Actualitate
Remember 24 ianuarie 1991 – Presa acum 30 de ani
S.O.S.
Atenţie privatizaţi, s-a înfiinţat GARDA FINANCIARĂ, pe principii militare. Contabilii cu creionul după ureche vor avea şi pistol la şold!
K.O.
S-a cerut din nou în Parlament votarea unei legi care să vizeze reducerea pensiilor foştilor nomenclaturişti. O vor vota oare şi cei care se află azi chiar acolo?
Ziarul Libertatea din 24 ianuarie 1991 pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire
Caricatură de ANDO
Convorbire (la Luxemburg) cu dl. Daniel Benoin, preşedintele Convenţiei teatrale europene
„Convenţia teatrală europeană” e un organism de cooperare patronat de „Comunitatea Economică Europeană”. A organizat, recent, la Luxemburg cu sprijinul acestei comunităţi si al Consiliului Europei, o „Întilnire Est-Vest”, dedicată studierii condiţiilor de activitate teatrală în ţările est-europene şi constituirii unui „Statut profesional european al artistului şi tehnicianului de teatru”.
Participînd la această reuniune – ca invitat de România – (alături de aproximativ 100 de specialişti din 19 ţări) – i-am solicitat, la încheierea ei, o convorbire domnului Daniel Benoin, preşedintele Convenţiei. E o personalitate reputată a mişcării teatrale internaţionale: regizor, animator, directorul teatrului francez „Comedie de Saint-Etienne” directorul publicaţiei bianuale (ce apare în şapte limbi) ,,Revue theatrale d’Europe” si „inteme- ietrul organizaţiei sus amintite.
– Cum a luat fiinţa „Convenţia teatrală europeană?”
– Am făcut regie de teatru în mai multe ţări vest-eropene. Într-o vreme cînd m-am aflat la Berlin, la Schiller Theatre, împreună cu un coleg german şi cu unul belgian ne-am gîndit să realizăm un contact stabil între ansambluri din ţările noastre. Ideea iniţială a fost să reunim cîte un teatru din fiecare ţară pentru a face schimb de spectacole, coproducţii, un festival internaţional. Pe urmă ni s-au alăturat alţii, pe care fie că i-am căutat noi, fie că ne-au căutat ei. Prin cooptări succesive am ajuns să fim treisprezece. Nu dorim să înaintăm prea repede, să ne înmulţim numaidecit.
– Cine sînt cei treisprezece?
– Două teatre din Belgia, unul din Antwerpen (Klarmand) şi unul din Bruxelles, Berliner, Ensamble (Germania), Comedie de St. Etienne (Franţa), Centrul dramatic din Barcelona (Spania), The Abbley Theatre (Dublin, Irlanda), Cooperative Nuova Scena (Bologna; Italia), Theatre des Capucina (Luxemburg), Het Nationale Tonnel (Haga, Olanda), Koninklijke Schouwburg (Haga, Olanda), Centrum- Sztuki Studio (Varşovia, Polonia), A Comuna Teatre de Pesquisa (Lisabona, Portugalia), Lyric Theatre (Londra, Marea Britanie).
– Ce program aveţi pentru 1991?
– În linii generale, ceea ce v-am spus că semnifică scopurile Convenţiei. Practic, am început cu această reuniune luxemburgheză, care şi-a propus un schimb de idei între ţările din Est şi cele din Vest pentru stabilirea unui flux economic şi financiar şi pentru alcătuirea unui statut european al artistului şi tehnicianului de teatru. Întoarcerea la economia de piaţă a ţărilor est-europene, deschiderea progresivă a frontierelor au transformat şi vor modifica profund termenii schimbului şi ai circumstanţelor sociale ale profesiunii noastre. Spectacolele venite din Est costă din ce în ce mai mult şi a devenit practic imposibil pentru producţiile Europei Comunitare să fie exportate spre Est. Deschiderea frontierelor şi tentaţia pe care o oferă aparenţa unui nivel de viaţa şi a unor condiţii de lucru mai bune din Vest, vor pune ca putere, într-un viitor apropiat, chestiunea statutului profesional al artistului şi tehnicianului. Ambiţia reuniunii noastre luxemburgheze nu e de a trata ansamblul problemelor, ci de a căuta mijloacele şi de a defini cadrul economic, juridic şi fiscal care ne va permite, începînd de mîine să lucrăm împreună. Dezbaterea publică – la care aţi binevoit să participaţi şi unde aţi vorbit şi dvs. atit de emoţionant, a permis artiştilor filozofilor culturii, unor miniştri ai culturii să se exprime şi să reflecteze împreună asupra problemelor teatrelor. De ce scade numărul spectatorilor? Care e in 1991 rolul cultural si social, al unei arte ce, prin natura ei, e contestaţie? Şi ce anume ar fi de contestat în zilele noastre? Trebuie oare să vorbim despre o criză dramaturgică şi artistică, sau despre o criză a valorilor?
– Dezbaterile au fost fructuoase şi i-au antrenat, după cum aţi putut constata, pe aproape toţi participanţii. Am aprobat, unanim, documentele rezultate. Care e punctul următor din programul dvs.?
– Festivalul internaţional. El e unic în felul lui: o ocazie, pentru o reţea de aproape două mii de oameni, de a-şi confrunta experienţele; pentru artişti şi tehnicieni, de a se exprima în faţa unui public ce, in imensa sa majoritate, nu înţelege limba în care se reprezintă spectacolele, pentru specialişti posibilitatea de a descoperi felurite chipuri ale teatrului european, pentru presa internaţională să ia cunoştintă de creaţia dramatică in Europa; în fine, pentru o regiune, ocazia de a aprofunda ceea ce ar putea fi Europa Culturilor şi rolul de neinlocuit al Culturii, al Cuvîntului in construcţia unei Europe unite, in adincul respect al diferentelor.
– Unde s-a desfăşurat primul festival de acest fel?
– La St. Etienne. Al doilea, va fi la Bologna, in mai 1991. Primul a avut ca ax tematic noile raporturi cu ţările europene de Est. Acesta, din primăvară, e dedicat realităţii culturale a imigranţilor veniţi din ţările Sudului şi, în particular, din Africa şi din alte tări ale Iumi a treia. Nu intră, în atributiile unui festival tratarea problemelor politico-sociale. Dar dorinţa noastră e de a crea un moment de reflecţie şi analiză care ar putea să ne ajute la înţelegerea drumului de mîine al culturii europene, în speţă, a acestui domeniu al nostru.
– Sarcina, atit de grea, de preşedinte al Convenţiei, nu reduce, activitatea, dvs. personală de creaţie?
– Înainte vreme, lucram mult, ca regizor, in Franţa şi în străinătate. Acum sint nevoit să refuz destule solicitări. Bineînţeles, continuu să pun în scenă in teatrul meu, lăsînd însă loc şi altora să descopere aici noi modalităţi. Acum pregătesc un spectacol cu piesa „7 uşi” a germanului Botho Strauss. Îl încep la Paris. Mai am în proiect un spectacol Monere, unul Artaud…
– Manifestarea de la Luxemburg v-a întrerupt, desigur, munca artistică. Cea organizatorică v-a făcut şi ea plăcere?
– Plăcere. Nu ştiu. În otice caz sint bucuros că am reuşit. Evident, intrucit am organizat totul mă simt responsabil de tot ceea ce se înfăptuieşte, stress-ul e mare. Mă bizui insă pe colaboratori foarte buni, eficienţi. Avem de luru zilnic. Alergăm prin toată Europa.
– Există posibilitatea pentru alte ţări de a adera la Convenţia teatrală europeană?
– Da. In anumite condiţii. Prima e de a avea în acea ţară un teatru cu care să putem discuta. Şi care să poată organiza, intr-un anume an, Festivalul internaţional.
– Domnule Benoin, mulţumindu-vă pentru gentiletea cu care mi-aţi acordat acest interviu, aş dori să aflu dacă aţi răspunde unei invitaţii de a vizita Bucureştiul pentru a cunoaşte teatrul din tara mea.
– Aş fi foarte interesat.
