Connect with us

Actualitate

Jean-Claude Juncker critică decizia UE de a monitoriza și controla exporturile de vaccin anti-COVID

Publicat

pe

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a criticat luni decizia actualului lider al Executivului Comunitar, Ursula von der Leyen, de a inființa un mecanism de control al exporturilor de vaccinuri anti-COVID-19 produse în statele membre ale Uniunii Europene.

Juncker susține că restricțiile impuse exporturilor nu au dus la nimic bun de-a lungul vremii la nivelul Uniunii Europene, informează site-ul agenției Agerpres, care citează Politico.

„Noi de fapt nu am avut în Europa experienţe pozitive cu restricţiile asupra exporturilor. La începutul crizei cauzate de pandemie, unele ţări au luat decizia de neînţeles de a nu exporta material medical. Aceasta a fost corectată de Comisia Europeană. Acum am revenit într-o dezbatere unde, din nou, se face sugestia că nimic nu ar trebui exportat din Uniunea European către ţări non-UE. Suntem nu doar responsabili pentru noi înşine, aceasta este o pandemie care afectează pe fiecare om de pe această planetă. Mă opun foarte mult impresiei date acum de Uniunea Europeană că avem grijă de noi înşine şi că suferinţa altor oameni, în special din ţările mai sărace şi de pe continente mai sărace, nu ne afectează”, a spus Juncker.

Comisia a adoptat un mecanism de control al exporturilor de vaccinuri

Declarațiile lui Jean-Claude Juncker vin în contextul în care Comisia Europeană a adoptat vineri un mecanism de control al exporturilor de vaccinuri împotriva COVID-19 din țările UE, pentru a împiedica ieșirea din Blocul comunitar a unor cantități de vaccin care, conform contractelor încheiate cu companiile farmaceutice, sunt destinate țărilor membre.

Decizia este valabilă până la finalul lunii martie și a fost luată de Comisie în urma disputei cu compania farmaceutică AstraZeneca.

Invocând probleme de randament al producției, compania britanico-suedeză a anunțat că în primul trimestru va putea livra doar 60%, apoi doar un sfert, din cantitatea de vaccin ce urma să fie furnizată țărilor membre ale Uniunii Europene.

Uniunea Europeană a comandat peste două miliarde de doze de vaccin împotriva COVID-19

Uniunea Europeană a semnat șase contracte cu companii din industra farmaceutică pentru achiziția de doze de vaccin împotriva COVID-19.

Astfel, prin aceste contracte, Blocul comunitar a precomandat peste două miliarde de doze de vaccinuri.

Trei dintre aceste vaccinuri au fost deja autorizate în Uniunea Europeană (Pfizer-BioNTech, Moderna și Oxford-AstraZeneca), însă au apărut întârzieri în producție și livrări, ceea ce a dus la tensiuni între Bruxelles și companiile producătoare.

Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state membre ale Uniunii, a pre-comandat un număr total de aproximativ 2,2 miliarde de doze de vaccin, însă fiecărui stat membru îi revine sarcina de a finaliza comenzile și de a asigura transportul dozelor.

Vaccinul produs de Pfizer-BioNTech a devenit la finalul lunii decembrie primul ser anti-COVID aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), iar cel produs de Moderna a fost aprobat pe 6 ianuarie.

Pe 29 ianuarie, EMA a aprobat utilizarea în Uniunea Europeană a vaccinului produs de AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford.

Actualitate

Cursa pentru supremația orbitală: De ce „inima” noilor sateliți este scrisă în cod, nu turnată în oțel

Publicat

pe

De

Spațiul cosmic a încetat de mult să mai fie un sanctuar al cercetării pașnice, devenind un domeniu de conflict deschis. În acest nou peisaj geopolitic, abordarea tradițională axată pe hardware-ul rigid al sateliților a devenit depășită. Statele Unite și aliații săi forțează acum trecerea către arhitecturi definite prin software, unde agilitatea, reziliența și capacitatea de actualizare în timp real sunt noile arme ale dominației orbitale.

Sfârșitul erei „hardware-ului static”: Spațiul ca domeniu cinetic

Timpul în care un satelit era lansat cu o singură misiune, neschimbată pe parcursul a zece ani, a apus. Astăzi, necesitatea de a domina „înălțimea supremă” impune o viteză de reacție care nu poate fi susținută de limitările fizice ale metalului. Strategii militari avertizează: pentru a evita surpriza operațională și pentru a contracara mișcările adversarilor, platformele orbitale trebuie să devină evolutive.

Prin utilizarea unei arhitecturi cu sisteme deschise, sateliții moderni integrează inteligența artificială (IA) și învățarea automată direct în orbită. Astfel, senzorii și capacitățile de luptă sunt îmbunătățite constant prin linii de cod securizate, transformând fiecare activ spațial dintr-un instrument fix într-un nod dinamic de putere.

De la controlul propulsoarelor la super-computerele de pe orbită

Din punct de vedere istoric, vehiculele spațiale erau prizonierele unei capacități de calcul extrem de limitate. Designul era rigid, iar resursele de energie și greutate (SWaP) permiteau doar sarcini de bază, precum controlul orientării. Schimbarea de paradigmă a venit odată cu evoluția calculului de înaltă performanță și a straturilor de abstractizare a software-ului.

Marea inovație a prezentului constă în capacitatea de a face „mai mult cu mai puțin”. Implementarea unui mediu software sofisticat elimină necesitatea de a lansa un vehicul nou de fiecare dată când cerințele misiunii se schimbă. În contextul trecerii spațiului de la un simplu strat de comunicații la un domeniu de confruntare cinetică și non-cinetică, controlul înălțimii depinde de manevre defensive și pivotări tactice executate în timp real, direct din software.

