Actualitate
CTP, despre refuzul lui Donald Trump de a participa la învestirea lui Biden: „Un nou îndemn la violență și încă o lovitură dată democrației”
Cristian Tudor Popescu (CTP) a comentat miercuri, la Digi 24, refuzul lui Donald Trump de a participa la învestirea lui Biden. Gazetarul a spus că fostul președinte Donald Trump pleacă de la Casa Albă ca un „inglorious bastard”, un ticălos neglorios, făcând referire la titlul unui film celebru.
Mai mult, în opinia sa, faptul că a refuzat să fie de față la transferul de putere către succesorul său, Joe Biden, este un îndemn la violență și încă o lovitură dată democrației. Gazetarul spune că Donald Trump nu va dispărea din politica americană.
Depinde de ce va face Partidul Republican, în frunte cu liderul republicanilor din Senat, Mitch McConnell. Dacă vor hotărî că Trump trebuie să fie condamnat, vor da curs impeachmentului, atunci imediat după aceea se poate trece prin Congres o hotărâre prin care nu mai are voie să candideze niciodată dl Trump. Însă asta nu-l va împiedica să-și utilizeze suporterii – mulți – pe care încă îi mai are în politica americană să exercite presiuni asupra politicienilor republicani. Nu va dispărea Trump din politică.
Nu are mare importanță ceea ce a spus Donald Trump astăzi. Trebuie să înțelegem exact gestul său de a-și rosti acest discurs de plecare într-o bază militară, în baza Andrews, într-un context specific dictatorilor pe care și l-a aranjat. Adică numai militari, familia și cei apropiați lui și fanii lui, nimeni altcineva prezent acolo.
Prin faptul că a refuzat acest ritual vechi de sute de ani al transferului de putere către următorul președinte, Donald Trump nu a făcut decât să dea încă o lovitură democrației și civilizației politice din Statele Unite și, la urma urmei, din întreaga lume, care este acum cu ochii pe America.
Acest gest al lui Donald Trump de a refuza să participe la ceremonia de învestire a lui Joseph Biden este un nou îndemn la violență. Care este rolul acestui ritual? Cei doi președinți își dau mâna, fac împreună un tur în văzul întregii națiuni, tocmai pentru a da un mesaj de pace și unitate Americii. America a fost sfâșiată în secolul 19 de un război civil teribil și acest ritual asta transmite: nu este vorba de un conflict, nu este vorba de un război, este vorba de un proces democratic, nu suntem dușmani, suporterii celui care vine și suporterii celui care pleacă, suntem cu toții americani și mergem înainte. Or, tocmai asta a refuzat Trump să facă acum.
De altfel, nu a mai spus, ca în discursul său înregistrat pe care l-a difuzat ieri, că violența de la Capitoliu este intolerabilă. A transmis mesajul – lucru pe care și l-a dorit evident întotdeauna – că el rămâne președintele pe viață, aidoma lui Putin în Rusia sau Xi Jinping în China, rămâne președintele perpetuu al Statelor Unite. Asta a vrut să transmită suporterilor săi prin acest gest de adâncă necivilizație politică și, în ultimă instanță, un gest de perpetuare a violenței.
Este cea mai grea moștenire pe care, poate chiar de-a lungul secolelor, a primit-o un președinte american venind acum în funcție – și în plan intern, și în plan extern. Donald Trump a reușit să facă foarte mult rău, cu o eficiență ieșită din comun. Rezultatele minunatei sale politici, așa cum s-a lăudat și ieri și astăzi, de unul singur: Iranul are mult mai mult uraniu îmbogățit acum și amenință în continuare cu noi acțiuni în vederea construirii unei bombe nucleare. Același lucru îl face prietenul lui Trump, cu care s-a întâlnit de trei ori și a vorbit Trump despre cum salvează el America și omenirea prin relația pe care o construiește cu Kim Jong-un. Rezultatul – Kim Jong-un intensifică înarmarea nucleară a Coreei de Nord și demonstrațiile de forță.
Apoi, relația cu Europa, pe care a distrus-o pur și simplu. Trump a tratat Europa cam cum spunea un predecesor al său, tot din Partidul Republican – iarăși un personaj de tristă, chiar neagră amintire din istoria Americii – Donald Rumsfeld, secretarul Apărării care spunea despre Europa că este un teren imobiliar pentru SUA. Cam așa a tratat Uniunea Europeană, cu o politică de tarabă, Donald Trump. Are și aici foarte mult de reconstruit Joe Biden.
Dar poate lucrul cel mai grav este că America a început să arate sub Trump ca o putere rea. O vorbă veche în tradiția politică americană, atrbuită lui Alexis de Tocqueville, spune: America este mare pentru că America este bună; când va înceta să fie bună, America va înceta să fie mare. Or, Donald Trump a reușit să transforme America într-o putere rea pe plan mondial. Sigur, o superputere, așa cum este China, așa cum este Rusia. Acestea sunt puteri rele pe plan mondial și alături de ele a pus Donald Trump Statele Unite prin politica sa.
Acesta este poate lucrul cel mai greu pentru Joe Biden, să șteargă amintirea tuturor gesturilor de fanfaronadă agresivă ale lui Trump, toată această politică aberantă de putere stupidă uneori, care nu a ținut seama de tradiții, de trecut, de politică în ultimă instanță. A fost o politică de tarabagiu. Toate acestea, inclusiv amintirea extrem de dureroasă și de intensă a ceea ce s-a întâmplat la Capitoliu și care e prezentă în conștientul și subconștientul colectiv atât al aliaților, cât și al dușmanilor Americii, toate acestea trebuie să fie șterse de administrația Biden.
Este foarte greu și iarăși, în plan intern, poate și mai greu. Există o masă uriașă de suporteri ai lui Donald Trump pe care Biden trebuie să îi recupereze.
Este foarte greu, pentru că acum este o foarte puternică contrareacție față de ceea ce a făcut Trump, pur și simplu îndemnându-și suporterii să năvălească asupra centrului democrației americane – a scăzut foarte mult Trump, pleacă cu 29% în sondaje, iar din partea cealaltă, extremiștii de stânga strigă acum că toți cei care l-au votat pe Trump sunt niște teroriști, ceea ce este o prostie. Acești oameni trebuie recuperați de administrația Biden.
Ceea ce mie mi se pare foarte important e aspectul moral. L-au votat pe Donald Trump nu numai psihopații care au năvălit asupra Capitoliului, a fost votat de mulți din anumite considerente. Unii l-au votat pentru că le-a scăzut taxele, le-a dat un job. Alții, de pildă creștinii evanghelici, l-au votat pentru că era de folos bisericii lor. „He is not altar boy, nu e ușă de biserică, but is useful, e folositor”, spunea un șef al creștinilor evanghelici
De asemenea, l-au votat cei scoși din sărite de excesele corectitudinii politice ale stângii americane, unele dintre ele grotești.
Eu sper ca toți acești oameni, care nu sunt asaltatorii Capitolului, mulți dintre ei sunt oameni civilizați, sper din tot sufletul să le fie rușine. Dacă nu să aibă un sentiment de vinovăție, să aibă măcar unul de rușine pentru ce a putut să facă acest ins, dincolo de interesul lor personal pentru care l-au votat. Pentru ce a putut să facă acest ins lovind în democrația Americii, în civilizația politică și, în ultimă instanță, în moralitatea americană.
Eu sper să nu-l mai văd niciodată. Să stea în piscina lui de la Mar-a-Lago, din Florida”, a declarat CTP, la Digi 24.
Actualitate
REVOLTA DIN SILICON VALLEY: Justiția americană îngheață ordinul Casei Albe prin care Anthropic a fost declarată risc de securitate națională
Dovezile sugerează o „represiune ilegală”
Într-o lovitură juridică majoră aplicată politicilor tehnologice ale actualei administrații, judecătoarea federală Rita Lin a emis joi o injoncțiune preliminară de amploare în favoarea companiei Anthropic. Decizia suspendă eforturile guvernului de a pune pe lista neagră firma de inteligență artificială, marcând un punct de cotitură în conflictul dintre gigantul tech și aparatul birocratic federal.
În ordinul său de 48 de pagini, judecătoarea Lin a afirmat categoric că justificarea guvernului pentru desemnarea Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” pare a fi doar o fațadă. „Dosarul sugerează puternic că motivele invocate… au fost pretextuale și că motivul real a fost o represiune ilegală”, a scris Lin, subliniind că Anthropic are șanse mari de reușită în procesul intentat statului.