Ziarul Libertatea din 24 ianuarie 1991 pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire
Ziarul Libertatea din 24 ianuarie 1991 pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire
Ziarul Libertatea din 24 ianuarie 1991 pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire
Presa acum 50 de ani
• PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI face cunoscut urmatoarele: „Sunt consideraţi complici şi în consecintă vor suferi rigorile legii TOŢI ACEI CARI ŞTIU ŞI NU DENUNŢA AUTORITATILOR LOCUL UNDE SE găsesc ascunşi autorii si faptuitorii rebeliunei DIN ZILELE DE 21 SI 23 IANUARIE, începînd de la Horia Sima şi terminind cu ultimul borfaş, care profitând de ocazie, s’a dedat la jafuri‘‘• „GENERALUL ION ANTONESCU roagă pe funcţionari şi muncitori să-şi reia imediat locurile de muncă. Acel cari nu vor asculta vor fi eliminaţi din servicii şi destituiţi din funcţii. Autorităţile cari s’au reinstalat vor semnala la Prefectura Poliţiei, Siguranţa Statului, Ministerul de Interne, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Secret. Gen. M.A.N. (la telefoanele indicate) „orice cuib de rezistenţă aflat încă in casele din împrejurimile autorităţii, pentru a putea trimite, imediat mijloacele necesare pentru prinderea nemernicilor cari mai continuă rezistenta lor. ORICINE VA MAI TRAGE DIN CASE ÎN CONTRA FORŢEI MILITARE, INSTITUŢIILOR PUBLICE SAU CETATENILOR VA FI ÎMPUŞCAT PE LOCUL PE CARE VA FI PRINS. ACEEAŞI SOARTA O VOR AVEA, ŞI DEVASTATORII” • DIN „MANIFESTUL” D-LUI GENERAL, Gh. BĂGULESCU, comandantul Comandamentului Naţional al Luptătorilor, semnat de preşedinţii tuturor Asociaţiilor de luptători şi de Senatorii legionari, lansat în ziua de 22 ianuarie 1941: „Suntem cu toţii răspunzători în faţa istoriei, dar blestemăm pe oricare dintre Românii de sânge care PENTRU CHESTIUNI PERSONALE SAU DUS DE INTRIGI PRĂBUŞEŞTE ROMÂNIA. Stăm de o potrivă la dispoziţia d-lui General Antonescu, conducătorul Statului şi Legiunei, cu sufletul şi voinţa noastră, pentru a salva România (…). Când patimile sunt puse jos, discordia moare. Astăzi când vrăjmaşii cred că ne-am clătinat sufletele noi chemăm pe toti Românii la ordine şi încrezători ca întotdeauna în soarta Patriei noastre stricăm: TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE!” • ZIARUL IUGOSLAV „POLITICA” scrie că „Marea convenţie economică dintre Germania şi Rusia constituie un eveniment foarte important, atât din punct de vedere economic, cât şi politic, dat fiind că ea desminte afirmaţiile ce pretindeau că ar fi neînţelegeri între Uniunea Sovietică şi Germania” • FOSTUL NEGUS s-a refugiat in Sudan • PRIN INTILNIREA DE FOOT-BALL DE LA LISABONA, cu echipa Portugaliei, Spania îşi reîncepe activitatea internaţionala întreruptă din cauza războiului civil • „CETATEA TACERII”, cu Annabella şi Pierre Renoir, „marele triumf al stagiunii, un film care se realizează o dată la o suta de ani” • S-A PRELUNGIT LIBERTATEA comerţului cu ouă • PALATUL SOVIETELOR DIN MOSCOVA va avea 400 de metri si va fi cea mai înaltă clădire din lume • ZIARELE JAPONEZE „Asahi Shimbun”, „Yomiuri Shim-mun”, „Nochi Shimbun” şi „Nichi Nichi’ susţin că preşedintele Roosevelt încearcă să implice Statele Unite într-un nou mare război • S-A ŢINUT ADUNAREA GENERALĂ a Asociaţiei subinginerilor… conducătorilor si maistrilor din România • „ATACURILE CONTRA LONDREI continuă fără întreruperi” LA ALHAMBRA, „Ion Dacian este formidabil în Vânzătorul de păsări” • H. C. VENUS a cîstigat „Cupa Directoratului” învingînd cu 6-0 pe H. C. Juventus: au marcat Bâzu Cantacuzino (5) si Gică Buia • CUGETARE: „Ştiut e că, încercând să deschizi ochii celor care n-au ochi să vadă nu faci altceva decât sa-ţi atragi duşmănia lor” (Tagore) • „GUTURAIUL VA DURA CÂTEVA ORE!” Remediu: «LE REVIOL cachete introduse pe cale bucală (gură)”.
