor “proiecta colectiv” să investească peste 4 miliarde de dolari în “aproape” 1.700 de companii din portofoliu, conform unui comunicat de presă al DoD.
Suma de 4 miliarde de dolari include 2,8 miliarde de dolari, care combină 1,8 miliarde de dolari în capital privat strâns de cele 13 fonduri licențiate și aprobate, împreună cu leverage-ul SBA. Aceste fonduri, împreună cu cele care sunt aproape de a finaliza procesul de diligență, care provin din programele de obligațiuni ale SBA — o metodă prin care micile afaceri accesează capital pe termen lung la rate fixe — ajung la un total de peste 4 miliarde de dolari, a clarificat un oficial al Statelor Unite după întâlnirea cu presa. (Fiecare fond poate accesa până la 175 de milioane de dolari în împrumuturi prin același sistem, conform comunicatului.)
Spre deosebire de Pentagon, SBA poate utiliza “toată credibilitatea și garanția” guvernului federal pentru a garanta împrumuturi pentru firmele inovatoare. Același lucru nu ar fi valabil pentru un efort OSC, dar deoarece acest birou al Pentagonului colaborează cu SBA, este capabil să folosească aceleași garanții legale.
Rathje a subliniat că astfel de parteneriate între SBA și Pentagon permit Statelor Unite să prioritizeze „avantajul său durabil” față de adversari, combinând inovația cu investiția.
“Facem investiții care nu doar contribuie la creșterea acestor tehnologii, ci și stimulează mai mult interes pentru dezvoltarea acestora, având în vedere că acum există capital disponibil. Aceasta este o oportunitate ecologică care ne oferă o creștere a avantajului durabil al Statelor Unite pe termen lung,” a conchis el.
Actualitate
Proiectul Next-Gen OPIR al Forțelor Spațiale avansează cu noi investiții
Constelația de avertizare la rachete Next Generation Overhead Persistent Infrared (Next-Gen OPIR) a Forțelor Spațiale, un program de miliarde de dolari, a făcut un nou pas înainte cu aprobarea Northrop Grumman pentru finalizarea dezvoltării celor două sateliți în orbită polară, fiind alocată suma de aproape 1,8 miliarde de dolari.
Conform modificării aduse contractului inițial din 2020 al companiei, Northrop Grumman va “finaliza efortul prin construirea sateliților, lansarea acestora și trecerea la operațiuni”, a anunțat Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) miercuri. Această modificare aduce valoarea totală cumulativă a contractului la aproape 4,2 miliarde de dolari.
Cei doi sateliți Northrop Grumman, care vor avea orbite foarte eliptice asupra polilor Pământului, sunt așteptați să fie lansați în 2028. Aceștia reprezintă o jumătate din constelația generală Next-Gen OPIR, care include de asemenea doi sateliți ce vor fi staționați în orbită geosynchronous (GEO) și care sunt construiți de Lockheed Martin. Acești sateliți sunt programati să fie lansați la sfârșitul anului 2025, deși există unele îngrijorări că această dată ar putea fi întârziată.
Împreună, sateliții vor înlocui actuala constelație de avertizare la rachete, Space-Based Infrared System (SBIRS). Toate cele șase sateliți SBIRS dedicați în GEO sunt operaționali începând din martie trecut. De asemenea, există doi senzori SBIRS care funcționează ca încărcări utile pe sateliți clasificați în orbite foarte eliptice asupra polilor.
Costul total estimat pentru noii sateliți este de 14 miliarde de dolari, ceea ce face ca Next-Gen OPIR să fie cel mai costisitor program al Forțelor Spațiale.
Efortul include, de asemenea, dezvoltarea unui nou sistem terestru, numit Future Operationally Resilient Ground Evolution (FORGE), care va asigura operațiunile zilnice și comanda și controlul (C2) pentru cei patru sateliți Next-Gen OPIR și, în cele din urmă, pentru toate constelațiile de avertizare la rachete ale serviciului. FORGE, condus de RTX (fost Raytheon), s-a confruntat cu probleme de dezvoltare, iar Biroul de Responsabilitate Guvernamentală a avertizat în iunie trecut că piese esențiale ale sistemului terestru multifacetic nu vor fi gata la timp pentru a oferi C2 pentru primul dintre sateliții Next-Gen OPIR.
În aprilie, SSC a anunțat că un prim pachet software de securitate cibernetică pentru sistemul FORGE a fost pus în funcțiune la Centrul de Conștientizare a Spațiului Persuaziv Infrared de pe Buckley SFB din Colorado.