Un conflict între clauze și comenzi executive
Tensiunile dintre Anthropic și Casa Albă au atins punctul critic după ce compania a refuzat să accepte noi termeni contractuali care ar fi permis armatei „orice utilizare legală” a inteligenței artificiale Claude. Anthropic s-a opus, invocând motive de siguranță și principii etice.
Reacția administrației a fost imediată. Pe 27 februarie, președintele Donald Trump a ordonat agențiilor federale, prin intermediul rețelei Truth Social, să „ÎNCETEZE IMEDIAT” orice utilizare a tehnologiei Anthropic. Mesajul a fost dublat de Secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a declarat că niciun partener al armatei americane nu mai poate desfășura activități comerciale cu firma de IA. Până la începutul lunii martie, aceste directive au fost transformate în acte oficiale, vizând compania atât la nivelul Pentagonului, cât și la nivelul întregului guvern federal.
Sfidarea Pentagonului și disputa jurisdicțională
Victoria juridică a celor de la Anthropic ar putea fi însă complicată de un conflict de jurisdicție. La scurt timp după decizia din California, Emil Michael, responsabilul pentru tehnologie al Pentagonului, a contestat validitatea injoncțiunii, susținând că aceasta conține „erori factuale” și că interdicția rămâne în vigoare sub alte coduri federale care nu s-ar afla sub autoritatea judecătoarei Lin.
Deși Anthropic s-a declarat mulțumită de intervenția rapidă a instanței din California, reprezentanții companiei au admis că încă așteaptă o decizie de la Curtea de Apel din D.C. Experții legali sunt împărțiți: unii consideră că ordinul judecătoarei Lin protejează compania de toate departamentele guvernamentale, în timp ce alții cred că este nevoie de o victorie separată la Washington pentru a anula complet ordinele administrației.
Numărătoarea inversă de șapte zile
În ciuda deciziei favorabile, drumul Anthropic rămâne presărat cu obstacole. Judecătoarea Lin a impus o suspendare de șapte zile asupra propriului ordin, o procedură standard care oferă guvernului timp pentru a contesta decizia sau pentru a solicita intervenția unei instanțe superioare.
Dacă procesul va ajunge la Curtea de Apel pentru al Nouălea Circuit, analiștii anticipează o bătălie dificilă pentru guvern. Între timp, mizele financiare și reputaționale cresc. Pe măsură ce disputa juridică se poate prelungi pe parcursul mai multor ani, statul american riscă să fie găsit responsabil pentru încălcarea contractelor și să plătească despăgubiri colosale dacă instanțele vor decide că eticheta de „risc de securitate” a fost, într-adevăr, un instrument de răzbunare politică.
Actualitate
Arhitectura descurajării: Planul strategic pentru salvarea arsenalului nuclear de sub tutela birocrației energetice
Moștenirea Războiului Rece în fața noilor amenințări
Statele Unite se află într-un punct de cotitură nucleară, cel mai periculos de la finalul Războiului Rece. În timp ce Rusia își modernizează agresiv arsenalul și lansează amenințări directe, iar China își extinde forțele nucleare într-un ritm alarmant, barierele de control al armamentului par să se fi prăbușit. În acest peisaj volatil, descurajarea nucleară nu mai este un concept abstract, ci fundamentul supraviețuirii naționale. Totuși, managementul acestui arsenal vital rămâne prizonierul unui sistem administrativ depășit, conceput pentru o epocă apusă.
Conflict de interese: Securitate națională versus politici climatice
În prezent, responsabilitatea pentru descurajarea nucleară a SUA este plasată nefiresc în cadrul Departamentului Energiei (DOE). Deși peste trei sferturi din bugetul acestui departament sunt dedicate apărării, agenda publică a instituției este dominată de politici climatice, programe energetice interne și ecologizare. Această structură forțează securitatea strategică să concureze pentru atenție și resurse cu priorități interne complet străine de misiunea de apărare. Este un aranjament defectuos și, în ultimă instanță, periculos, care subminează capacitatea de reacție rapidă în fața inamicilor geopolitici.
Eroziunea responsabilității și capcana birocratică
Istoria demonstrează că succesul nuclear a fost clădit pe claritate și autonomie. În perioada Războiului Rece, agenții independente aveau misiunea unică de a proiecta și susține arsenalul nuclear. Această coerență a dispărut în 1977, odată cu absorbția misiunii nucleare de către Departamentul Energiei. Rezultatul a fost o derivă birocratică previzibilă: responsabilitate diluată, supraveghere excesivă și lupte bugetare interminabile. Chiar și crearea Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară (NNSA) în anul 2000 a fost doar un paleativ, instituția fiind mai degrabă orientată spre evitarea riscurilor decât spre producția și livrarea accelerată de care America are nevoie astăzi.
O agenție independentă pentru un secol al provocărilor
Soluția necesită o decizie politică de o anvergură istorică: extragerea NNSA de sub tutela Departamentului Energiei și transformarea sa într-o agenție independentă, aflată sub autoritatea directă a președintelui. O astfel de reformă nu ar slăbi controlul civil, ci ar întări responsabilitatea prezidențială și ar clarifica hățișul de supraveghere congresională. Printr-o misiune unică și o finanțare directă prin comisiile de apărare, SUA pot transmite un mesaj fără echivoc Moscovei și Beijingului. Dacă această restructurare va fi implementată, ea va securiza fundamentul puterii americane pentru secolul XXI, marcând trecerea de la o birocrație lentă la o forță de descurajare modernă și implacabilă.
Actualitate
Miliarde pentru Pacific: Strategia Pentagonului de a „anula” lista de dorințe a amiralilor prin bugete record
Într-o mișcare strategică fără precedent, Pentagonul propune alocarea a aproape 12 miliarde de dolari pentru Inițiativa de Descurajare în Pacific (PDI) în anul fiscal 2027. Această infuzie masivă de capital pare să fi atins un prag istoric: pentru prima dată, comandantul operațiunilor din regiune sugerează că solicitările sale financiare au fost acoperite integral, eliminând necesitatea celebrei „liste de dorințe” cu cereri nefinanțate.
O premieră la INDOPACOM: „Zero” cereri suplimentare
Amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului din Indo-Pacific, a confirmat în fața legiuitorilor că bugetul propus răspunde tuturor nevoilor raportate conform cerințelor legale. Deși a subliniat că „nu este niciodată pe deplin satisfăcut” având în vedere miza umană și materială a unui potențial conflict, Paparo a indicat că raportul oficial nu va conține cerințe neacoperite. Această situație este rară în contextul birocrației de la Washington, unde comandanții solicită anual fonduri extra peste bugetul de bază.
Reconcilierea Bugetară: 1,5 trilioane de dolari pentru Apărare
Planurile ambițioase vin pe fondul unei strategii mai largi a administrației de a cheltui 1,5 trilioane de dolari pentru Departamentul Apărării în 2027. Din această sumă, 11,7 miliarde de dolari sunt direcționate strict către descurajarea influenței în Pacific. Fondurile sunt segmentate în șase piloni critici, cele mai mari felii din buget fiind destinate exercițiilor militare și inovației (4,4 miliarde dolari), urmate de îmbunătățirea infrastructurii (3 miliarde dolari) și modernizarea prezenței militare (2,9 miliarde dolari).
Muniția, „călcâiul lui Ahile” în fața amenințării chineze
În ciuda optimismului bugetar, congresmenii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la stocurile de muniție critică, epuizate de conflictele din Orientul Mijlociu. Întrebați dacă acest consum afectează capacitatea de a descuraja China, oficialii militari au subliniat că soluția rezidă în accelerarea producției. Strategia pentru 2027 prevede triplarea sau chiar cvadruplarea ratelor de producție pentru proiectilele esențiale, precum și investiții în substitute inovatoare care să depășească tehnologia actuală.
-
Exclusivacum 5 zileIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 4 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum 2 zileOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 4 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 5 zileOPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului
-
Exclusivacum 4 zileMiracolul de la Kiev: Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță
-
Exclusivacum 3 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 4 zileMarea amnezie de la Interne: Cum s-au „evaporat” scuzele MAI după ce au băgat mâna în buzunarul a mii de polițiști