Rubrică realizata de Ion BUTNARU
Ultima oră • Ultima oră
Preşedintele lliescu a primit delegaţia FMI
Ieri la Palatul Cotroceni, preşedintele României, domnul Ion lliescu, a primit o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional condusă de domnul Monsin S. Khan.
In cadrul întrevederii au fost abordate probleme generale legate de semnarea acordului între România şi Fondul Monetar Internaţional, ce se va concretiza prin acordarea de credite în condiţii favorabile, precum şi printr-o deschidere mai accentuată a pieţei financiare spre România.
Ceremonie la Palatul Cotroceni
Miercuri după-amiază la Palatul Cotroceni a avut loc o ceremonie în cadrul căreia preşedintele României, domnul Ion lliescu a înmînat imamului OSMAN NEGEAT decretul prezidenţial privind recunoaşterea sa în funcţia de muftiu, şef al Cultului musulman din România. Cu această ocazie, muftiul OSMAN NEGEAT a oferit preşedintelui Ion lliescu un exemplar al CORANULUI. Totodată, şeful Cultului musulman din România a exprimat, în numele enoriaşilor săi loialitatea faţă de statul naţional unitar român. Referindu-se la situaţia conflictuală din Golful Persic, muftiul a spus: „Rog bunul Allah Atotputernicul să facă lumină, să dea multă înţelepciune tuturor şefilor de stat şi guverne, pentru a pune capăt acestui război care nu e dorit de nimeni”.
Actualitate
Armata SUA extinde Zero Trust: identitatea devine cheia securității pentru mii de sisteme
Pentru Armata SUA, provocarea Zero Trust nu mai ține atât de definirea conceptului, cât de aplicarea lui la scară largă. Aproximativ 5.000 de sisteme IT trebuie integrate într-o platformă comună de gestionare a identităților, acreditărilor și accesului — E-ICAM — deși multe dintre ele au fost construite cu mult înainte ca interoperabilitatea să devină o prioritate.
În paralel, cerințele de securitate depășesc rețelele IT tradiționale. Ele se extind către unitățile de la marginea tactică a rețelei, tehnologiile operaționale, sistemele de armament și, tot mai mult, agenții de inteligență artificială.
În aceste condiții, Zero Trust nu este o destinație la care se ajunge o singură dată, ci un model de securitate care trebuie ajustat permanent.
„Nu putem pur și simplu să cumpărăm Zero Trust de la un furnizor; nu este doar o cerință de conformitate”, a declarat David Thompson, responsabil de produs pentru E-ICAM în cadrul structurii Army CPE Command and Control Information Network. El a subliniat că amenințările, politicile și tehnologiile se schimbă continuu, iar Armata trebuie să își adapteze permanent abordarea.
Identitatea, prima linie de apărare
În centrul modelului se află identitatea. Orice entitate care încearcă să acceseze o resursă trebuie identificată, asociată unei acreditări și autorizată. Regula se aplică nu doar oamenilor, ci și dispozitivelor, aplicațiilor și altor entități non-umane.
„Orice lucru care se conectează la altceva pentru a accesa o resursă trebuie identificat fără echivoc, asociat în mod solid unei acreditări și autorizat în siguranță”, a explicat Thompson. „Asta înseamnă literalmente totul: de la utilizatori umani la interfețe non-umane și fiecare componentă fizică sau virtuală dintre acestea.”
Un element esențial al acestui model este autentificarea granulară și repetată. Utilizatorii, dispozitivele, datele și agenții AI trebuie verificați periodic pentru a-și păstra accesul, nu doar la momentul conectării inițiale.
5.000 de sisteme, o singură provocare complexă
Problema imediată este că sistemele Armatei diferă considerabil ca vechime și capabilități tehnice. Unele funcționează de zeci de ani și nu au ținut pasul cu modernizarea. În loc să impună aceeași soluție tehnică tuturor, Armata dezvoltă mai multe trasee de integrare și încearcă să aplice fiecărui sistem măsurile de control al accesului pe care acesta le poate susține în prezent.
Thompson a comparat situația cu securizarea unei clădiri guvernamentale. Controlul poate fi instituit la poartă, la intrare, în lift, la ușile interioare sau chiar la sertarele birourilor. Însă clădirile vechi nu au neapărat toate aceste puncte de control.
„Dacă o clădire nu are uși interioare sau birouri, trebuie să securizăm astăzi ceea ce este posibil și să fim pregătiți să sprijinim îmbunătățirile de securitate ale beneficiarului pe viitor”, a spus el.
Sistemele vechi rămân, astfel, unul dintre principalele obstacole în calea aplicării complete a Zero Trust. Curtis Dukes, vicepreședinte executiv și director general pentru bune practici de securitate la Center for Internet Security, a avertizat că o parte dintre acestea ar putea necesita modernizări importante pentru a răspunde noilor cerințe.
Această flexibilitate este esențială în contextul obiectivului Armatei de a îndeplini toate etapele-țintă Zero Trust până la sfârșitul anului 2027. Thompson a descris integrarea miilor de sisteme până la acel termen drept „un obiectiv uriaș”.
Integrare pe domenii, nu doar sistem cu sistem
Una dintre soluțiile analizate este integrarea sistemelor pe domenii operaționale, în locul tratării fiecăruia separat. Armata lucrează, de asemenea, la instrumente care să le permită responsabililor de sisteme să preia o parte mai mare din proces.
„Încercăm să găsim o metodă de integrare a domeniilor operaționale care pot cuprinde sute sau chiar o mie de sisteme IT”, a afirmat Thompson. El a adăugat că se pregătește un set de instrumente de tip „do it yourself”, astfel încât administratorii să poată lua măsuri fără să fie nevoiți să colaboreze individual, la fiecare pas, cu structura C2IN.
Pentru ca această abordare să funcționeze, responsabilii trebuie să știe ce sisteme și resurse dețin și cum operează acestea. Echipele Armatei au constatat uneori că proprietarii sistemelor nu au o imagine completă asupra propriilor medii informatice.
„Nu există o soluție universală; fiecare sistem IT este diferit. Este dificil, dar nu pentru că ar fi complicat. Dificultatea vine din atenția minuțioasă la detalii”, a spus Thompson.
Accesul securizat nu garantează protejarea datelor
Verificarea identității unui utilizator sau a unui dispozitiv nu este suficientă dacă informațiile la care acesta ajunge rămân vulnerabile. Din acest motiv, măsurile Zero Trust trebuie să protejeze și datele, nu doar accesul la ele.
Mario Puras, vicepreședinte senior pentru inginerie și arhitectură de soluții globale la Netskope, a susținut că modelul trebuie să includă verificare continuă, limitarea rapidă a amenințărilor și protecție completă a informațiilor.
„Misiunea eșuează dacă accesul utilizatorului este securizat, dar datele sunt compromise”, a afirmat Puras.
Într-o astfel de arhitectură, deciziile de acces se pot schimba în funcție de identitate, starea dispozitivului, comportament, conținut și alți factori. Politicile sunt aplicate la nivelul datelor, folosind informații despre utilizatori, dispozitive, conexiuni de rețea și aplicații.
Controlul devine cu atât mai important pe măsură ce mediile militare folosesc servicii cloud, interfețe API, platforme de colaborare și trafic criptat. Transferurile de informații sensibile prin apeluri API, încărcări în cloud sau mesaje de chat sunt exemple de activități pe care sistemele Zero Trust ar putea fi nevoite să le analizeze și să le controleze.
Agenții AI aduc o nouă dimensiune riscului
Extinderea utilizării agenților AI complică administrarea identităților. Pentru Thompson, principiul de bază nu se schimbă atunci când entitatea care solicită accesul nu este umană: și agenții AI trebuie să aibă identități, drepturi limitate și acces restrâns la ceea ce le este necesar.
„Paradigma nu este diferită; este aceeași, dar trebuie să ne mișcăm mai repede”, a spus el. Automatizarea ar putea accelera activitățile ostile, de la câteva atacuri pe minut la sute sau chiar mii pe secundă.
Dukes a atras atenția și asupra agenților capabili să delege sarcini altor agenți. Organizațiile vor trebui să gestioneze relații de încredere între lanțuri de identități non-umane și să se pregătească pentru agenți neautorizați — așa-numiții „shadow agents” — sau pentru sisteme care se comportă imprevizibil ori sunt compromise.
Zero Trust ajunge și la marginea tactică
La nivel tactic, Armata se confruntă cu o altă constrângere: conectivitatea. Unitățile de la nivelul brigăzii și de deasupra acesteia pot conta, în general, pe acces la resursele cloud ale Armatei. Formațiunile aflate sub acest nivel trebuie însă să se pregătească pentru conexiuni întrerupte, degradate, intermitente sau limitate.
Prin urmare, ele au nevoie de suficiente capabilități E-ICAM locale pentru a-și continua misiunile când sunt deconectate și pentru a actualiza informațiile atunci când legătura revine.
Aceleași principii ar urma să se aplice și tehnologiilor operaționale, sistemelor industriale de control, dispozitivelor conectate la internet și componentelor individuale ale sistemelor de armament.
Thompson a dat exemplul unui elicopter: atributele identității ar putea stabili dacă o anumită persoană are dreptul să pornească aparatul.
„Dacă David Thompson urcă într-un elicopter, are el autoritatea de a-l porni?”, a întrebat el. Răspunsul depinde de identitatea persoanei, de atributele asociate acesteia și de acțiunile pe care are voie să le întreprindă.
Provocarea Zero Trust depășește astfel cu mult conectarea la o rețea. Armata trebuie să stabilească ce persoană, mașină, aplicație sau agent AI poate accesa o anumită resursă, ce poate face după obținerea accesului și cum trebuie schimbate permisiunile odată cu evoluția tehnologiei, a misiunii și a amenințărilor.
În cuvintele lui Thompson, în cazul tehnologiilor operaționale, Zero Trust „nu este o stare finală, ci o acțiune continuă”.
Shield AI și Marina Statelor Unite au anunțat o infuzie masivă de capital, totalizând 400 de milioane de dolari, destinată accelerării dezvoltării dronei X-BAT, un vehicul aerian fără pilot cu decolare și aterizare verticală (VTOL), capabil să redefinească proiecția forței navale.
Un angajament financiar strategic pentru tehnologie de vârf
Recent, a fost concretizată o nouă etapă de finanțare în valoare de 300 de milioane de dolari, structurată printr-o modificare a unui acord existent cu Pentagonul în valoare de 150 de milioane de dolari, sumă completată de o investiție echivalentă din capitalul propriu al Shield AI. Această injecție de capital vine în continuarea unei finanțări anterioare de 100 de milioane de dolari, consolidând astfel un efort financiar comun destinat transformării programului X-BAT dintr-un concept în realitate operațională.
Soluție pentru limitările logistice și operaționale navale
Programul se aliniază eforturilor de tip RIMES (Runway Independent Maritime Expeditionary Strike), care urmăresc dezvoltarea unei drone capabile să lanseze misiuni de lovire pe distanțe lungi fără a necesita infrastructură terestră sau punți de zbor extinse pe navele purtătoare. Această capabilitate este esențială pentru platforme navale precum distrugătoarele din clasa Arleigh Burke, care sunt limitate în prezent de capacitatea stocurilor de muniție și de posibilitățile reduse de reîncărcare pe mare.
X-BAT este proiectată pentru a opera autonom, cu o rază de acțiune ce depășește 2.000 de mile marine și o capacitate de transport a munițiilor de 1.000 de livre. Obiectivul este ca sistemul să crească puterea de luptă fără a compromite operațiunile curente ale grupurilor de luptă din cadrul portavioanelor.
Dezvoltare accelerată și perspective de testare
Compania a adoptat o strategie de dezvoltare paralelă – care include testarea componentelor, a sistemelor de misiune, a integrării pe nave și a producției – pentru a reduce riscurile și a accelera calendarul. Producția aeronavei va avea loc în zona Seattle, în timp ce testele operaționale sunt planificate să se desfășoare în Kansas în cursul acestui an. Marketată drept „primul avion de vânătoare VTOL pilotat prin AI din lume”, drona măsoară 26 de picioare în lungime și dispune de o anvergură a aripilor de 39 de picioare, reprezentând o schimbare de paradigmă în capacitatea de răspuns rapid a Marinei SUA.
Actualitate
Dormitorul de la vară la iarnă: cum schimbi textilele, culorile și straturile pentru mai mult confort
Un dormitor poate arăta bine tot anul fără să schimbi mobilierul sau să refaci pereții. De cele mai multe ori, diferența o fac lenjeria, draperiile, cuvertura și câteva accente de culoare. Vara ai nevoie de materiale care lasă pielea să respire și de un decor luminos. Iarna, patul trebuie să ofere mai multă căldură, iar camera poate primi texturi mai dense.
Urmează pașii de mai jos și adaptează-i la dimensiunea camerei, temperatura din locuință și stilul care îți place.
1. Începe cu textilele care acoperă suprafețe mari
Lenjeria, pilota, perdelele și covorul schimbă rapid aspectul dormitorului. Aceste piese atrag privirea și influențează confortul de zi cu zi, așa că merită să pornești de aici.
Alege o bază neutră, precum alb cald, bej, crem sau gri cu subton cald. Astfel, schimbi fețele de pernă, pledul ori cuvertura fără să cumperi un set complet în fiecare sezon. Înainte de comandă, măsoară salteaua, pilota și pernele. O husă prea mică se strânge, iar una prea mare arată neîngrijit.
Caută lenjerii de pat din bumbac, satin, muselină sau flanel. Materialul contează mai mult decât modelul imprimat, mai ales dacă folosești patul zilnic. Alege două seturi potrivite pentru sezon și rotește-le la spălare.
2. Vara: păstrează patul aerisit și simplu
În sezonul cald, alege fibre naturale sau țesături ușoare. Bumbacul percale are o suprafață mată și răcoroasă, fiind potrivit pentru persoanele care dorm mai bine într-un pat mai puțin încărcat. Muselina se simte moale și arată relaxat, iar satinul de bumbac oferă o senzație netedă.
Inul absoarbe bine umezeala și lasă aerul să circule, însă se șifonează mai repede. Dacă îți place un aspect ordonat, alege percale. Dacă preferi un decor casual, inul și muselina se potrivesc mai bine.
Construiește patul de vară în trei pași:
- Pune un cearșaf și o lenjerie din material respirabil.
- Folosește o pilotă subțire sau o cuvertură ușoară.
- Lasă un pled fin la capătul patului pentru nopțile mai răcoroase.
Combină alb cu bleu prăfuit, crem cu verde salvie sau bej nisipiu cu roz pudrat. Evită plușul, fleece-ul și materialele sintetice groase. Acestea păstrează căldura și pot face spațiul să pară prea încărcat.
3. Toamna: adaugă căldură treptat
Temperaturile de toamnă se schimbă de la o săptămână la alta. Nu este nevoie să scoți imediat cea mai groasă pilotă. Începe cu o cuvertură matlasată sau cu un pled mai dens, pe care îl poți da jos ușor dacă noaptea rămâne caldă.
Texturile mici creează un aspect plăcut fără să aglomereze camera. Poți alege fețe de pernă din bumbac cu relief discret, un pled tricotat sau o cuvertură cu cusături vizibile. Limitează-te la trei texturi: una netedă pentru lenjerie, una mai groasă pentru pled și una decorativă pentru perne.
Nuanțele de caramel, teracotă pală, verde măsliniu, bordo sau bej cappuccino se potrivesc bine în această perioadă. Păstrează culorile puternice în accesorii. De exemplu, o lenjerie crem, două perne verde măsliniu și un pled bordo oferă un rezultat echilibrat.
4. Iarna: construiește straturi practice
Iarna, straturile te ajută să reglezi mai ușor confortul. În loc să pui multe pături grele una peste alta, alege articole pe care le poți adapta rapid. O cameră încălzită constant cere mai puține straturi decât una în care temperatura scade noaptea.
Lâna este potrivită pentru pleduri, fiind călduroasă și rezistentă, dar cere spălare delicată. Catifeaua și velurul arată bine pe perne sau draperii, însă folosirea lor pe toate suprafețele poate încărca decorul. Într-un dormitor mic, păstrează lenjeria în culori deschise și folosește verde închis, bleumarin sau brun doar ca accent.