Actualitate
Primii pași către standardizarea partajării datelor de monitorizare a spațiului în cadrul Operațiunii Olympic Defender
Statele Unite și câțiva dintre cei mai apropiați aliați în cadrul Operațiunii Olympic Defender (OOD) au lansat săptămâna aceasta eforturi „inițiale” pentru a crea noi standarde de partajare a datelor de monitorizare a spațiului — o fundație necesară pentru dezvoltarea unei viziuni comune asupra câmpului de luptă în spațiu, conform Comandamentului Spațial al SUA (SPACECOM).
În această săptămână, Delta 5 a Forței Spațiale și Centrul Operațional Comun pentru Spațiu (CSpOC) au găzduit un grup de lucru pe durata a trei zile, dedicat creării unei Imagine Operaționale Comune (COP) pentru Operațiunea Olympic Defender, care a inclus reprezentanți din cadrul Centrului pentru Operațiuni Spațiale din Australia, Centrului pentru Operațiuni Spațiale din Canada și Centrului Național pentru Operațiuni Spațiale al Regatului Unit, a anunțat SPACECOM într-un comunicat de presă.
Operațiunea Olympic Defender reprezintă planul militar al SUA pentru războiul în spațiu, alături de un grup select de aliați cheie.
„Este esențial ca aliații și partenerii [Olympic Defender] să aibă o înțelegere comună a câmpului de luptă, pentru a asigura că deciziile cu impact asupra misiunii se bazează pe percepții comune cu privire la ceea ce se întâmplă și ceea ce este probabil să se întâmple în Zona de Responsabilitate,” a declarat căpitanul grupului din Royal Australian Air Force, Julien Greening, director adjunct al CSpOC.
Misiunea Delta 5 a Forței Spațiale este de a „pregăti, prezenta și lupta” cu forțele pentru SPACECOM în scopul „comandamentului și controlului operațional”, conform site-ului web al SPACECOM. CSpOC aduce împreună SUA, Australia, Canada, Franța, Germania, Noua Zeelandă și Regatul Unit pentru a colabora în materie de comandament și control spațial. Ambele organizații sunt situate la Vandenberg SFB, California. Din luna iulie, colonelul Justin Sorice îndeplinește funcția de comandant al ambelor structuri.
Începând din luna trecută, aceeași grupare de state face parte și din Operațiunea Olympic Defender.
În cadrul unei întâlniri de anul trecut, aliații Operațiunii Olympic Defender au fost de acord cu necesitatea pentru comandanți de a putea vedea colectiv ce se întâmplă în spațiu în același timp. La întâlnirea de săptămâna aceasta, grupul de lucru a revizuit „riscurile și măsurile de atenuare, a rafinat conceptul de operațiune și a actualizat planul pentru a dezvolta o Imagine Operațională Comună în Spațiu,” conform comunicatului de presă al SPACECOM.
De asemenea, grupul a „revizuit și a contribuit cu cerințe inițiale și a identificat standardele necesare pentru a produce cooperativ o înțelegere comună a situației în mediu spațial,” se mai arată în comunicat.
„Echipa va construi pe baza datelor furnizate de rețeaua de supraveghere spațială a SUA și va utiliza Sistemul Global de Comandă și Control – Comun, ca mijloc inițial de generare și afișare a informațiilor de urmărire spațială integrate cu informații de inteligență și mediu disponibile, pentru a oferi utilizatorului o imagine fuziune a câmpului de luptă,” se adaugă în comunicat.
Atât Regatul Unit, cât și Australia sunt în proces de înființare a două dintre cele trei site-uri planificate pentru Radarul Avansat de Spațiu Adânc al SUA (DARC), destinat urmăririi sateliților și a deșeurilor spațiale periculoase în orbite îndepărtate, cu precizie mai mare. (Al treilea site va fi situat în SUA.) Primul radar din Australia de Vest va deveni operațional în 2026; se preconizează că toate cele trei site-uri vor fi funcționale până în 2030.
-
Exclusivacum 4 zile
Pensia medie în sistemul militar: Sumarul informațiilor de la Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.
-
Exclusivacum 4 zile
Pensionarii militari în pericol: Acuzații de colaborare politică în contextul modificărilor legii pensiilor
-
Exclusivacum 4 zile
Riscuri mari pentru sporul Bayraktar din cauza reputatiei controversate a Directorului ANP
-
Exclusivacum 3 zile
Trădarea lui Mirițescu: O rețea de corupție și politică în interiorul Poliției Române (I)
-
Exclusivacum 2 zile
Degradarea Serviciului Siguranța Deținerii din ANP: lipsă de viziune și incertitudini în management
-
Exclusivacum o zi
Contestație surprinzătoare în sistemul penitenciar: Lupta pentru reputația directorului ANP
-
Ancheteacum 13 ore
Federația Sindicatelor din Administrația Penitenciarelor susține pensiile militare printr-o petiție online
-
Exclusivacum 13 ore
La vremuri noi, oameni noi: Sfârșitul unei ere pentru Ginel Preda?