Actualitate
GÂNDUL FINANCIAR. Direcții pentru creșterea digitalizării pensiilor private
Sistemul pensiilor private nu excelează în ceea ce privește gradul de adoptare a soluțiilor digitale, o admite chiar Radu Crăciun, președintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care a detaliat pentru GÂNDUL FINANCIAR cele trei direcții pe care le are în vedere pentru creșterea nivelului de digitalizare.
Creștere a digitalizării din sectorul pensiilor private, un sector rămas în urmă din acest punct de vedere, este una dintre primele priorități pentru anul 2021 ale lui Radu Crăciun, președintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), și și director general/președinte directorat BCR PENSII.
„Pensiile private sunt cel mai puțin digitalizate”
„O spun cu regret, în momentul de față probabil să suntem cei mai întârziați, raportat la sistemul bancar, la piața de capital, la piața asigurărilor. Pensiile private sunt cel mai puțin digitalizate, iar explicația rezidă în legislația primară, care este foarte restrictivă, deci pentru ca să digitalizăm mai mult, e nevoie să modificăm legile și iar e nevoie să ajungem în Parlament Noi avem apetitul să o facem, dar în momentul de față există limitări legislative”, a declarat Radu Crăciun, în emisiunea GÂNDUL FINANCIAR.
Dovadă a determinării de face schimbări în sistem este campania demarată deja de APAPR pentru încurajarea comunicării online a administratorilor de fonduri cu participanții. Este prima direcție a strategiei de creștere a digitalizării, iar lucrurile au început deja să se miște, 2021 fiind primul an în care se va putea exprima opțiunea de a primi scrisoarea de informare anuală în format digital.
„Încurajez toți românii să folosească această ocazie, în loc să aștepte poștașul, să vadă – vine, nu vine, se rătăcește, nu se rătăcește scrisoarea, să meargă la administratorii lor și să bifeze căsuța cu primirea online a scrisorii de informare anuală și atunci, indiferent unde își vor schimba domiciliul vor avea certitudinea că această scrisoare îi va urmări pe e-mail și o vor primi an de an pe e-mail”, a explicat Radu Crăciun, în emisiunea GÂNDUL FINANCIAR. Cei, destul de mulți, care nu știu până în prezent la ce fond de pensii contribuie, sunt sfătuiți să acceseze site-ul Autorității de Supraveghere Financiară, unde pot primi informația prin introducerea Codului Numeric Personal.
Modificări privind validarea documentelor pentru plăți și aderarea la sistem
A doua direcție a strategiei vizează schimbări privind depunerea și validarea documentelor de către administratorii de pensii pentru obținerea sumelor la care participanții sau moștenitorii lor sunt îndreptățiți.
„Un astfel de deziderat este cel mai usor de îndeplinit pentru plătile de pensie la Pilonul III, deoarece necesită doar modificarea de către ASF a legislației secundare. Pentru restul plăților, pe lângă modificarea legislației secundare, va fi nevoie de sprijinul unor terți”, explică Radu Crăciun.
Astfel, pentru plățile legate de Pilonul II, va fi necesară agrearea unui protocol cu Casa Naționala de Pensii, iar pentru plata moștenirilor va fi necesară stabilirea unui protocol de colaborare cu Uniunea Naționala a Notarilor Publici.
Cea de-a treia direcție a strategiei este și cea care necesită demersuri mai complexe și mai de durată. Este vorba de modificarea de către Parlament a legislației primare care, în momentul de față, nu permite românilor să adere la un fond de pensii decât prin semnarea unui formular tiparăit în prezenta unui agent de marketing. „Ne propunem ca, împreună cu ASF, să facem toate demersurile necesare în Parlament în acest sens, îndata ce legea plătiii pensiilor private, ultima verigă lipsă din sistem, va fi votată”, explicat Radu Crăciun.
Adoptarea acestui act normativ, în așteptare de peste 12 ani de când sistemul a devenit operațional, este principala prioritate a președintelui APAPR. Invitat la GÂNDUL FINANCIAR, Radu Crăciun și-a exprimat speranța ca legea să fie finalizată și votată până la sfârșitul acestui an.
La finalul anului 2020, numărul participanților la Pilonul II a ajuns la 7,6 milioane, iar suma care s-a acumulat în tot acest interval de timp și care s-a și multiplicat prin investire era de 15,4 miliarde de euro.
„Anul 2020 s-a terminat foarte bine din perspectiva participanților, un randament de 6,2 la sută este foarte bun pentru 2020, chiar dacă nu era pandemie, pentru un fond cu risc mediu-scăzut”, a declarat Radu Crăciun. Randamentul este de trei ori peste rata inflației, de 2,06%, la finalul anului trecut.
Urmăriți integral emisiunea GÂNDUL FINANCIAR, difuzată marți pe GÂNDUL și contul de Facebook GÂNDUL FINANCIAR:
Actualitate
Acord istoric la Boeing: Greva din St. Louis se incheie, producția reîncepe pe 17 noiembrie
Actualitate
Franța declara război stelelor: Macron anunță o investiție de miliarde pentru militarizarea spațiului
Președintele francez Emmanuel Macron a dezvăluit o creștere masivă a investițiilor militare în spațiu, cu un plus de 4,2 miliarde de euro (aproximativ 4,9 miliarde de dolari) alocat pentru perioada 2026-2030. Anunțul, făcut în timpul unei ceremonii la Toulouse ce a marcat atingerea capacității operaționale a Comandamentului Spațial francez, subliniază o schimbare dramatică de paradigmă: spațiul nu mai este un sanctuar, ci un nou câmp de luptă esențial pentru securitatea națională și europeană.
Spațiul, noul front: De ce Franța investește masiv
„Trebuie să luptăm pentru a păstra acest bun prețios; într-adevăr, spațiul nu mai este un sanctuar, a devenit un câmp de luptă”, a declarat Macron (sursa: Președinția Franceză). Afirmația sa tranșantă continuă: „Războiul de astăzi se desfășoară deja în spațiu, iar războiul de mâine va începe în spațiu. Să fim pregătiți. Aceasta va fi o condiție pentru succesul operațiunilor militare pe uscat, în aer și pe mare.”
Această viziune strategică poziționează spațiul ca o dimensiune critică a securității, justificând investițiile substanțiale necesare pentru a proteja interesele Franței și ale Europei în fața amenințărilor emergente.
„Războiul stelelor” francez: Tehnologii de vârf pentru securitate spațială
Noile fonduri vor susține, printre altele, lansarea în 2027 a sateliților anti-spațiu, un proiect planificat de mult timp de Ministerul Apărării. Macron a detaliat planurile: „Pe lângă ceea ce era deja planificat pentru apărarea activă, vom desfășura primii noștri sateliți de patrulare… începând cu 2027, pentru a monitoriza, inspecta și, dacă este necesar, a contracara amenințările pe orbită. Aceștia vor fi completați de primele noastre capacități de acțiune bazate pe lasere și bruiaj.”
Începând cu 2024, armata franceză dezvoltă deja doi microsateliți manevrabili, în cadrul programului TOUTATIS (Testarea în Orbită a Tehnicilor de Acțiune împotriva Tentativelor de Interferență Spațială), capabili să identifice și să intervină împotriva sateliților ostili pe orbita joasă a Pământului. Aceste eforturi sunt complementare proiectului YODA (Ochi pe Orbită pentru un Demonstrator Agil), un nanosatelit experimental de „patrulare” în orbita geosinchronă, inițiat în 2019, și proiectului FLAMHE, axat pe dezvoltarea de lasere la bord pentru a orbi sateliții amenințători. Toate aceste inițiative se încadrează sub umbrela programului ARES (Acțiune și Reziliență Spațială) al Ministerului Apărării.
Alianțe strategice: Cu Germania pe axa apărării spațiale
Investițiile vor sprijini și „accelerarea dezvoltării capacităților noastre de avertizare timpurie, în cooperare cu Germania”, a precizat președintele francez. În octombrie, cele două țări au anunțat inițiativa JEWEL (Joint Early Warning for European Lookout), dedicată dezvoltării, detectării și urmăririi rachetelor, concepută pentru a contribui la efortul NATO de Apărare Aeriană și Antirachetă Integrată. La rândul său, Germania a promis în septembrie să investească 41 de miliarde de dolari în sisteme spațiale militare în următorii cinci ani.
Pe lângă capabilitățile orbitale, Macron a menționat și susținerea radarului de supraveghere spațială terestru AURORE al armatei franceze. Firma franceză de apărare Thales (care urmează să creeze o entitate comună axată pe spațiu cu Airbus și Leonardo) a anunțat pe 25 octombrie un contract cu Agenția Franceză de Achiziții pentru Apărare pentru a dezvolta un nou radar UHF destinat monitorizării orbitei joase a Pământului. AURORE este preconizat a fi „cel mai mare radar de supraveghere desfășurat în Europa” (sursa: Thales).
Viziunea Macron: Cei cinci stâlpi ai strategiei spațiale franceze
Noile fonduri reprezintă un pilon fundamental al noii strategii spațiale naționale a Franței, care definește „Capabilități Strategice și de Apărare” ca al treilea dintre cele cinci axe cheie, a explicat Macron. Celelalte patru sunt:
- Accesul la spațiu: „A avea acces autonom la spațiu este o responsabilitate colectivă pentru Franța și pentru Europa. A depinde de o mare putere terță sau de orice fel de magnat spațial este exclus,” a declarat Macron, într-o aluzie voalată la preocupările privind fiabilitatea Statelor Unite ca partener de securitate. „Acest lucru înseamnă că trebuie să garantăm menținerea și dezvoltarea bazei noastre de lansare, Centrul Spațial Guyanez, și controlul lansatoarelor noastre, cu Ariane astăzi și lansatoarele noastre viitoare mâine, care sunt principalele pârghii pentru accesul nostru independent.”
- Industrie și competențe: „Sectorul spațial francez poate fi credibil și chiar suveran doar cu o industrie competitivă. Modelul industrial și comercial trebuie regândit din temelii,” a susținut Macron. „Lupta pentru competențe este, de asemenea, o bătălie decisivă.”
- Știință și explorare: „Schimbările climatice reprezintă un cadru pentru multe programe întreprinse de CNES [agenția spațială franceză] în colaborare cu alții, mai ales într-o perioadă în care unii se retrag pentru a înțelege originea universului și multe alte elemente cheie,” a punctat președintele. „Prin urmare, continuarea apărării științei și explorării în spațiu este, de asemenea, un element de suveranitate și independență.”
- Cooperare: Deși a citat o gamă largă de țări partenere pentru programele spațiale franceze, Macron a accentuat necesitatea ca Europa să creeze o prezență regională puternică și unificată în spațiu. „Programul nostru spațial european este fragil. Este atacat de cei care ar dori să-l fragmenteze pentru a ne împiedica să fim mai puternici împreună,” a afirmat el. Aceasta include sprijinirea dezvoltării de „campioni europeni pentru a fi competitivi pe piața globală” și aplicarea unei politici de „preferință europeană” în atribuirea contractelor guvernamentale legate de spațiu, argumentând că ar fi „naiv” să credem că China și America nu fac același lucru. „Această preferință europeană nu este un cuvânt murdar și nu este protecționism,” a concluzionat Macron.
Aceste măsuri strategice și investițiile masive subliniază determinarea Franței de a-și asigura autonomia și de a-și consolida poziția ca putere spațială majoră, într-un mediu geostrategic din ce în ce mai competitiv și militarizat.
Actualitate
Miliarde pentru flota americană: Marina SUA comandă noi nave-cisternă esențiale
-
Exclusivacum 2 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 4 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 22 de oreCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 3 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 5 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum 3 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic
-
Exclusivacum 4 zileTransparența pe „sârmă”: Balerini la MAI și biliardul stricat – Sindicatul „Diamantul” intreabă, Ministerul răspunde evaziv