Realitatea operațională: Centre de date la mii de kilometri altitudine

Ceea ce părea a fi teorie în urmă cu câțiva ani a devenit deja realitate operațională. Primele micro-centre de date orbitale și regiuni de cloud hibrid au fost deja desfășurate pe Stația Spațială Internațională. Aceste etape demonstrează că utilizarea tehnologiilor comerciale de serie (COTS) în spațiu nu este doar posibilă, ci matură.

Secretul succesului rezidă în procesarea datelor la „margine” (edge computing). Volumul masiv de informații generat în orbită necesită o procesare cu latență scăzută chiar la sursă. Prin analiza datelor direct pe satelit, se reduce dependența critică de transportul datelor către sol și se închide „bucla OODA” (Observă-Orientează-Decide-Acționează) în spațiu, oferind autonomia necesară pentru a supraviețui într-un mediu ostil.

O „plasă” de reziliență împotriva amenințărilor hipersonice

Pe măsură ce amenințările hipersonice și tentativele de bruiaj se multiplică, arhitectura spațială trebuie să devină o rețea globală, nu o serie de ținte izolate. Strategia actuală vizează o structură de tip „mesh” multi-constelație și multi-orbitală. Lecțiile din conflictele terestre recente sunt clare: centrele de date centralizate sunt primele ținte. În spațiu, soluția este distribuirea capacităților pe mai multe straturi, astfel încât, dacă un nod este compromis, misiunea să continue neîntrerupt.

Această viziune depășește granițele naționale, necesitând o integrare totală între sistemele aliate. Printr-un standard software global și unificat, datele și capacitățile pot fi partajate instantaneu între partenerii internaționali. În vacuumul spațiului, „timpul real” este un standard greu de atins, dar este singura cale prin care o forță combinată poate asigura succesul misiunii în fața provocărilor de mâine.

Citeste in continuare

Actualitate

Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS

Publicat

pe

De

Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.

O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin

Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.

Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.

Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035

Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.

Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.

Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare

În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.

Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.

Citeste in continuare

Actualitate

O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.

Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare

Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.

Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice

Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.

O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene

O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Fier vechi, morți noi: cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ

„Doar fier vechi”, zic hoții. „Doar zeci de morți potențiali”, zice realitatea Știați că un accident feroviar cu zeci de...

Exclusiv7 ore ago

Șantierul Naval Mangalia, scos la mezat ca iaurtul expirat: 184 de milioane, fără clienți. SAFE pe hârtie, FAIL în realitate

Licitație de 184 de milioane, zero cumpărători. Șoc și groază la… cine nu știa? Prima licitație pentru vânzarea Șantierului Naval...

Exclusivo zi ago

„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea

„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr” Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”,...

Exclusivo zi ago

Europa descoperă, brusc, că pedofilia există. Breaking news după zeci de ani de somn la Bruxelles

UE se trezește la realitate: „Hai să mai facem o directivă!” Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European s-au prins, în...

Exclusiv2 zile ago

De la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova

Centrul Ploieștiului, teritoriu de clan: „Prestij” la vedere, legea pe mod invizibil În buricul Ploieștiului, acolo unde primăria vinde pliante...

Exclusiv2 zile ago

Mame cu pistol la brâu, drepturi la coadă: cum își bate statul joc de femeile din uniformă

Statul-Glumeț: „Eroi în stradă, restul… vedem la pensie!” Ani la rând, oamenii în uniformă – militari, polițiști și funcționari publici...

Exclusiv2 zile ago

Veto constituțional pentru transparența în instanțe: CCR blochează tentativa de a „simplifica” hotărârile judecătorești

Într-o decizie crucială pentru sănătatea sistemului de justiție din România, Curtea Constituțională a tăiat elanul legislativ care amenința să transforme...

Exclusiv3 zile ago

O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)

Caracatița bugetarilor de lux din MEDAT: cum „biblioteca” USR s-a transformat în manual de feudalism digital În seria „Prezentul fără...

Exclusiv3 zile ago

Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător

Băieți „deștepți” în plină criză: Când interlopii cred că-i doare statul la bască (aici) Chiar dacă ziarul nostru de investigații,...

Exclusiv3 zile ago

Bebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române

Răspunsuri în bătaie de joc de la CIRP Sindicatul Diamantul aruncă public în aer o situație care, în orice stat...

Exclusiv4 zile ago

„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții

De la restaurant „de fițe” la fief de clan: Prestij, ringul protejat din buricul Ploieștiului În centrul Ploieștiului, la doi...

Exclusiv4 zile ago

Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente

Șase luni de mandat și o postare mesianică: Când PR-ul jubilează, legalitatea șchiopătează – Între discursul despre meritocrație și realitatea...

Exclusiv4 zile ago

Secret de serviciu la frontieră: cum păzește Poliția de Frontieră hârtiile mai abitir decât granița

„Cultura grănicerului comunist” trăiește bine-mersi în 2026 V-am mai spus: Poliția de Frontieră este mult, mult mai înapoiată decât Poliția...

Exclusiv4 zile ago

Poliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție

Scenă de groază și comedie neagră în Capitală Conducerea Poliției Române este responsabilă și, în egală măsură, vinovată pentru scenele...

Exclusiv4 zile ago

Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele

O nouă zi, aceeași mizerie: Coca-Cola Ploiești “salvează planeta” pe banii fraierilor Într-o lume în care toți pozează în campioni...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv