DE LA O ZI LA ALTA

• ŞEDINŢA DE GUVERN BANALĂ. Problemele interne pălesc sub presiunea celor din Golf. S-a decis LIBERALIZAREA SALARIILOR, experimental şi în limita posibilităţilor economico-financiare ale unităţilor organizate conform legilor 15 şi 39 • VIZITA OFICIALA. Se anunţase că (dacă lucrurile ar fi mers bine), primul ministru va face o vizită în Turcia, între 24 şi 26 ianuarie. Acum nu se mai ştie… • DEMISII IN LANŢ. Senatorul Radu Anagnoste a demisionat. Motivele sînt, se pare nu atît politice, cât economice. E o crimă ca un avocat de talia domniei sale să piardă, acum, timpul prin şedinţele parlamentului • UN RAPORT MULT AŞTEPTAT. Ieri după-amiază, Senatul şi Camera s-au reunit pentru o şedinţă comună, în cursul căreia domnul N. S. Dumitru a dat citire raportului Comisiei de anchetă a evenimentelor de la Tg. Mureş. Într-o păsărească perfectă, s-au prezentat ample consideraţii socio-psiho-filozofice asupra proceselor reparatorii postrevoluţionare. N-am înţeles absolut nimic şi ne îngrozim cînd ne gîndim că un asemenea raport a şi plecat spre Strasbourg unde, mai mult ca sigur că-i va face K.O. pe parlamentarii europeni, care vor renunţa să ne mai solicite în vecii-vecilor asemenea rapoarte

Ziarul Libertatea din 17 ianuarie 1991 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire

Război în Golf!

DAR RĂZBOIUL NU E (ÎNCĂ) MONDIAL

• Ultimatumul forţelor aliate a rămas fără ecou! • Atacul a fost declanşat la ora 2,20, în cea de-a 170-a zi de la „saddamizarea” Kuweitului • Aviaţia irakiană distrusă la sol • Tir de rachete irakiene în deşert • Palatul prezidenţial şi turnul de televiziune din Bagdad, bombardate • La primele acţiuni au participat forţe americane, britanice, saudite şi kuweitiene • În Israel stare de alertă • Moscova nu va participa Ia acţiunile militare din Golf • Bagdadul în flăcări şi nori de fum • Apeluri prin radio către populaţie: Irakul nu se va preda • Forţele aliate continuă să lovească sistematic punctele strategice din Irak şi Kuweit • Blitz-krieg sau război de uzură? Oficialităţile palestiniene de la Tunis prezic un război de durată • Consiliul Suprem al Apărării reunit sub preşedinţia lui Ion Iliescu azi la ora 9 • Unde se vor opri forţele „invadatoare”?

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BAGAM MINA IN FOC)

• EPILOG LA „CAZUL POPILEAN”

ATENTAT POLITIC

Iată-ne, aşadar, la finele unei perioade in care am depănat „ghemul” complicaţiilor ce garnisesc viaţa şi activitatea celebrului om politic Gheorghe Popilean. Pateticul apel lansat de o binecunoscuta gazetă în apărarea drepturilor fundamentale ale vajnicului escroc şef de partid, a zguduit masele credule. Credem că mărturiile publicate in rubrica noastră au avut necesarul dar de a-l repune la locul meritat, coborindu-l de pe soclul pe care se căţărase, ca de obicei, prin efracţie.    

AMBIDEXTRU

​Ziarul Libertatea din 17 ianuarie 1991 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire

Din partea Biroului de presă al Ministerului de Interne 

Intr-un Comunicat remis spre difuzare Agenţiei Naţionale de Presă „Rompres”, Biroul de Presă al Ministerului de Interne este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Avind in vedere complexitatea şi gravitatea situaţiei internaţionale si necesitatea menţinerii unei capacităţi de luptă ridicate a trupelor Ministerului de Interne pentru executarea cu răspundere şi operativitate a misiunilor specifice pază şi apărare a unor obiective economice şi sociale de importanţă deosebită pentru activitatea statului, de asigurare a ordinii ş liniştii publice şi de salvare    în caz de incendii, catastrofe ori calamităţi, a vieţii cetăţenilor, avutului public şi personal, trecerea In rezervă a militarilor în termen din unităţile Ministerului de Interne, prevăzută să înceapă în ziua de 16 ianuarie a.c. se amină pentru o scurtă perioadă de timp.
Efectivele de militari în termen din Ministerul de Interne, conştiente de justeţea măsurii adoptate, sînt hotărîte să-şi îndeplinească şi în continuare datoria sfintă faţă de România şi poporul român.
Sintem convinşi că părinţii şi rudele militarilor în termen vor dovedi înţelegere şi vor constitui prin atitudinea lor un adevărat sprijin moral pentru cei aflaţi sub drapelul tricolor în slujba ţării.

ADUNAREA DEPUTAŢILOR

Cum au plecat „rapoartele” spre Consiliul Europei
Astăzi, 17 ianuarie, este termenul limită pe care Consiliul Europei ni l-a acordat pentru a prezenta rapoartele comisiilor de anchetă privind evenimentele de la Tirgu Mureş şi din 13-15 iunie. În aceste condiţii, Adunarea Deputaţilor a dezbătut ieri situaţia rapoartelor. În privinţa celui despre 13-15 Iunie lucrurile au fost destul de clare. Divergenţele din cadrul comisiei respective au dus la prezentarea unul pre-raport cu două variantede concluzii, una a majorităţii şi una a partidelor de opoziţie (situaţie admisă de Consiliul Europei). Deputaţii au încuviinţat soluţia propusă, singura intervenţie fiind a d-lui Topliceanu (M.E.R.). Domnia sa a arătat că dl. Cunescu, cînd a exprimat punctul de vedere al opoziţiei din comisia „13-15 iunie”, nu s-a consultat cu liderii M.E.R. şi P.E.R., şi deci nu este şi punctul lor de vedere. Aplauzele au fost întrerupte de intervenţia d-lui Bălănescu (M.E.R.) care a spus că dl. Cunescu este chiar reprezentantul grupului parlamentar ecologist şi social-democrat in comisia de anchetă…
Raportul „Tg. Mureş” a suscitat mult mai multe discuţii deoarece preşedintele Dan Marţian a propus trimiterea raportului fără a fi cunoscut de Parlament, pentru a nu depăşi termenul Consiliului Europei urmînd ca acesta să fie făcut cunoscut parlamentarilor cit de curînd. Dl. Dumitru Pop (P.U.N.R.-Mureş) a spus că acest lucru nu este permis, un raport trimis Europei să nu fie cunoscut de forumul legislativ al României! Acestei idei i s-au raliat şi grupurile parlamentare P.N.L., P.N.Ţ. şi dl. Ardeleanu (F.S.N.). Cu raportul ne masa prezidiului s-a discutat mult dacă acesta trebuie aprobat sau nu de Parlament (reprezentînd şi punctul de vedere al legislativului), dacă respectiva comisie numită de C.P.U.N. este sau nu reprezentativă pentru actualul Parlament. Mai prin vot, mai prin aprobări verbale s-a ajuns la următorul „consens”: comisia „Tg. Mureş” are competenţe depline privind concluziile raportului, deputaţii neavînd dreptul de a le aproba sau respinge, dar pe care le vor recunoaşte în zilele următoare. Deci, raportul „Tg. Mureş” a plecat spre Consiliul Europei spre a putea fi înscris pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare de la sfirşitul lunii. O soluţie optimă, într-adevăr, dar să nu uităm că cineva trebuie să răspundă pentru întirzierile ce au dus la acest compromis.

Răzvan MITROI

AZI, ÎN SENAT

S-a împărţit pămîntul…

După un „maraton” de peste trei săptămîni, după dezbateri furtunoase, Senatul a votat ieri un proiect de lege cu implicaţii deosebite în întreaga noastră viaţă politică şi economică: Legea fondului funciar. In aşteptarea „variantei” deputaţilor am încercat să aflăm citeva opinii ale unor „autori” adresîndu-le citeva întrebări: 1. Cum aţi caracteriza succint această lege? 2. Care consideraţi că este cea mal importantă realizare a ei? 3. Dar cea mai gravă neîmplinire? Redăm mai jos răspunsurile primite:

MARCIAN BLEAHU (M.E.R.). 1. Pe baza acestei legi esenţiale, putem spera să revitalizăm extrem de importanta pătură a ţărănimii. Prin ea România va putea fructifica cea mai mare bogăţie a ţării – pămîntul arabil – şi să redevină o ţară agricolă, competitivă pe plan european. 2. Repunerea ţăranului român în drepturile sale legitime de proprietar al pămintului. 3. Legea mai este impregnată de un spirit colectivist, dirijat, etatist, moştenire nefastă comunistă ce trădează opţiunea socialistă a conducerii actuale.

CAIUS IACOB (P.N.Ţ.-c.d.). 1. Privită in ansamblu constituie o aproximaţie utilă a unei reforme agrare în opera de redresare economică a ţării ca şi de reparaţie, de reconstituire a proprietăţii asupra pămîntului, a celor ce au fost victimele aberaţiilor regimului comunist. 2. Reconstituirea proprietăţii individuale sau familiare asupra pămîntului constituie un cîştig nu numai din punct de vedere economic, ci şl pentru cauza libertăţii, deoarece suportul principal al libertăţii Individuale este dreptul de proprietate asupra solului care asigură posesorului său Independenţa materială necesară 3. Neincluderea tuturor categoriilor de cetăţeni care nu fost lezaţi; reconstituirea dreptului de proprietate ne face însă în mod limitat, de aceea numeroase articole au fost viu dezbătute în Senat.

PETRE JURCAN (P.N.L.). 1. După legea regiilor autonome şi societăţilor comerciale este cea mal importantă lege supusă dezbaterii. 2. Prin ea o
parte din pămînt se va da ţăranilor. Este totuşi un început… 3. Prezintă o serie de inconveniente. Cel mal grav este că, chiar intr-un mod voalat, menţine vechile structuri totalitare din fosta agricultură socialistă, respectiv C.A.P. şi I.A.S. Fără a detalia, voi menţiona că prea dese sînt avizurile Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, ca şi prerogativele Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltare Rurală. Un alt neajuns îl constituie absenţa reglementărilor ce privesc acordarea creditelor destinate agriculturii, a arendei, a preţurilor. In aceste condiţii, pentru cei ce doresc să lucrez epămîntul legea este descurajantă, marele proprietar răminînd tot statul. Împroprietărirea trebuia să fie totală şi necondiţionată, ştiut fiind că singurul specialist în acest domeniu este ţăranul român.

GRUPUL DE SENATORI AL U.D.M.R. 1. Recunoscind unele calităţi incontestabile ale legii şi avind in vedere necesitatea reglementării imediate a situaţiei din agricultură noi am votat legea. Cu rezerva că vom acţiona pentru reglementări legale ulterioare, menţinîndu-ne dreptul de a nu accepta rezultatul medierilor in cazul cînd nu vor fi în spiritul textului aprobat. 2. Prin faptul că ţăranii vor fi, într-o oarecare măsură împroprietăriţi şi recunoaşterea dreptului de moştenitor. Legea este un prim pas, nu un act definitiv. 3. Ea nu corespunde menirii de a face deplină dreptate pentru ţărănime. Nu am fost şi nu putem fi de acord ca reconsti-tuirea dreptului de proprietate să fie limitată la o suprafaţă de 10 ha de familie, restricţia, constituind confirmarea parţială a măsurilor samavolnice ale vechiului regim totalitarist. Ţărănimea are nevoie de proprietate efectivă şi nu de acte ce-i conferă calitatea de acţionar. În această perioadă de tranziţie ar fi fost imperios necesară ajutorarea ţăranului prin subvenţii, lucru ce lipseşte din actualele prevederi. Este asigurat, însă în continuare, controlul Ministerului Agriculturii asupra domeniului privat, dreptul de preemţiune al statului şl al Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Amenajarea Rurală.

Neli LUCHIAN

Generalul PAUL CHELER, comandantul armatei din Transilvania:

„A existat pericolul să se tragă la Alba Iulia!” 

Sîntem oaspeţii comandantului armatei din Transilvania, general-colonel Paul Cheler.

– Cu sau fără voia dumneavoastră aţi devenit, domnule general-colonel, subiect al ziarelor şi revistelor noastre centrale. De ce?

– Parlamentul a hotărît să sărbătorim Ziua Naţională 1 Decembrie, pentru prima oară in libertate, la Alba Iulia. Sarcina privind pregătirea acestei sărbători şi in mod special a protocolului militar a revenit comandamentului nostru, bineînţeles cu participarea unor subunităţi din compunerea armatei. Pe 26 noiembrie grupa operativă a comandamentului din Cluj m-a informat că un soldat, Săbău din judeţul Sălaj, de la o unitate de grăniceri de lingă Arad, a dezertat avînd asupra lui armament şi muniţie şi afirmînd că va merge la Alba, Iulia să se răfuiască, ştie el cu cine. Cunoaştem si că in timpul evenimentelor din 13 si 14 Iunie din localul Poliţiei Municipiului Bucureşti au fost furate arme şi muniţie.

– Era deci sărbătoarea de la Alba Iulia in pericol?

– Orice comandant, mai ales la nivelul meu îşi organizează sistemul de informare. Datele pe care le-am primit, în afara celor despre care v-am vorbit, arătau că la punctele de frontieră din vest şi chiar din nord, componenţa turiştilor care intrau în ţară cu autobuzele era schimbată radical în sensul că într-un autobuz nu mai era nici o femeie, ci numai bărbaţi între 18 şi 30 de ani. Autobuzele şi bagajele erau controlate superficial de vameşi, ca de, altfel şi TIR-urile din spate sigilate; după sistem internaţional, care nu mai erau verificate. Posibil ca în acestea să fi fost şi armament şi muniţie.    

– Am auzit la Alba Iulia vorbindu-se despre nişte trenuri care urmau să sosească din Timişoara.

– Şi astfel de ştiri am primit.    

– Ele s-au confirmat?

– Da. S-au confirmat, pentru faptul că o bună parte din cetăţenii din Timişoara au ajuns la Alba lulia. Am recunoscut chiar şi figuri din Piaţa Universităţii pe care le-am văzut deseori la televizor.

– Repet întrebarea: exista pericolul să se tragă la Alba lulia?

– Da, exista acest pericol. După cum la Tîrgu Mureş, în urmă cu puţin timp, a existat, un plan dejucat care in final ducea tot la o „răfuială cu cineva”. Parlamentul a invitat la Alba lulia pe preşedintele României, pe primul ministru, o serie de miniştri, pe toţi preşedinţii partidelor existente la ora respectivă în ţara noastră, inclusiv patriarhul, care a venit cu sinodul permanent. „Analiza inamicului”, cum spunem noi, pentru mine era clară. Nu era un inamic ca în războiul clasic, cînd se întîlnesc două tabere militare, era un adversar ascuns. Oameni antrenaţi, care puteau să aibă asupra lor ori pistol, ori pistol-mitraliera, ascuns în haină sau chiar o puşcă normală, semi-automată sau automată, cu lunetă.

– Deci comunicatul publicat în ziarul „Unirea” din Alba lulia era, socotiţi dumneavoastră, absolut necesar?

– Eu practic l-am socotit necesar. Hotărîrea îmi aparţine. Ca să mă înţelegeţi mai bine, mi-aş permite să vă introduc puţin în teoria tragerilor. În viata mea de militar am invăţat două teorii privind împrăştierea loviturilor. Iniţial, după teoria lui Lambert, Cholevschi s-a socotit că 100 de lovituri se împrăştie într-un dreptunghi. Ulterior, Gausa a spus: „Nu, într-o elipsă”. Se pare că acesta a avut dreptate. Practica a demonstrat că dintr-o sută de lovituri, una este necontrolata.

– Ce doriţi să demonstraţi prin aceasta?

– Îmi pare rău că nu am o fotografie a demnitarilor aflaţi în tribună. Aş demonstra că cel care ar fi vrut ar fi putut să lovească in oricare demnitar, şi încep cu preşedintele, ochindu-l pe el, cum este obiceiul, in cap. Lovitura necontrolată putea foarte bine să-l lovească ori pe domnul Coposu, ori pe ministrul apărării, ori pe patriarh sau pe oricare altă persoană aflată în stingă, sau în dreapta preşedintelui. Vreau să-i încredinţez pe toţi cei care au scris sub o formă sau alta despre mine, că sînt un criminal, că am vrut să deschid foc asupra poporului, că nu este adevărat. Am vrut să-mi fac datoria şi să apăr demnitarii aleşi de popor şi care se aflau în tribună la acea sărbătoare şi aş fi dat acelaşi comunicat, indiferent ce partid ar fi ieşit victorios în alegeri. Chiar U.D.M.R.-ul sau P.N.Ţ.ul sau P.N.L.-ul, pentru că armata face politica statului, armata este obligată să-şi apere demnitarii aleşi de popor. Analizînd terenul din jurul tribunei oficiale mi-am dat seama că de aproape, cel care avea gînduri duşmane n-ar fi putut-o face. N-ar fi putut     trage decît de la o distanţă mult mal mare decît tribuna. Cu o armă automată, dispus undeva, într-una din camerele aflate în blocurile de la circa 400-500 m depărtare sau chiar de pe terasa unui bloc şi de unde împrăştierea ar fi fost cu mult mal mare. Asta a fost gîndirea mea.

– Răspundeţi de armata din întreaga Transilvanie. Există motive de nelinişte la această oră în Transilvania?

– Sigur că motive de nelinişte există. La Alba lulia, exact cînd preşedintele României, domnul Ion Iliescu, depunea prima coroană de flori la mormintul Iul Mihai Viteazul, Radio Kossuth din Budapesta a transmis in direct că armata a deschis la ordinul meu foc asupra populaţiei. Masinaţiuni din acestea sînt foarte multe. Unii dintre aşa-zişii români, dar pe care eu nu-i consider patrioţi, au semnat, diverse documente cu ani în urmă. Să nu mai zic de domnii de la Europa Liberă. Mă căinau în anii ’70, mă acuză acuma, după revoluţie. Să ne aducem aminte de cei care au făcut diversa declaraţii şi pe care astăzi zic că nu le-au făcut. Şi atunci este şi normal să fie huiduiţi cînd vor să ia cuvintul în public. La noi în Cluj, de exemplu, domnul Doru Braia a spus că daca el va ajunge la putere, va trebui să lichideze cel puţin un milion din cel care au fost membri ai Partidului Comunist Român. La Timişoara, in perioada 18- 21, a scăzut preţul la 100.000. Păi cum poate să-l aplaude un popor cînd el vine cu asemenea ameninţări?! Să fie clar sînt militar. Noi facem politica statului, dar ca cetăţean cu drept de vot, sigur că am şi eu opţiunile mele. In calitate de comandant al armatei din Transilvania am jurat credinţă poporului. Cît voi fi activ, efectivele din subordinea mea m-au încredinţat că îşi vor respecta jurămîntul. De aceea, in octombrie la Carei, noi am repetat jurămîntul de credinţă faţă de patrie, faţă de popor, faţă de glia noastră străbună. De ce am făcut aplicaţii pe pămîntul secuiesc de Crăciun, mă întreabă cu nelinişte un domn ziarist din Cluj, de la o gazetă în limba maghiară. Aplicaţiile noi le-am făcut înainte de Crăciun. Pentru că a-veam un plan. Planul de instruire a efectivelor este „plan de stat” pentru noi. Nouă statul ne, asigură carburanţii, muniţia, celelalte materiale. Noi trebuie să răspundem statului prin nivelul de pregătire pe care-I atingem acela de foarte bine.

E bine să ştiţi că, în timp ce desfăşuram aplicaţii sau exerciţii tactice, am găsit tineri etnici maghiari care se pregăteau pentru ce? Pentru diversiune! Pentru că cei care vor să facă pregătire militară sînt încorporaţi cînd le vine rîndul, sînt chemaţi la pregătire fără scoatere din producţie prin alte forme. Nu-i opreşte nimeni să dea examene în şcolile noastre militare. Avem şi la ora actuală maghiari în compunerea armatei din Transilvania. De fapt, el mi-au spus la ora 9, pe 1 decembrie, că Budapesta transmite că, la ordinul meu, armata a deschis focul. Să ştiţi un lucru: nici eu, nici cei care au fost în faţa monumentului, nici cei care au defilat, nici cel care au fost în faţa tribunei oficiale n-au aavut nici un cartuş asupra lor. A, în unităţile din garnizoana Alba lulia, serviciul de zi, gărzile, subunităţile de intervenţie, să mă ierte Dumnezeu, asta e regula noastră! Avem regulamente, ordine ale ministrului, armata este armată, îşi păzeşte obiectivele ei.

Benone NEAGOE

​Ziarul Libertatea din 17 ianuarie 1991 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 17 ianuarie 1991 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

• „UN CURIOS FENOMEN LA GALAŢI”, în dimineaţa de 14 ianuarie: „În această zi senină, între orele 3 şi 5, s’a observat un mare curcubeu. înlăuntrul căruia se găsea luna plină, iar în mijlocul lui, peste lună se vedea o mare cruce albă. Lumea crede că acesta e un semn al lui Dumnezeu pentru ridicarea României” • MINISTERUL COORDONĂRII este însărcinat cu recensămîntul general al României din 1941 • IN ZIARUL „CUVÂNTUL” a apărut articolul „Ce urmăreşte Ungaria prin recensămîntul populaţiei”, cu subtitlurile „Un specialist german despre recensămîntul unguresc”; „Limba maternă nu este aceea pe care o vorbim de la părinţi”; „Cum se poate mări numărul ungurilor”; concluzia este că, prin recensămîntul programat la 1 februarie, „Ungaria urmăreşte… o numărătoare care să-i înlesnească stăpînirea efectivă a ţinuturilor atribuite ei prin arbitrajul de la Viena” • STATELE UNITE vor cheltui efectiv peste 35 miliarda dolari pentru apărarea naţională • LA INAUGURAREA „Consiliului de patronaj al operelor sociale” au rostit cuvîntări Maria General Antonescu şi Veturia Goga • MII DE MORŢI în „înspăimîntătoarea epidemie de gripă”, ce bîntuie în sudul Statelor Unite • OFICIUL NATIONAL DE TURISM, în strinsă colaborare, cu organele sanitare municipale, a început Controlul tuturor restaurantelor si pensiunilor din Capitală, cu privire la menţinerea curăţeniei, ordinei si respectarea tarifelor. Amenzi; între 5 000 şi 20 000 lei • MAXIMĂ: „Unde se grămădesc banii vin şi grijile” (Horaţiu) • PRESA ENGLEZA cere să se anexeze bazele navale irlandeze • ŞEDINŢĂ INTIMĂ a Academiei Române • AU ÎNCETAT ajutoarele de călătorie acordate refugiaţilor • IN URMA UNOR LUPTE CRlNCENE, înaintarea trupelor thailandeze în provincia Cambodge a fost oprită în mai multe locuri • „CARTEA CU PILDE” de Al. Lascarov-Moldoveanu prilejuieşte „o lectură de mare desfătare sufletească si care nu trebue să lipsească din nici un cămin” • „POPOLO DI ROMA” se ocupă de hotărîrea Fuehrerului de a ceda Franţei rămăşiţele pămînteşti ale ducelui de Reichstadt, ce urmează să fie depuse în Domul Invalizilor, alături de mormîntul lui Napoleon I; „Această hotărâre are o mare semnificaţia politică şi morală care va fi foarte mult apreciată în Italia. Reuniunea rămăşiţelor pămînteşti ale celor doi Napoleoni înseamnă oarecum – reconstituirea în numele marelui Condotier corsican – a unităţii morale şi politice a Europei contra Angliei. Axa a reluat Iupta lui Napoleon I” • MARCA MONDIALA a calitătii radiofonice: PHILIPS-Super 4, tip 616 pentru 14.500 lei. Calităti: 1. Tehnică desăvîrsită. 2. Redare clară fi naturală 3. Consum foarte redus 4. Mobilă elegantă de stil. (In rate lunare).

Rubrică realizată de Ion BUTNARU