5. Alege culorile după regula 60-30-10
Regula 60-30-10 ajută la combinarea nuanțelor fără să încarci vizual camera: 60% din spațiu are culoarea de bază, 30% o culoare secundară, iar 10% sunt accentele. Într-un dormitor de iarnă, folosește crem, cappuccino și bordo; pentru vară, alb cald, bleu deschis și verde salvie.
6. Schimbă aspectul cu un buget controlat
Patru piese sunt suficiente: lenjeria, un pled, două fețe de pernă și o cuvertură. Acestea schimbă imaginea patului, care ocupă cea mai mare parte din dormitor.
Poți crea o mică garderobă de textile: două seturi neutre pentru tot anul, unul luminos pentru vară și unul în nuanțe mai închise pentru sezonul rece. Alege piese care se spală ușor și pe care le poți combina între ele. Începe cu o singură culoare de accent și vezi cum arată în cameră înainte să adaugi altele.
Începe cu lenjeria și construiește restul decorului în jurul ei. Alege o combinație care îți place, adaugă treptat straturi și testează ce funcționează cel mai bine pentru dormitorul tău.
Polițist cu cântarul, la datorie: cât lemn bagi în sobă, atâta „ordine publică” ai!
Mintea odihnită produce hârtii obosite Acolo unde ar trebui să fie strategie, analiză de risc și planuri de combatere a...
Antena bate până în concediu: IGPR pierde recursul, nota de plată prinde dobândă
În administrația românească, drumul dintre un drept salarial și plata lui poate avea mai multe opriri decât un personal de...
La MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!
În Poliția Română, infractorul poate traversa mai multe județe într-o singură noapte. Polițistul care vrea să se mute în județul...
Dosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Operațiunea Iodura: cum a transformat Statul Român Prahova...
Republica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
Când un secretar general adjunct își face lege proprie, iar ministrul Irineu Darău transformă statul român în firmă de partid...
Nu este o glumă. Este toaleta polițiștilor!
Nu, nu este o toaletă dintr-o clădire părăsită, nici decor de film horror și nici vreun experiment vizual generat de...
Planul la amenzi: cum s-a transformat polițistul în vaca de muls a șefilor cu pix și Excel
Normă la amenzi, nu atribuții: polițist cu șapcă, șef cu abac Mesajul transmis de adjunctul IPJ Bacău, comisar-șef Giugariu Constantin,...
„BAYRAKTAR” LA SECRET. Cum s-a ales praful de plângerea împotriva ministrului, iar dosarul penal l-a luat sindicatul
Ministrul Predoiu n-a fost cercetat nici măcar o zi. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a stat șapte luni cu dosar...
TASER PENTRU TOȚI, DAR NU CHIAR ACUM. Cronica unui șoc anunțat în Poliția Română
Polițiștii români ar putea, într-o bună zi, să vadă altceva la brâu în afară de un pix, un baston și...
Incompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
SIDEPOL trage semnalul de alarmă: din 31 august 2026 a intrat în vigoare Legea 180/2026, noul regim al incompatibilităților, dar...
M.A.I. – Statul vânează rațe, „Diamantul” vânează drepturi: trei procese, trei palme peste obrazul sistemului
Când „sezonul de vânătoare” se deschide în România, toată lumea se gândește la rațe, nu la drepturi salariale. Numai că,...
CATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
O poveste (din păcate) reală despre cum se poate transforma o agenție de protecție a mediului într-un cartier general al...
Stația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
Incisiv de Prahova prezintă în exclusivitate imaginile (video) de ieri ale unei catastrofe ecologice „omologate” prin nepăsare oficială Ziarul de...
Dosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Statul care dă cu racheta în nori și...
CASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
Operațiunea „Ia-i pensia, dă-i în judecată și pierzi” Casa de Pensii Sectorială a MAI a reușit performanța rară de a...
-
Exclusivacum 3 zile
CASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 3 zile
Stația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 3 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 2 zile
CATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 2 zile
Incompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
-
Featuredacum 3 zilePULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”
-
Exclusivacum o zi
Republica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
-
Exclusivacum o zi
Dosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină